2,069 matches
-
seamănă tot mai mult cu acele costume uzate, purtate În multe spectacole de actorii unei piese și care sunt aruncate la magazia cu decoruri?! Persoana de care ne-am ocupat mai sus, desigur, nu are nici o legătură cu o asemenea „grandioasă” putere, dar... vine de acolo! Și renunțările amare pe care a trebuit să le facă pentru a obține o altă putere - o, nu, nu cea ideală și pe care o visase În tinerețea-i luptătoare!, nu, ci o putere pur
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
Încă o dată, o vedeam ca o figură uriașă, supradimensionată și poetică În același timp, așa cum, În unele după-amiezi calde și insuportabil de senine de vară, tolănit pe iarbă, urmărești marile figuri și forme pe care le fac norii cumulus - corăbii grandioase cu pânzele umflate de vânt și patru catarge, monștrii cu corpul sidefiu-solzos și fălci rubinii, care, În puține minute, se transformă suav Într-o lebădă, dar nu Într-una reală, ci asemănătoatre acelor lebede din cărțile de basme nordice unde
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
tulburător, infinit cognoscibil, dar și infinit apt de mister, cum ar spune poetul Blaga, noi sărăcim realitatea Însăși de valoare și chiar de „realitate”, sărăcim realul, adică, consistența și legitatea sa. Ne postăm, de fapt, orbi și insensibili față de spectacolul grandios, extraordinar al Întregii existențe, ne calomniem simțurile și capacitatea noastră de a evalua și ordona și, mai ales, negând „mica evidență” a realității sensibile din jurul nostru, ne Închidem calea și vederea spre cea mare, „marea Evidență”, cea a unei Realități
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
parțial măcar, În Germania. Apoi, m-am stabilit eu Însumi la Paris și ne-am văzut, Matei, Cristina și eu, cu o anume regularitate - și eu am avut plăcerea să-l duc cu mașina mea În câteva locuri memorabile și grandioase ale provinciei franceze: Chartres, Mont Saint-Michel, castelul Vaux-le-Vicomte etc. Și-aici - dar o dată și În America, la Chicago, unde Împreună l-am vizitat pe Mircea Eliade -, am avut primele discuții În contradictoriu. Și totul, disensiunea noastră, a pornit, la Chicago
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
În 1980 s-au aniversat — În urma unui calcul cu totul aproximativ — 2050 de ani de la Întemeierea „statului dac centralizat și independent“ al lui Burebista; s-au ținut lanț discursuri, simpozioane, sesiuni științifice, articole În presă, totul Încheiat cu un „spectacol grandios“ În prezența lui Ceaușescu, pe cel mai mare stadion din București. Prin astfel de reconstituiri istorice, liderul României comuniste se Întâlnea „efectiv“ cu eroii istoriei naționale. Trecuse vremea când panteonul era alcătuit aproape exclusiv din revoluționari și comuniști luptători pentru
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ea, și cu mirosurile care se mai simțeau din când În când, Dâmbovița a devenit un motiv de jenă pentru bucureșteni. Nu era chiar mica Senă potrivită pentru Micul Paris! Ce se putea face? Persoanele imaginative visau la o soluție grandioasă: să i se Îmbogățească apele printr-un canal care ar fi legat-o de Argeș și de Dunăre, și astfel să devină un mic fluviu, iar Bucureștiul port la Dunăre și la Marea Neagră. Cam utopic proiect, pentru un biet râu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să se îndrepte degrabă spre bucătărie. Casa fusese menționată sub numele de McVila în articolul din Talk: 3000 de metri patrați, situată într-o suburbie prosperă, în plină expansiune, iar casa de la 307 Elsinore Lane nici nu era cea mai grandioasă din comunitate - reflecta doar bunăstarea medie a vecinătății. Era, conform unei prezentări din Elle Décor, „de un minimalism eclectic global, cu accent pe renașterea spaniolă“, însă cu „elemente specifice unui castel franțuzesc și o tentă de modernism Palm Springs a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
se desfășura Le Marché de la Poésie, bulevardele și cafenelele, Sorbona și Tuileries, apoi Lille și gustul berii din Flandra Margueritei Yourcenar; trecând în Belgia ca dintr-o localitate în alta, Bruxelles-ul agitat de febra campionatului de fotbal care tulbura grandioasa Piață a Primăriei, Dortmundul rezervat și auster, Hanovra trăind prin Expoziția 2000 universalitatea contemporană, Malborkul polonez sub semnul Cavalerilor Teutoni, încă viu, vizibil în Castelul-capitală medievală cu „cea mai frumoasă sală de ceremonii, gotică, din Europa”. O lume în câteva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
soția lui Ludovic, ambii refugiați ca și noi din nordul Ardealului după diktatul de la Viena, s-a recunoscut la rându-i în acea „doamnă Veturia”, care, „aflată la băi la Călimănești, unde, pe bolovanii încinși de soare își despletea bogatul, grandiosul ei păr” și, fin-perfidă și amabilă cum sunt curtezanele mai bătrâne cu cele tinere, îl ajută pe tânărul berbecuț Grobei să se apropie de grațiile Leliei. Ba, mi se pare chiar că, într-un moment când frumoasa demimondenă se vântura
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
de a invada Cehoslovacia alături de armatele Pactului de la Varșovia. Un conducător ce, nemulțumit de puterile pe care le avea - pe care numai o dictatură le poate conferi, indiferent dacă ea este militară sau „ideologică” -, dorește puterea totală pentru cine știe ce „planuri grandioase și umanitare”, ins ce plănuia, în ciuda regulilor oarecum rigide pe care Moscova sovietică le instaurase pentru acoliții ei, șefi de state comuniste europene, o renaștere a unei „monarhii comuniste”, o feudalitate ciudată, abruptă, strident anacronică, ce se baza cu un
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
lor. Conducerea municipalității a fost cât pe ce să încapă pe alte mâini odată cu afacerea moscheii. Invocând prezența unui mormânt al unui sfânt musulman necunoscut, islamiștii, bine reprezentați în consiliul municipal, au vrut să sfideze biserica Bunei Vestiri cu o grandioasă moschee, pe un teren proprietate a statului și unde inițial trebuia să se construiască o școală. Guvernul Netanyahu sprijinea proiectul, fapt care a provocat imediat scandalul printre creștini. Scopul era, îmi spune primarul, să-i divizeze pe arabii din oraș
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
religioase, la mijlocul distanței între minister și multinațională, nu este ușor de înțeles pentru un laic francez. Un batalion impresionant și cosmopolit de tinere cu voaluri, în uniforme, exersând în cor într-o sală imensă, pavată cu marmură, îmi adresează un grandios și melodios "la revedere", cu un elan de-a dreptul marțial. Ies, impresionat de atâta disciplină și organizare. Mai târziu, în cerc restrâns, un istoric din zonă mă pune cu amabilitate la punct: "Nu mai spuneți "musulmanii" ori de câte ori vorbiți despre
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
cât mai mulți necredincioși posibil. Cine ar fi zis că mitul obscurantist va supraviețui mitului proletar? Și că în lupta dintre sacru și profan, primul îi va întinde într-o zi celui de-al doilea o mână de ajutor? Visului grandios numit Revoluție i-au trebuit două secole pentru a fi dezactivat (1789-1989). Fenixul Cruciadă preia ștafeta și crapă de sănătate. Atâta doar că o face pe un front inversat, și sub numele de jihad în accepția războinică a cuvântului (care
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
de a face cu putință o apropiere. S-a creat și o frumoasă radă a portului. Orașul ridică în terase fel de fel de clădiri destinate odihnei oamenilor muncii. Care de care mai frumoase, cu ferestrele și terasele spre spectacolul grandios al Pontului Euxin. Toate instituțiile Uniunii Sovietice au aici palate. Am vizitat câteva: al colhoznicilor, al ministerului culturii, băile de sulf. Un teatru în aer liber, unde am văzut un spectacol de cântece. Teatrul de dramă și comedie, într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
unui domn cum n-a mai fost altul și nici nu avea cum să mai fie: domnul care instaurase ordinea, care apărase țara în timpul celor mai mari încercări prin care a trecut Moldova. Natura însăși constituise un fundal sumbru și grandios pentru această pierdere care amplifica și mai mult teama pe care o simțeau și vecinii Moldovei. În Letopisețul lui Ștefan cel Mare se menționa: „Și a fost în același an, înainte de moartea lui, iarnă grea și foarte aspră, cum nu
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
anii '60, 7 Noiembrie, începuseră să devină costisitoare, iritante și de fațadă. Carele alegorice reprezentatu procesul muncii în socialism, bucuria vieții într-un sitem politic ideal, performanțele sportive deosebite, etc. Culorile predominante pe stadioanele unde aveau loc astfel de manifestări grandioase, erau albul ce simboliza puritatea și lipsa de grijă pentru ziua de mâine și roșul, simbolul comunismului, societatea ideală, în care fiecărui individ i se acordau bunuri după necesități, nu după munca depusă. Este adevărat, Nicolae Ceaușescu avea un cult
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
dă șarpe făcuți într-o scorbură dă foc, acolo-n tulpina pomului” (Celei - Olt). Prezența ei în inițierea tânărului este intensă, pe lângă transmiterea cunoașterii superioare, femela șarpe îi va insufla abilități magice de comunicare cu regnul animal. Portretul ei însumează grandiosul formei cu experiența vastă, venită dintr-o supraviețuire în fața duratei și cu maternitatea, al cărei adăpost îl formează copacul mitic. Scorbura creată de efectul mistuitor al fulgerului primește o încărcătură benefică, dată de fecunditatea adăpostită de ea. Tulpina lui axis
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
XIII-lea Congres al PCR. Aceste două evenimente mi-au lăsat impresii ciudate, pe care voi încerca să le sintetizez cât mai detașat de evenimentele trăite în anii ce au urmat. Defilarea unităților militare se vedea de la înălțimea tribunei oficiale, grandioasă, dar mai puțin amenințătoare comparativ cu sora ei mai mare din Piața Roșie de la Moscova, pe care, de asemenea, avusesem șansa s-o privesc de la tribuna oficială. Ea inspira totuși un sentiment de siguranță, de încredere în capacitatea de apărare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
s-a modificat chiar, după incendiul, din 1671, sub domniile tuturor regilor Spaniei: Filip al III-lea inițiază construcția Panteonului, Filip al IV-lea îmbogățește colecțiile de picturi, Carol al II-lea reconstruiește mănăstirea, arsă, și redecorează sacristia cu fresce grandioase, executate de Luca Giordano etc. Întregul complex rezidențial are forma unui imens dreptunghi, care este vizitabil, și se compune din: muzee de artă, de arhitectură; curtea interioară (patio) a măștilor; galeria luptelor; casa regilor, panteoanele, vechea biserică, bazilica, sacristia, patio
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
hărțuite de tătari, au înaintat foarte greu și cu pierderi, pe valea Lăpușnei. Ajunși la Gura Văii (Gura Sărății), polonii au hotărât să se retragă din fața oștilor turcești care, în număr mare, înaintau dinspre sud, sub comanda seraskierului Mustafa Pașa. Grandiosul plan polonez de eliberare a creștinilor din Balcani s-a încheiat cu retragerea regelui polon Jan Sobieski din țările române, chiar înainte de a ajunge la Dunăre. Iacob Sobieski menționa în Jurnal (duminică, 25 august): „S-a dat ordin dragonilor, să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
casă, fu dusă la 12 noaptea la poliție, arestată într-o cameră infectă și liberată a doua zi, când constată cu durere că i se confiscase frumosul drapel. Telepatia produsese la Iași în aceeași zi și la aceeași oră o grandioasă manifestație regelui, care ieșea la plimbare. Fusese un entuziasm nebun. Bieții germani nu-și mai făceau iluzii și nu se mai întrebau ca altădată: „De ce dar ne urăsc astfel românii?“ La început, se lăudau că au fost primiți cu flori
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
găsesc un număr de instrumente de argint, de mică chirurgie, și câteva chiurete pentru chiuretaj. Neîndoielnic, Doamna de la Callatis, despre care unii arheologi (I. H.. Crișan) au afirmat a fi o zeiță, era o moașă. Ambianța monumentală, atmosfera de festivitate grandioasă la înmormântare etc. sunt mărturiile cultului moașei antice (aici, în jur de 100-200 a. H.), care, probabil, fără fastul roman, există și în lumea antică și medievală din teritoriile care au devenit românești. Doamna de la Callatis poate fi interpretată ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
de îndată ce autoarea studiului recompune cu minuție documentară "brizanța anilor 1872-1874 pentru istoria Berlinului". Aflăm așadar cum, "peste noapte", Berlinul este proclamat, la 18 ianuarie 1871, la Versailles, capitală imperială, ceea ce a însemnat imediat un proces susținut și masiv de urbanizare grandioasă, în spirit modern, a orașului, pe de-o parte, iar pe de alta, o invazie de populație nouă ce făcea din urbe un adevărat "furnicar", ca să preiau expresia eminesciană. Tânărul student plonjează în acest vacarm în care se dărâmă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
rasială. Citită adecvat, ea nu este decât "ficțiunea ideală" a posibilei noastre afirmări pe linia și în cadrele neamului". Coordonata religioasă a poemului îi imprimă tocmai timbrul grav și solemn, apoteotic, din final: "Doina eminesciană se încheie cu această viziune grandioasă a "mântuirii", văzută ca rod posibil al unei conlucrări între vrednicia făpturii omenești și harul dumnezeiesc care proniază lumea ("Doar s-a-ndura Dumnezeu/ Ca să-ți mântui neamul tău!"). Această salvare infraistorică implică, pe de altă parte, o desăvârșită unitate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și să revedem lumina soarelui. Întorși la Vernayaz, am angajat catâri și a doua zi am plecat călări spre Chamonix pe la trecătoarea numită Tête-Noire. Chamonix e o vale cunoscută care atrage în fiecare an multă lume, fiindcă este cea mai grandioasă din Șvițera, împrejmuită de cei mai mari munți ai Europei Mont Blanc, cu tot cortejul lui de urieși, les Aiguilles: Verte, Rouge, d'Argentière, du Tour, du Dru, du Midi, du Gouter, le Mont-Maudit etc. Impresiunea ce simți când ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]