KorAP: Find »[drukola/base=greși & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...65 66 67 ...561 >

14,023 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364

siguranță, sunt unele cazuri în care minciuna este de preferat. Ce-ar fi dacă un criminal ți-ar intra în casă și te-ar întreba unde este o anume persoană? Și dacă ai ști unde este persoana respectivă, ar fi greșit să-i răspunzi: „Nu știu nimic despre persoană. Habar n-am unde este.“ N-ar fi și asta tot o minciună? — Da, dar față de criminal nu ai datoria să spui adevărul. Așa că-l poți minți. În schimb, îi datorezi adevărul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
Da, dar față de criminal nu ai datoria să spui adevărul. Așa că-l poți minți. În schimb, îi datorezi adevărul clientului, soțului și poliției. E o cu totul altă mâncare de pește. — De ce? Dacă e o greșeală să minți, atunci e greșit să minți în orice situație. Dacă oamenii ar minți când își închipuie ei că-i bine să minți, n-am ști niciodată când spun adevărul. Mma Makutsi se opri și cântări lucrurile puțin înainte să continue. — Ideea de dreptate diferă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
ea, iar reacția Carlei confirma acest lucru. — Nu l-ați ucis pe Michael, continuă ea. N-ați avut nici o vină. Dar ați ascuns cadavrul, iar mama lui n-a știut niciodată ce i s-a întâmplat cu adevărat. Aici ați greșit. Dar nu asta-i important. Important este faptul că mai puteți face ceva ca să îndreptați răul. Veți fi în siguranță. Nu riscați nimic. Vocea Carlei se transformase într-o șoaptă abia perceptibilă. — Ce pot să fac? Nu-l mai putem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312

te integrezi, că ești distructiv, că nu ai comportament didactic... - Ce n-am? - ...că nu e comportament didactic, așa s-a exprimat, eu doar... că faci bășcălie, calambururi, că te dai deștept, dar de fapt nu te interesează nimic... - Vai, greșești profund! Mă interesează foarte multe lucruri, mă interesează de unde-a pornit în China povestea cu strânsul piciorului la femei, să fie cât mai mic, mă interesează ce sex avea Madame Butterfly, chiar țin morțiș să aflu dacă dinozaurii aveau sânge

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
am mers aproape o săptămână, îmi place mai mult ăla de strategie, dar și ăla de mașini, acolo sunt chiar bun, am viteză. Nu văd colecția de mantouri și pălării la care mă așteptam, așa că mi-e limpede că am greșit mortul. Dar e prea târziu să mă-ntorc și, în plus, am plecat special de acasă să particip la o îngropăciune. Chiar aproape de prag, în semiântuneric, o femeie în genunchi spală cu cârpa scândurile chioșcului. Fără să se ridice, împinge

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
iaca, îs gras, poate mă ține...”. Dar și taică-meu le-nflorea și maică-mea le credea chiar pe toate. Unii scriu de-un soi de lumină care-i cheamă... - Ăia care scriu... Știi ce mai cred io? Că e greșit când se zice că ăia buni sunt așteptați în Rai. Poate ajung, da’ nu moare nimeni de dorul și de dragul lor, nu interesează, pur și simplu, nu interesează. În schimb, dacă e vreun pește mare, vreun criminal, vreo lepră mare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
trece nici un rău. Am să mă duc să văd la noapte dacă e lumină acolo... - Cum ai îngropat toți banii? Toți banii? Caută-i! Sap cu amândouă mâinile, dar nu mai sunt. Mă mut și la celălalt stâlp, poate-am greșit... Acolo unde era peretele căzut pe jumătate, am luat-o pe lângă gardul Pintiliesei, care are un băiat bolnav, îl ține numai în casă, dar când scapă, cucurigește cât îl ține gura, bătând din niște aripi pe care numai el le

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
se mai termine odată cu obscurantismul, cu rugăciunile pe stradă și trasul clopotelor. Biroul de presă al Mitropoliei a reacționat, primarul i-a atacat, acuzându-i că, în loc să-și vadă de lucrările de renovare, smintesc lumea. Eu am impresia că a greșit, s-a aruncat așa, chiar în campania electorală, să zădărască biserica. Să vezi cum o să piardă voturi... Pe nebunul care lansase Ora profetică - a făcut un fel de rug în Piața Unirii și i-a dat foc, adepții au dansat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1987_a_3312]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334

umbră amețită, se Îmbarcă apoi pe Amazon, Într-o aventură nebunească, pornind În căutarea fabuloasei comori a generalului Rumiñahui, și dădu ortul popii, mușcat de țînțari, pe malul rîului Aguaruna, fără să poată Înțelege, nici măcar În ultima clipă, unde anume greșise. CÎt despre Carmen Ibarra, aceasta - cu toate că rămăsese În continuare Niña Carmen pentru unii - se Întoarse În casa părinților ei, refuză să dea vreo explicație despre eșecul căsătoriei sale, chiar și surorii ei văduve, cu care petrecea lungile ceasuri de singurătate

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
lacrimile mari să-i inunde ochi, plîngîndu-și de milă. Încălcase legea. Atentase Împotriva integrității lanțului său, Încercînd să-l taie, și era conștient că pedeapsa avea să fie brutală, căci dușmanul lui aștepta de multă vreme să facă un pas greșit pentru a-i aplica Întreaga rigoare a „justiției” sale. De cînd dăduse prima lovitură În piatră, nu mai exista nici o șansă să Întoarcă timpul Înapoi, iar opțiunile lui se limitau la a sfîrși cu fiara sau a se lăsa anihilat

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
englezi, dar și mai mult se blestemă pe sine că se lăsase surprins de neașteptata sosire a navei. Știa dintotdeauna că prima lui obligație era să se asigure, În fiecare dimineață, că nu se zărește nici o pînză la orizont și greșise Într-o privință atît de fundamentală și de simplă. Cu o noapte În urmă, citise pînă foarte tîrziu și apoi, cînd ar fi trebuit să se culce, avusese chef să facă amor, cu toate că Niña Carmen refuza acest lucru de mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229

dori cu adevărat să fiu femeie. Țipă: Așteaptă! Brandy țipă: Fac asta doar pentru că e cea mai mare greșeală pe care mă pot gândi s-o fac. E prostesc și distructiv, și pe oricine ai întreba îți va spune că greșesc. Din cauza asta trebuie să merg până la capăt. Brandy zice: — Nu înțelegi? Pentru că suntem așa obosiți să ne ducem viața așa cum trebuie. Să nu facem greșeli. Brandy zice: Mi-am făcut socoteala, cu cât e mai mare greșeala, cu atât sunt

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805

aproape cinci ani Mihail socotise că putea fi de folos. Nu știa prea bine ce aprecia Mihail la el în mod deosebit, care dintre calitățile sale îl făcuseră folositor pentru această misiune, dar era sigur că directorul nu putea să greșească, trimițîndu-l pe el într-o astfel de aventură. Cuvântul aventură era destul de exact. Să intri în legătură cu banda lui Cocoș nu era deloc o misiune pentru un funcționar al Serviciului, ci chiar o aventură. Serviciul se ocupa de cu totul alte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
lui, pentru a fi sigur de discreția acestuia. Lua masa zilnic la Capsa, unde invita după un program bine stabilit și strict respectat tot felul de deputați și subsecretari de stat, despre care știa atît de multe, încît niciodată nu greșea atunci cînd alegea vinul sau felul de mîncare. Locuia în trei case, dintre care una, lucru cunoscut, avea două intrări pe două străzi diferite. Acolo se juca poker o dată pe săptămână și invitații trăgeau mașina exact în dreptul ușii încastrate în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
întru totul cu imaginea pe care trebuiau să și-o facă despre el. Nici nu putea fi altfel un om care lua hotărîri cu o rapiditate uluitoare și tot atît de uluitoare erau în eficacitatea lor. Se părea că nu greșise niciodată, că de fiecare dată trimisese omul potrivit, că nimeni nu avea nimic să-i reproșeze. Altfel nici n-ar fi fost de explicat audiența totală pe care o avea la mai-marii zilei, indiferent care ar fi fost partidul la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
e chiar un bandit fioros care trebuie prins pentru binele țării. Binele țării și nenorocirea lor, asta-i. Te-am luat în serios, dom'le, eu iau foarte rar în serios pe cineva și uite că mi se întîmplă să greșesc tocmai atunci. Asta-i curată pedeapsă dată de Dumnezeu. Să iau și eu în serios pe cineva o dată și atunci să cad mesa. Acum chiar ar trebui să mai beau trei zile ca să uit, chiar așa cum ai spus. Și eu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
glonțul pe țeava. Numai gîndul că se putea întîmpla oricînd un accident îl făcea neobișnuit de prevăzător în relațiile sale cu el, relații care ar fi trebuit să fie normale, firești, măcar prin forța lucrurilor și împrejurărilor. Cred că nu greșesc, afacerea ți se cuvine, domnule Leonard." A ridicat sprîncenele a mirare. Mihai Mihail a bătut iarăși cu vîrful degetelor în hîrtia boțită și chiar murdară de pe birou. "E un fel de carnaval, domnule Leonard, pricepi, un carnaval cu măști, cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
fel de doamne, probabil că Basarab avea părerea sa foarte personală și originală despre ceea ce înseamnă "camaraderie", îl cuprinse ușurel de cot și zise: "Credeam că D'Annunzio, eram absolut convins că e vorba de poetul D'Annunzio, uite cum greșeam și nici nu-mi dădeam seama." Georgescu se prosti ori se lăsă prostit și întări foarte ritos, "nu, excelență, a spus-o chiar marele Balbo, l-am auzit cu urechile mele, eram la nici doi pași, puteți fi sigur". O

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
de cîteva ori cum va proceda, cu stînga îl va prinde de obraz, iar cu dreapta va lovi. Nu mai erau decît trei-patru secunde. A simțit că-l cuprinde panica. Va lovi! Dar unde? Unde să lovească sigur, să nu greșească? Dacă greșește, celălalt va reuși să-și scoată arma, iar cu un cuțit împotriva carabinei... În piept? Își închipui vîrful alunecînd pe un nasture de metal, pe o decorație, împiedicîndu-se într-o tabacheră, un portțigaret, se văzuseră atîtea cazuri în

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
ori cum va proceda, cu stînga îl va prinde de obraz, iar cu dreapta va lovi. Nu mai erau decît trei-patru secunde. A simțit că-l cuprinde panica. Va lovi! Dar unde? Unde să lovească sigur, să nu greșească? Dacă greșește, celălalt va reuși să-și scoată arma, iar cu un cuțit împotriva carabinei... În piept? Își închipui vîrful alunecînd pe un nasture de metal, pe o decorație, împiedicîndu-se într-o tabacheră, un portțigaret, se văzuseră atîtea cazuri în război, chiar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
înspăimînta și-ar pune pe fugă orice armată din lume. El nu avea unde fugi și de aceea chema în birou funcționari care altfel nu l-ar mai fi văzut niciodată. Îi plăcea că nu se pierdeau cu firea, nu greșise atunci cînd avusese prima "întrevedere" cu fiecare dintre ei. Leonard Bîlbîie îi plăcuse în mod deosebit, de aceea îi și încredințase misiunea destul de încîlcită de la palatul Cantacuzino. Acum, citindu-i raportul, se întreba dacă va avea timp să-i învețe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
folosi de ea, dar n-o puteai modifica, nici măcar cu gîndul. Tocmai de aceea se străduise, încă de la începutul drumului său, încă înainte de a obține înființarea Serviciului, să descopere care erau elementele fundamentale, de rezistență ale puterii pentru a nu greși. Marea sa intuiție l-a ajutat să nu calce greșit de la început, cei mai mulți își frîng gîtul nu pentru că ar fi avut cine știe ce intenții răuvoitoare la adresa puterii, ci numai pentru că erau niște ignoranți și în neștiința lor au pus piciorul exact

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
gîndul. Tocmai de aceea se străduise, încă de la începutul drumului său, încă înainte de a obține înființarea Serviciului, să descopere care erau elementele fundamentale, de rezistență ale puterii pentru a nu greși. Marea sa intuiție l-a ajutat să nu calce greșit de la început, cei mai mulți își frîng gîtul nu pentru că ar fi avut cine știe ce intenții răuvoitoare la adresa puterii, ci numai pentru că erau niște ignoranți și în neștiința lor au pus piciorul exact unde nu trebuie. Era ca traversarea unui cîmp de mine

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
putem să-l oprim. Noi încă mai vedem și mai auzim ceea ce alții se fac că nu observă. Ei se vor scuza că a fost o defecțiune, noi nu putem face acest lucru. Doar știi că Serviciul nostru n-a greșit niciodată și de aceea pentru el nici nu există iertarea greșelilor. Cei mari, cînd greșesc, nu sînt iertați, ci li se ia capul. Doar prostimea este iertată." Leonard Bîlbîie era complet năucit. Mai ales cînd se gîndea că totul izvora

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
că nu observă. Ei se vor scuza că a fost o defecțiune, noi nu putem face acest lucru. Doar știi că Serviciul nostru n-a greșit niciodată și de aceea pentru el nici nu există iertarea greșelilor. Cei mari, cînd greșesc, nu sînt iertați, ci li se ia capul. Doar prostimea este iertată." Leonard Bîlbîie era complet năucit. Mai ales cînd se gîndea că totul izvora nu din raportul său, ci din felul în care l-a redactat. "Vreau să te

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]