9,562 matches
-
malul apei unde se ridica șteampul pentru spălat nisipul aurifer. Bețele care susținuseră pânza corturilor încă erau în picioare, înfipte în pământ. O grămadă de bușteni tăiați rămăsese în apropierea vetrei. Mai departe, dincolo de locul unde fuseseră corturile, era o groapă plină de resturi de mâncare, cârpe folosite și pungi de plastic. Cristian Toma strâmbă din nas la vederea gunoaielor și se întoarse cu spatele la ele. Ileana se plimba pe malul apei, privind curioasă în jur. Se aplecă și ridică de jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
-se într-un genunchi și examinând tulpinițele, par a fi rupte foarte recent. Se ridică și se apropie de adâncitura din centru. Aici, terenul era în continuare acoperit cu frunze uscate. Părea că o greutate enormă apăsase pe ele, formând groapa aceea. Nu era prea adâncă, abia o jumătate de palmă față de nivelul restului terenului. Îi dădu ocol și apoi se aplecă dintr-o dată, cercetând cu toată atenția locul. Iată aici ceva interesant! exclamă el entuziasmat. Câteva picături de culoare maronie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
la stânga într-o pantă foarte ușoară. Ileana îi făcu semn să meargă mai departe. Se auzea un fâșâit neplăcut de la ierburile peste care treceau și care se frecau de burta mașinii. Inspectorul conducea încet, atent să nu nimerească în vreo groapă ascunsă de vegetație. Apoi, în fața lor se deschise o poiană largă, aproape circulară. Soarele strălucea intens, deasupra muntelui, aruncând o lumină crudă peste pădure. Sânzienele crescuseră în pâlcuri înalte până la nivelul capotei, iar printre ele se vedeau smocuri de mierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
vrea să mă sperie. După o vreme însă, m-am convins că nu-i vorba de așa ceva. Am ieșit apoi afară, tata avea două cazmale, probabil le găsise în baraca lui Fritz. În spatele ei, ne-am apucat să săpăm o groapă. N-am putut s-o facem prea adâncă, pentru că stânca era foarte aproape de suprafață. Imediat ce am terminat, și-a încărcat flinta și mi-a spus să aduc catârii acolo pe rând, câte unul. Le-a pus țeava sub ureche și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
stânca era foarte aproape de suprafață. Imediat ce am terminat, și-a încărcat flinta și mi-a spus să aduc catârii acolo pe rând, câte unul. Le-a pus țeava sub ureche și i-a împușcat pe amândoi. Au căzut secerați în groapă după care am început să-i acoperim cu pământ, am pus și pietre deasupra, ca să-i ferim de sălbăticiuni. Moșneagul oftă așezându-se mai bine pe laviță. Se vedea că retrăiește momentul acela din tinerețe. Cristi îi respectă tăcerea, așteptând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
distanța dintre ei. Se auzi o bufnitură puternică, urmată de un icnet și o înjurătură scurtă, rostită cu sete de bătrân. Spinarea acestuia dispă ruse din fața ochilor inspectorului. Speriat, Cristian încercă să înțeleagă ce se întâmplase. Moșul călcase într-o groapă ori poate alunecase pe frunzele ude de pe jos. Căzuse și acum se rostogolea la vale pe malul înalt. Ei, e totul în regulă? întrebă el, neîndrăznind să ridice prea mult glasul. Nu primi nici un răspuns, ori moșul era rănit rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Zgomote slabe se auzeau dinspre ultimul șir de morminte. Două siluete îmbrăcate în haine negre își făceau de lucru acolo. Cazmaua se înfigea cu sete în pământul moale. Bărbatul arunca țărâna pe o bucată de folie groasă întinsă alături de marginea gropii. Săpa în tăcere, concentrat numai la munca lui. Pe mal, silueta mai zveltă privea atentă în jur. În curând, se auzi un zgomot înfundat când metalul lovi în sicriul de lemn. Aruncă cazmaua și luă o lopată cu care începu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
când metalul lovi în sicriul de lemn. Aruncă cazmaua și luă o lopată cu care începu să curețe capacul coșciugului. Nu mai avem mult, șopti el fără să ridice capul. Am auzit și eu, răspunse femeia care nu coborâse în groapă. Vezi ceva? Până acum, nimic. Deocamdată totul pare în regulă. Greierii țârâie în continuare. O instruise toată seara și, pe drumul de acasă la cimitir, îi repetase încă o dată ce trebuie să facă în timp ce el e ocupat cu săpatul gropii. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
în groapă. Vezi ceva? Până acum, nimic. Deocamdată totul pare în regulă. Greierii țârâie în continuare. O instruise toată seara și, pe drumul de acasă la cimitir, îi repetase încă o dată ce trebuie să facă în timp ce el e ocupat cu săpatul gropii. Nu de oameni se fereau ei deși, nici dacă ar fi fost surprinși de paznicul cimitirului, nu le-ar fi fost ușor să explice ce căutau acolo. În definitiv, ceea ce făceau ei se numea profanare de morminte. Acum, pentru că vâlva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
la el, să-i dau cadoul. Nu mai rabdă pentru că se strică dacă-l mai țin la mine. N-ai decât să-l pui la frigider ca să nu se strice. Oricum moșului nu-i mai trebuie. L-am dus la groapă ieri. Nu se poate! se albi la față inspectorul. Calistrat a murit? L-am găsit spânzurat în spatele casei. Nu pot să cred. Moșul n-ar fi făcut niciodată una ca asta. Ei, uite că a făcut-o. Chiar eu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
vârful crucii iar jos, într-o cutie de conserve tăiată, se vedeau trei lumânări arse pe jumătate. Atât. În rest, nici o floare nu se vedea pe mormânt, doar o zonă cu iarba pălită, acolo unde groparii puseseră pământul scos din groapă. Nici o coroană ori jerbă de flori nu era depusă pe mormânt. Cine să le pună? Calistrat nu mai avea pe nimeni și lumea din Baia de Sus îl considera un ciudat. Stând în picioare lângă mormânt, Cristian își promise să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
să termine ce avea de făcut, se va îngriji să-i facă un monument funerar decent. Deocamdată, așa cum se prezentau lucrurile, ceea ce avea el de gând să facă era mult mai ușor. Va putea să sape acolo și să astupe groapa înapoi fără ca nimeni să-și dea seama că umblaseră acolo. Mai privi o dată în jur, după care se îndreptă spre ieșire. Trebuia să cumpere un hârleț, o lopată și două lanterne, pe urmă, nu mai avea decât să aștepte căderea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
toată greutatea pe coada cazmalei. În liniștea nopții, cuiele care ieșeau din lemnul sicriului scârțâiră lugubru. Pe mal, Ileana tresări, privindu-l speriată. Nu trebuie să te uiți, îi spuse Cristian. Dădu capacul deoparte rezemându-l cu grijă de peretele gropii. Lumină cu lanterna trupul dinăuntru. De sub lințoliul cu care era acoperit cadavrul nu se vedea nimic. Bucata de pânză albă acoperea trupul cu totul. Sper să nu te superi că îți deranjăm odihna, șopti inspectorul în timp ce o dădea de o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
sa, rămânând așa un moment. Acoperi apoi trupul cu pânza albă și puse capacul deasupra. Nu putea să bată cuiele la loc, ar fi făcut prea mult zgomot, așa încât îl apăsă numai cu putere. Își făcu vânt și ieși din groapă. Ileana îl privea nerăbdătoare. Fără să răspundă întrebării ei nerostite, Cristian începu să arunce pământul peste sicriu. 25 Ai pronunțat vreo sumă și eu am spus că e prea mult? întrebă supărat bărbatul așezat în spatele biroului modest, acoperit cu hârtiile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
reținere. Ce faceți, domnule Mihailovici? auzise el un glas deformat de bărbat, care probabil acoperise microfonul cu o batistă. Cum vi se pare drumul? Ce întrebare mai era și asta? Drumul era infect, o șosea veche, desfundată și plină de gropi. Nu se așteptase la un asemenea început al discuției. În mod normal ar fi trebuit să audă cuvintele codului pe care îl stabilise cu omul său de legătură. Deocamdată e acceptabil, se hotărâse el să dea un răspuns neutru. Ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
primul strat nisipos fu curînd urmat de pietriș, apoi de pămînt roșiatic. Lopețile izbeau În lutul prefirat de dîrele rădăcinilor; retezate de custura sapei, rîmele se mușuroiau și apoi se pomăiau la soare ca pe jăratec. Sofia stătea tăcută lîngă groapa care se făcea tot mai adîncă, În vreme ce Simon - aidoma gospodarului căruia i se dura o fîntînă sau temelia casei - Îi tot Îndemna pe lucrători, măsura cu pasul lungimea și Înălțimea gropii, Își cobora cingătoarea În adîncitura gropii, fărîmița țărîna Între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
la soare ca pe jăratec. Sofia stătea tăcută lîngă groapa care se făcea tot mai adîncă, În vreme ce Simon - aidoma gospodarului căruia i se dura o fîntînă sau temelia casei - Îi tot Îndemna pe lucrători, măsura cu pasul lungimea și Înălțimea gropii, Își cobora cingătoarea În adîncitura gropii, fărîmița țărîna Între degete. CÎnd coșciugul fu gata - din patru scînduri nefățuite, din lemn miresmat de cedru, prinse În pene de lemn - Sofia Își scoase șalul și-l Înfășură la gîtul lui Simon. „Jos
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
stătea tăcută lîngă groapa care se făcea tot mai adîncă, În vreme ce Simon - aidoma gospodarului căruia i se dura o fîntînă sau temelia casei - Îi tot Îndemna pe lucrători, măsura cu pasul lungimea și Înălțimea gropii, Își cobora cingătoarea În adîncitura gropii, fărîmița țărîna Între degete. CÎnd coșciugul fu gata - din patru scînduri nefățuite, din lemn miresmat de cedru, prinse În pene de lemn - Sofia Își scoase șalul și-l Înfășură la gîtul lui Simon. „Jos e răcoare ca-n străfundul fîntînii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
La semnul său lucrătorii se apropiară și bătură cuiele. Petru Îi șopti ceva unui Învățăcel, care se duse să verifice cuiele, dînd din cap. Petru ridică o mînă tremurîndă, iar groparii traseră de frînghia care susținea coșciugul, coborîndu-l grijuliu În groapă. Sofia stătea deoparte, nemișcată. Țărîna Începu să cadă pe capac. Zgomotul era aidoma bubuiturilor Înfundate Într-o tobă uriașă. Curînd, pe locul unde fusese adîncitura de la poalele unui palmier uriaș, se ivi o movilă aidoma dunei de nisip. Petru se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
fie dezgropat. Acum se adunase mult mai multă lume decît la Îngropare, căci vestea despre făcătorul de minuni, fachirul, magul, se răspîndise pînă departe. Sofia, Petru și ucenicii săi, aidoma judecătorilor cărora li se dă Întîietate, stăteau cît mai aproape de groapă. Întîi fură păliți de o duhoare Îngrozitoare, ca de iad. Curînd aveau să zărească În țărîna zgrunțuroasă scîndurile muruite. Groparii smulseră cuiele și apoi ridicară capacul. Chipul lui Simon se ivi ca un boț de carne mîncat de lepră, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
că se gîndeau și la asta -, cum să-i ascundă că le pierise entuziasmul? Cum să nu-și dezamăgească mama, care-n dimineața aceea le petrecuse cu lacrimi În ochi, de parcă le petrecuse la cununie sau, Doamne iartă-mă, la groapă?... Vai, În nici un caz, În nici un caz! N-or să-i spună mamei că le dezamăgiseră tabla, băncile. Erau niște copilării, care totuși ar fi durut-o pe mama. Dar În ce-o privea pe Fräulein Goldberg, eh, aici era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
trebuie să prevaleze În judecata critică), să susțină că În poeziile În care apare cuvîntul Kind este vorba de „o angoasă datorată dihotomiei supraeului (Nad-Ja, nota trad.) În care se presimte sentimentul culpabilității“! Sărmanul Mendel Osipovici s-ar Întoarce În groapă dacă ar citi toate astea. Nu atît din pricina banalității joase sau poate tocmai de aceea. Niciodată, domnule, M.O. nu a făcut nici cea mai palidă aluzie În opera sa la acel copil, pentru că ar fi simțit că ar comite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
cu turație înceată și medie.39 în general, în așezările culturii Dridu, s-au descoperit unelte și obiecte care atestă existența unei populații care se ocupă cu agricultura și creșterea vitelor: brăzdare, săpăligi, securi, oticuri de fier, râșnițe de piatră, gropi de păstrare a cerealelor, semințe carbonizate etc. Analiza paleobotanică a boabelor carbonizate au evidențiat mai multe specii de grâu, orz, secară, ovăz, mei și mazăre. în legătură cu creșterea animalelor, se practica păstoritul pendulator, fără s fie părăsit hotarul obștii. Sunt indicii
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
descoperirile arheologice din așezările de tip Dridu, brăzdare de tip simetric, săpăligă, securi, oticuri de fier, râșnițe de piatră, atest practicarea agriculturii de către comunitățile locale din Moldova și din Colinele Tutovei. De asemenea, lângă locuințele de tip bordei sau descoperit gropi de depozitare a cerealelor, în care s-au păstrat resturi de semințe carbonizate. Cultivarea grâului, secarei, orzului, meiului, sorgului în tot teritoriul viitorului stat țara Românească Moldova, poate fi dovedită și prin situația de dependență a populației locale față de populațiile pe
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de călărie și transport), nici lapte, nici brânză și unt, ci cereale - grâu și orz, ovăz pentru cai la care, eventual, adăugăm piei de animale - animale cu blană, țesături din in, cânepă și lână și, fără îndoială, bani, metale prețioase. Gropile de provizii de lângă locuințe erau mijloc de păstrare, dar și de dosire a cerealelor în fața tuturor celor care jefuiau populația locală. Zdrobirea boabelor și transformarea în făină s-a făcut cu râșnița, dar trebuie să fi existat și mori, deși
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]