2,509 matches
-
pe Petre? Iubindu-l pe el, uitam de gheață. Acum, rațiunea mi-a alungat iubirea, mai bine, dar a intervenit gheața cu dureroasa ei obsesie... Ce voi simți oare când voi intra pe gheață? Lacrimi, deznădejde, bucurie, speranță? Groaznic eșec! Groaznică lovitură! Ideal nefericit al patinajului, mi-ai fost scump, nespus de scump, voi Încerca primele acțiuni de renunțare, nu mă obseda, Îmi distrugi viața! Voi renunța, vreau să renunț! La tot! Rob al propriei sale suferințe va fi sufletul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
a-mi mai Îndepărta gândurile. Și... am găsit că suntem pereche, potrivită și am Început să facem dublu. Ce a urmat? Iată ce a urmat: iubeam gheața, atât timp cât era el acolo, alături de mine. Eram Într-adevăr fericită atunci când făceam dublu; groaznica mea singurătate În aceste clipe deosebit de grele pierise, era un om lângă mine, care mă ținea de mână, mă asculta, Îl ascultam. Poate fi vorba despre iubire? Nu cred, urmele adânci ale amintirii lui Petre nu pot fi acoperite așa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
se cabrează, apoi cum cineva apare și îl calmează, un om foarte drăguț, apoi o cafea într-un local grecesc, conversație, ceva despre o barcă, apoi senzația aceea plăcută de amețeală, cu râsete aproape prostești. Apoi lanțurile. Și apa aceea groaznică. Iar acum, un bărbat privind-o atent, cu o expresie de satisfacție și curiozitate pe față. O privea murind. Dar cine e? Și de ce face asta? De ce? Corpul atârnat al femeii se mișca acum în cerc datorită inerției ce acționa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
să știi, dar sunt sigură că era luna mai. Unchiul tău și niște camarazi din armată tocmai se întorseseră din Vietnam. - A fost soldat? Asta n-am știut. - Ah, îi stătea foarte bine în uniformă. Acolo avusese parte de vremuri groaznice. Vocea îi deveni serioasă. Cel mai bun prieten al unchiului tău fusese omorât chiar lângă el. De fapt, a murit chiar la el în brațe. Un tip mare și negru. Tom și cu un alt soldat și-au băgat în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
făcut nimic de fapt, așa cred, dar nu mai pare să fie deloc el însuși. Nu ne mai zice nimic de munca lui și nici nu se mai plânge, cum face de obicei, și nici nu ne mai zice glume groaznice pe care le-a auzit la colegi. Mă gândeam că are vreun fel de criză a vârstei mijlocii sau așa ceva, dar acum mă întreb dacă nu cumva e vorba de mai mult decât atât. A venit aseară la mine-n
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
cale sigură. N-am mai zis nimic, da’ nu-mi închisese gura: mama vine cu tot felu’ de povești de groază când o-ntrebi câte ceva. Parcă dacă nu știe din ziare, a auzit vreo prietenă de-a ei de ceva groaznic care poate să mi se-ntâmple mie, chiar dacă te gândești doar să-ți schimbi pasta de dinți. Da’ mie, dintr-odată, mi s-a părut posibil. Treceam cum trecuse Crystal: treceam de Partea Cealaltă. Charlie N -am descoperit niciodată exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
au cutremurat într-un spasm. Nu pentru că aș fi fost jenată; lucrurile trecuseră de mult de etapa aceea, ci pentru că m-a făcut să mă simt atât de doborâtă. Era complet greșit să văd în interiorul inimii sale în felul acela groaznic și voiam să ies. Dar mâinile ei îmi strângeau umerii atât de puternic că nu mă puteam mișca și mă controla cu sentimentele ei la fel de mult cum mă controla cu mușchii. Tata n-a ridicat privirea și m-am întrebat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
simplu îngrozitor? Au trecut deja câteva săptămâni și nu mă mai pot gândi la nimic altceva. M-am întors la magazin peste câteva ore și porcăria dispăruse. Vreme de câteva minute nu mi-a păsat cine mă vedea - fie și groaznicul de Chipstead sau... sau ea însăși. Jur pe Dumnezeu c-am vrut doar să-ndrept lucrurile: am intrat fără să mă uit în jur și m-am dus direct la culoarul pentru bebeluși - voiam să-l iau, chiar voiam. Voiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
mult nici mai puțin îi ocupaseră apartamentul. Tehnic vorbind, era apartamentul lor, dar având în vedere că locuiau acolo doar câtevă săptămâni pe an, ea se simțea îndreptățită să îl considere exclusiv casa ei unde aceștia erau musafiri. Musafiri dificili, groaznici. Dacă lor nu le plăceau pieile autentice de zebre africane pe care ea le alesese pentru a înlocui covoarele lor orientale plicticoase sau modul în care ea aranjase toate luminile, umbrele și echipamentul electronic să funcționeze cu telecomandă, ei bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
să-l editeze...dar Russell...logodnicul ei...ea încă purta frumosul inel pe care el i-l pusese pe deget cu doar cinci luni în urmă. Era o târfă mizerabilă și dezgustătoare, nedemnă de ei. — Arăți de parcă te chinuie un groaznic atac de panică, îi șopti Jesse în ureche. O trase și mai mult lângă el, dar într-un gest protector care n-avea nimic senzual. — Sunt o târfă mizerabilă, dezgustătoare și demnă de dispreț, spuse ea fără să se mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
un permis de liberă trecere pe o tavă de argint și, deși conștiința ei implora să se descarce, s-a decis să suporte vina și să se prefacă în continuare că totul era bine până treceau cu toții de săptămânile acelea groaznice cu Ziua Recunoștinței, Crăciunul și Anul Nou. Leigh reușise cumva să treacă de ultimele săptămâni fără să aibă o cădere nervoasă, dar era și mai tulburată decât de obicei. Cum Emmy era în Israel, iar Adriana în Brazilia, ea nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
când a intervenit chelnerița. E ciudat cum se întâmplă lucrurile. Nu-mi doream decât ca Duncan să se întoarcă și să-mi declare dragoste veșnică, să ne pierdem împreună în apus de soare, el să-și dea seama ce greșală groaznică a făcut și, când colo, exact când se întâmplă lucrul ăsta, eu nu-mi doresc decât să dea mașina peste el. E normal așa ceva? — Perfect normal, spuse Adriana. Nu crezi, Leigh? Adriana încercase să o includă și pe Leigh în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
bunicii, rudele, ciobanii, toți cu destine aparte, cu propriile istorii de dragoste, cu propriile drame, cu propriile experiențe În relațiile cu autoritățile. Destine banale și excepționale sau și una și alta În același timp. Ca de exemplu, cel, grozav și groaznic, al lui Bitancu’, dintr-o nuvelă intercalată... Ca rezultat al demersului narativ, se creează o frescă condensată. Aceasta, fiindcă universul romanesc bogat În date, personaje, impresii este supraîncărcat cu semne și semnificații motivice În variații recurente. Trăirile copilăriei și adolescenței
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
52. Te apucă ciuda pe prostia asta cu note de la unu la zece și după ce ai potrivit bine cuiul, trântești cu furie cheia, bine umplută cu fosfor de la chibrituri În primul zid pe care-l Întâlnești. Se aude o bubuitură groaznică. Și o babă care strigă: derbedeilor! La Paris un domn pe nume Eugen Ionescu termină piesa Rinocerii, iar minerii elvețieni și italieni se pregătesc să străpungă muntele Mont Blanc. Aceste două evenimente importante sunt probabil secrete de vreme ce habar nu ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2020_a_3345]
-
minute. Deși a Întârziat puțin, s-a Îngrijorat, gândindu-se că ceremonia a Început deja. Până acum, fără supravegherea lui Ruby, Bridget ar fi putut să provoace tot soiul de dezastre. În plus, să vii mai târziu era o impolitețe groaznică, deoarece ar fi Însemnat ca Ruby să Întrerupă ceremonialul și să atragă atenția asupra sa. După ce și-a parcat mașina, a sprintat În josul străzii - cât de rapid Îi puteau permite tocurile roz de piele Întoarsă. S-a oprit În fața porții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
revelația lingvistică pe care o avusese În drumul spre casă: În loc să le spună nemților că e vreme bună, le spusese că era „veterinari buni“. Capitolul 10tc " Capitolul 10" Ruby Își frecă nervoasă fruntea. —Uite, Îi zise ea lui Ivan cel Groaznic, mutându-și receptorul de la o ureche la alta, știu că ești extrem de ocupat, dar poate te hotărăști să repari astăzi toaleta. Flotorul Își face iar de cap. Și, deși Îți sunt recunoscătoare că te-ai apucat de bucătărie, dulăpioarele tot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
drum spre bucătărie, Sam aproape se Împiedică de o cutie cu gresie lăsată de Ivan lângă ușă. Pardon, zise ea, Împingând cutia Într-o parte cu piciorul. În bucătărie și În baie e haos total. Îi povesti despre Ivan cel Groaznic și Îlamuză cu istorioara despre tufișul doamnei Goldberg. —Dumnezeu știe când o să fie gata. Lasă c-o să arate grozav, spuse el, trecându-și mâna peste o ușă de dulap din lemn de fag, care stătea trântită pe blat. Îmi plac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Toate chestiile astea te amărăsc tare repede. Ai dreptate, ai perfectă dreptate, răspunse Sylvia. Dar Ruby Își dădea seama că nu e tocmai convinsă de ceea ce spune. Capitolul 12tc " Capitolul 12" Luni dimineață la ora opt și jumătate, Ivan cel Groaznic se Înființă la ușa lui Ruby. Scuze că nu venii sâmbătă, Începu el gâfâind ca un motor cu aburi. Încercai să viu, da’ uitai flotoru’ În autobuz. Azi am unu’ nou. I-am cerut lu’ omu de la magazin dă-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
-și stăpânească frica și starea de șoc În care se afla și să-i Înfrunte pe cei doi de la impunătoarea ei statură de 1 metru șaizeci și cinci. Am făcut puțin pe detectiva, se auzi Ruby spunând cu voce tare. — În locul ăsta groaznic, rânji Hardacre. Expresia de pe fața lui era leit cu una pe care ar avea-o un rechin când Își Încolțește prada. —Dumnezeule! Oare ce-o fi căutat tu aici? Dovezi, spuse Ruby. —Dovezi, ciripi el. Aha. Aș putea să Întreb
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
Încă Îi mai datorează lui Hannah o sumă imensă? Hardacre o privi drept În ochi și Îi zise: Habar n-am despre ce vorbești. Chiar și În acea lumină palidă, era destul de clar că obrajii lui Jill aveau o paloare groaznică. Arăta de parcă urma să vomite de nervi În următoarea secundă. —Și, În plus, continuă Ruby, Claudia și-a respins propriul fiu pentru că nu i-a convenit culoarea de păr pe care o avea. E roșcat și Claudia pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
a vorbit cu ea de când a refuzat să-l ia pe Alfie atunci la spital. Și dacă l-ar lua acuma, ce fel de viață ar avea cu ea? Ai văzut doar cum se poartă cu Avocado. E o mamă groaznică. Da, dar are toate drepturile. —Drepturi pe care le-a dat dracu’ cu luni În urmă când l-a respins pentru că avea păr roșcat. — Din păcate asta nu e și cum vede legea lucrurile. Atunci, legea trebuie să-și pună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
cămașa lipită de spate, am zâmbit, ca un animal hăituit, unei femei cu un copil care urcau împreună cu mine: „Vă rog“. Eu n-am făcut nimic, doamnă, știți? Eu sunt un om amabil, vă rog să le spuneți tipilor ălora groaznici de jos; între timp etajele se perindau de-a lungul cutiei de tablă argintie. N-am privit pe nimeni în ochi în timp ce făceam obișnuita vizită la paturile operaților din zilele precedente. Priviri profesionale în spatele lentilelor bifocale, aplecate deasupra fișelor clinice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
cal. Și sfârși prin a pierde partida. Când se despărțiră, Víctor, punându-i dreapta ca un jug pe ceafă, îi șopti la ureche: — Vasăzică Eugenita, pianista, ei? Bine, Augusto, bine; vei stăpâni pământul. „Of, diminutivele astea - gândi Augusto -, diminutivele astea groaznice!“ Și ieși pe stradă. IV „De ce e diminutivul un semn de afecțiune? - își zicea Augusto în drum spre casă -. Poate pentru că dragostea micește obiectul iubirii? Îndrăgostit, eu? Eu, și îndrăgostit! Cine-ar fi spus-o?!... O fi având însă dreptate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
Life, că la începutul războiului vedeta de cinema, într-o pornire patriotică, își scurtase acea perdea mătăsoasă de păr pe care orice bărbat ar fi visat să o mângâie. De la Samson încoace, nici o tunsoare nu mai avusese urmări așa de groaznice. Peste noapte, Veronica a devenit de domeniul trecutului. Dar Susannah avea un păr ca al Veronicăi înainte de a-l tunde; un nas mic și dulce îndeajuns de scurt pentru a nu fi considerat cârn și acei dinți drepți și albi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
unde copiii vor crește fără să știe ce e aia iarbă dacă nu îi târăsc părinții în Prospect Park. Nu în orașele din care vin ei, unde casele sunt vechi, trebuie renovate și au pentru întreaga familie o singură baie groaznică, și instalații și mai groaznice. Le vor în suburbii. Case noi-nouțe în care nu a mai locuit nimeni, așezate în suburbii noi și minunate. Unde copiii au la dispoziție o curte întreagă în care să se joace. Și soțioara are
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]