1,732 matches
-
smocuri) - - S S1 17.30.22.90 Vopsirea țesăturilor tricotate sau croșetate și a celor nețesute - - S S1 17.30.30.10 Imprimarea țesăturilor de mătase - - S S1 17.30.30.20 Imprimarea țesăturilor de lână, de păr fin sau grosier de animale sau din păr de cal - - S S1 17.30.30.30 Imprimarea țesăturilor de bumbac conținând bumbac ≥ 85% din greutate - - S S1 17.30.30.40 Imprimarea țesăturilor din in, iută, din alte fibre textile liberiene sau vegetale
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
Imprimarea țesăturilor tricotate sau croșetate și a celor nețesute - - S S1 17.30.40.10 Alte finisări ale țesăturilor de mătase (excl. albirea, vopsirea, imprimarea) - - S S1 17.30.40.20 Alte finisări ale țesăturilor de lănă, păr fin sau grosier de animale sau păr de cal (excl. albirea, vopsirea, imprimarea) - - S S1 17.30.40.30 Alte finisări ale țesăturilor de bumbac conținând bumbac ≥ 85% din greutate (excl. albirea, vopsirea, imprimarea) - - S S1 17.30.40.40 Alte finisări ale
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
pentru efectuarea de teste și analize în vederea realizării practicilor oenologice (dozaje de materiale oenologice etc.); - echipamente și instrumentar pentru realizarea de noi produse - microloturi. ● Echipament pentru procesarea vinului: tratamentul vinului și al mustului (filtrare, sedimentare, limpezire etc.): - echipamente de filtrare grosieră și sterilă (filtre de pământ, filtre de hârtie etc.), alte echipamente și tehnologii de filtrare, filtre tangențiale, centrifugale etc.; - pământuri de filtrare; - echipamente pentru decantarea și limpezirea mustului și vinului; centrifuge; - echipament pentru stabilizare tartrică; - echipamente de stabilizare termică a
NORME METODOLOGICE din 17 noiembrie 2014 (*actualizate*) privind condiţiile de punere în aplicare a măsurii de investiţii, eligibilă pentru finanţare în cadrul Programului naţional de sprijin al României în sectorul vitivinicol 2014-2018. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273923_a_275252]
-
Române: Câmpia Bărăganului și Lunca Dunării, teritoriul municipiului Călărași prezintă un potențial hidrologic variat, constituit din ape subterane cu un caracter puternic, ascensional, putând furniza debite considerabile (8,3-11 l/s). Strate acvifere freatice cu debite importante apar în depozitele grosiere din lunca și terasa Călărași. Este de reținut faptul că relieful actual din luncă a suferit modificări profunde datorită intervenției antropice: îndiguire în mai multe etape, desecări, realizarea de canale de irigații, a canalului navigabil ce deservește S.C.TENARIS - DONASID
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
Factorii limitativi care influențează semnificativ calitatea învelișului de sol sunt dimensionați de deficitul rezervei de humus (moderat pe 42% din suprafață, sever 3,8%; foarte sever 15%), reacția acidă a solului (moderată 21%), textura fină (limitări moderate 0,5%), textura grosieră (limitări severe 2,8%), volumul edafic util (limitări severe 38%, foarte severe 1%), panta terenului (limitări severe 48%, foarte severe 15%), alunecări de teren (extrem de severe 0,32%), excesul de umiditate freatică (sever 4,2%, foarte sever 3,7%), excesul
Dalboșeț, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301080_a_302409]
-
INSTALAȚII TEHNICE POPULARE • MANIFESTĂRI FOLCLORICE, TRADIȚII - monument funerar - Ioan Comănici - cimitir • MUZEE, COLECȚII MUZEALE • TÂRGURI - târg de țară - sezonier ASPECTE GEOLOGICE Dispoziția rețelei hidrografice a dus la formarea teraselor și luncilor cu depunerile corespunzătoare. Depozitele cuaternare sunt reprezentate prin aluviunile grosiere din zonele de luncă și de terasa și prin depozitele deluviale și unele deluvii de alunecare care brodează zonele de terasă, făcând racordul cu versanții adiacenți. RELIEFUL Substratul litologic este alcătuit din roci dure (șisturi cristaline), acoperite de roci sedimentare
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
poalele munților Apuseni, în partea de nord a județului Alba, la limita cu județul Bihor și Cluj. Clima este relativ rece și umedă, temperaturile medii anuale fiind cuprinse între 10-12 grade celsius. Ocupațiile principale ale locuitorilor sunt tăiatul și prelucrarea grosieră a lemnului {în special cherestea }, creșterea animalelor, activități de agroturism etc. Fiind aproape de locul unde s-a născut Horea, zona este pretabilă pentru turism, însă lipsește infrastructura adecvată care să permită accesul cu mijloace de transport la monumentele și locurilor
Măncești, Alba () [Corola-website/Science/300250_a_301579]
-
de nord a județului Albă, într-o zonă pitoreasca, si la granița cu județul Bihor și Cluj. Climă este relativ rece și umedă, temperaturile medii anuale fiind cuprinse între 10-12 grade celsius. Ocupațiile principale ale locuitorilor sunt tăiatul și prelucrarea grosiera a lemnului (în special cherestea), creșterea animalelor, activități de agroturism, etc. Este o zonă încărcată de istorie, insuficient folosită pentru activități de turism poate și datorită lipsei unei infrastructuri adecvate care să permită accesul cu mijloace de transport la monumentele
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
locală, o nouă clădire a Primăriei, numeroase podețe, locuri de popas și odihnă etc.), toate acestea nu au putut evita tendința tot mai accentuată de depopulare a zonei, generată în special de factori economici. Comună Horea are tradiții în prelucrarea grosiera a lemnului și oarecare baza materială, construită de sectorul privat după 1990, pentru promovarea agroturismului. În perioada socialismului ocupația principala a locuitorilor era creșterea animalelor, zona fiind necooperativizata , lucrări de curățarea pădurilor{ scoaterea rădăcinilor arbuștilor tăiați din păduri } și plantarea
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
locuitorilor era creșterea animalelor, zona fiind necooperativizata , lucrări de curățarea pădurilor{ scoaterea rădăcinilor arbuștilor tăiați din păduri } și plantarea de brazi prin Întreprinderea Forestiera din Cluj , culegerea de fructe de pădure și ciuperci , respectiv o mică activitate industrială de prelucrare grosiera a lemnului în zona dintre Horea și Albac. În ultima decadă din iulie și prima din august a fiecărui an principala sursă de venit a sătenilor în perioada socialismului era culegerea și predarea la Centrul de colectare din sat a
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
a scăzut brusc, atenția fiind concentrată pe vânzarea de material lemnos. În prezent , datorită restricțiilor impuse la tăierile de masă lemnoasa , a crizei economice care a redus masiv necesarul de lemn pentru construcții și creșterea prețurilor la energie electrică prelucrarea grosiera a lemnului se află într-un puternic declin obligând locuitorii să caute surse alternative de realizare a veniturilor , iar culegerea afinelor ca urmare a prețului acceptabil la achiziție {în 2015 prețul a fost de circa 2 euro/kg} redevine o
Horea, Alba () [Corola-website/Science/300245_a_301574]
-
diferite, după tipul de erupție și după natura rocilor constituente. Rezultate în urma exploziilor de tip strombolian și vulcanian, sunt formate din îngrămădirea piroclastitelor în jurul coșului și craterului. Ele se dispun în straturi înclinate către periferia conului. Conurile formate din piroclastite grosiere (bombe, lapili) au craterul de formă cilindrică și un diametru mic, iar conurile din cenușă au craterul ca o pâlnie largă. Sunt alcătuite din straturi alternante de lavă și piroclastite, rezultate din faze diferite de erupții. Un con simplu de
Relief vulcanic () [Corola-website/Science/300771_a_302100]
-
țărmului. Aici acționează cu precădere curenți cu caracter local. După efectul și forma lor, aceștia sunt de mai multe feluri, dar toți sunt provocați de valuri și de maree. Curenții de valuri pot fi: Primii deplasează nisipul și chiar materialele grosiere în lungul litoralului, în timp ce ultimii le împing către largul mării. Curenții de descărcare sunt activi în unele strâmtori, fiind determinați de diferența de nivel dintre două bazine. Ex. între Marea Baltică și Marea Nordului, între Marea Neagră și Marea Egee. Curenții de turbiditate sunt
Relief litoral () [Corola-website/Science/300769_a_302098]
-
de împrăștiere nisipoase, cu dune și brațe părăsite, unde stagnează uneori bălți, ("maaders", în Sahara). Relieful de acumulare este prezent în cuvete endoreice. Materialele cărate de șiroire și de ueduri dau naștere unor câmpii de acumulare. Acumulările constituite din materiale grosiere, ce se produc în apropierea regiunilor înalte se împrăștie sub forma unor conuri aluviale. Asemenea procese sunt realizate de ueduri cu bazine hidrografice mari, situate în regiuni montane întinse, unde se pot produce ploi cu durata mai mare. Depărtându-se
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
nisip. Ea se resimte mai ales în vecinătatea solului deoarece încărcătura de nisip este aici maximă. Deflația este acțiunea de spulberare a dezagregărilor fine de la suprafața rocilor și transportul acestora pe diferite distanțe, în funcție de intensitatea și viteza vântului. Elementele mai grosiere, care nu pot fi cărate de către vânt rămân pe loc și formează pavajul de deflație. Asemenea regiuni, pe care vântul a spulberat elementele fine, rămânând în loc un platou pietros, cu întinse câmpuri de grohotiș este cunoscut sub numele de "hamada
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
pantele puțin înclinate, prin unirea mai multor șănțulețe scurgerea ia un aspect pelicular. Eroziunea chimică (dizolvarea) este luată în considerare ca proces principal de formare a pedimentelor pe granite. Eroziunea laterală. Uedurile la ieșirea din regiunile de munte abandonează materialele grosiere formând conuri de dejecție, cu panta destul de mare. Eroziunea laterală a uedului se exercită atât în aval de aceste conuri aluviale cât și în zona lor de formare. Materialele transportate și depuse în timpul undelor de viitură, formează pe patul uedurilor
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
acestor procese permite o evoluție activă a acestora, prin retragerea lor spre amonte, paralelă cu ei înșiși. Din această retragere a versanților rămâne la baza lor o pantă de eroziune ușor înclinată, pe care pot fi împrăștiate aluviunile fine sau grosiere, aduse de marile viituri. Acestea sunt glacisurile. Cele mai frecvente și extinse suprafețe de glacisuri sunt întâlnite în regiunile tropicale și subtropicale (mai ales cele mediteraneene). Lungile perioade secetoase, ce alternează cu ploi scurte, torențiale, determină o eroziune accelerată ritmic
Relief deșertic () [Corola-website/Science/300768_a_302097]
-
solul devine brun de pădure podzolit. Se găsește în special sub pădurile de gorun, sau în amestec gorun cu fag. Acest tip de sol este întâlnit peste înalțimea de 700m . Este un sol cu o structură slab dezvoltată , textură mijlociu grosieră , cu conținut redus de humus, grad de saturație în baze redus, reacție puternic acidă. Are în profil următoarele orizonturi: -Au-bioacumulativ umbric cu o structură grăunțoasă, glomerulară sau poliedrică mică, cu conținut de materie organică cel puțin 1%, grad de saturație
Borod, Bihor () [Corola-website/Science/300847_a_302176]
-
au evoluat soluri, azi îngropate. În luncile Dresleucei și Sitnei aceste depozite sunt depuse longitudinal și paralel cu albia, pe când în văile mai interioare, ele sunt depuse transversal. Depozitele din luncile Dresleucei și Sitnei au un conținut ridicat de nisip grosier, astfel solurile evoluate pe ele sunt bine drenate fiind aluviosoluri. Teritoriul comunei Mihai Eminescu este străbătut de pâraiele Dresleuca și Sitna aparținând bazinului hidrografic al Prutului. Pe cursul Dresleucei există pe teritoriul comunei o acumulare - Acumularea Complexă Cătămărăști . Pe platouri
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
cea superioara fiind dominata de o cruce inata de beton de cca 3m inaltime. Zona a fost locuită continuu încă din eneolitic, dovadă fiind numeroasele dovezi arheologice de prim rang, precum unelte de piatră, ceramică de tip Sărata Monteoru, ceramică grosieră butoni sau tezaurul de denari republicani romani, descoperit la Vărsătura în 1964. Prima atestare documentară directă datează din 1638, existând într-un document mai târziu și o referire la un eveniment petrecut la Bordești în 1620. Hrisoul menționat confirmă vânzarea
Bordești, Vrancea () [Corola-website/Science/301865_a_303194]
-
etc aparținând, cel mai probabil, culturii precucuteni. Această vatră a continuat să fie locuită, aici descoperindu-se și o necropolă cu două morminte de incinerație, datând din sec. IV-III a. Hr. (Latène). Aici s-au descoperit resturi de ceramică, preponderent grosieră, de culoare gri sau cărămizie. Doar câteva fragmente au fost realizate din pastă fină și decorate cu crestături pe margine. Materialul arheologic aparține, cel mai probabil, culturii Noua. Cu toate că data întemeierii satelor arondate comunei nu se știe cu exactitate, prima
Comuna Ipotești, Suceava () [Corola-website/Science/301964_a_303293]
-
rocă ignimbritică riodacitică rocă care are un contur neregulat (1,5 x 2 m) la baza celei de-a doua secvente piroclastice indică momentul de punere în loc a neck-ului. Roca ignimbritică conține enclave de roci vulcanice (îndeosebi riolite), tufuri grosiere și fine, dar și fragmente de gresii. Se pot observa cu ochiul liber crăpături de răcire ale rocii, iar la microscop se pot observa deformarea plastică a sticlei vulcanice și opacitatea biotitului , datorită vâscozității și temperaturii ridicate a topiturii ignimbritice
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
prezent are o grosime de aproximativ 30 m la bază și de aproximativ 70 m în partea superioară. Datorită caracterelor structurale și vulcanologice ale complexului Tufului de Dej din această regiune, dar și a caracterului secvențial, pulsatoriu al depozitelor, structura grosieră de la bază, prezența blocurilor ignimbritice în baza celei de-a doua secvență de tufuri și prezența neck-ului ignimbritic din Dealul Malu, susține existența unei surse vulcanice locale. Datorită prezenței conglomeratelor bazale cu matrice tufacee se poate vorbi de un
Jichișu de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300335_a_301664]
-
au folosit drept urne vase de uz comun, întregi sau fragmentare îndeosebi oale de factură romană, cu și fără toarte, lucrate din pastă fină roșie sau din pastă cenușie-brună, zgrumțuroasă, precum și oale de factură dacică, lucrate cu mâna din pastă grosieră, de culoare cenușie-negricioasă și cu ornamentele specifice ceramicii dacice: butoni mici, brâuri alveolate sau crestate. Cele mai multe urne erau acoperite cu capace speciale sau cu capace improvizate din cești dacice, lespezi de gresie, farfurii, străchini, funduri de oală. Urnele erau umplute
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
are loc o "ajustarea a altitudinii litosferei" prin "deplasări pe verticală" ("suprafața pământului se mișcă în sus și în jos "). Echilibrarea celor două forțe conduce la "dispariția" acestor "deplasări" și intrarea sistemului în stare de echilibru izostatic . Într-un aproximare grosieră ("forma simplă a teoriei") se poate spune că izostazia este principiul lui Arhimede aplicat straturilor superioare ale Pământului. În această formă simplă, izostazia arată că blocurile de scoarță terestră (mai puțin dense și mai ușoare) „"plutesc"” în substratul mai dens
Izostazie () [Corola-website/Science/298556_a_299885]