2,626 matches
-
Pe un grind din lunca râului Bârlad s-au descoperit urmele unui cimitir feudal insuficient cercetat. Satul a fost întemeiat la sfârșitul veacului al 18-lea prin popularea sa exclusiv cu refugiați ucraineni (ruteni) din nordul Bucovinei ocupat de Imperiul Habsburgic. Și astăzi, urmașii acestor coloniști spun că au venit din părțile Mamorniței și Mămăeștilor, situate în Bucovina. Până pe la 1940 se mai vorbea rutenește dar prin dispariția ultimilor bătrâni a dispărut definitiv și limba. Primul proprietar atestat al acestui sat
Brăhășoaia, Vaslui () [Corola-website/Science/301866_a_303195]
-
au fost învinși de tătari (mongoli) în drumul lor spre vest. Pe de altă parte, Nicolae Iorga făcea aserțiunea că numele ar proveni de la un român, "Ploscuță", care ar fi întemeiat satul. Primele mențiuni cartografice se regăsesc pe hărțile armatei habsburgice și țariste din 1810, unde se menționează prezența unei biserici din lemn, înlocuită mai apoi - datorită înmulțirii populației locale - cu o alta mult mai mare către anii 1865 - 1870, tot din lemn pe locul actualei biserici, având în preajma ei și
Comuna Ploscuțeni, Vrancea () [Corola-website/Science/301890_a_303219]
-
Timișoara are una din cele mai dinamice economii din România. Timișoara s-a afirmat ca puternic centru economic în secolul XVIII, odată cu instalarea administrației habsburgice. Colonizarea cu germani, diversitatea etnică și religioasă, reconstrucția cetății dar și sistemul legislativ favorabil proprietății private, au determinat formarea unui puternic țesut de meșteșugari și comercianți. Acest țesut de meșteșugari a constituit pentru mai bine de 200 de ani secretul
Economia Timișoarei () [Corola-website/Science/301925_a_303254]
-
Bunești este o comună în județul Suceava, Bucovina, România, formată din satele Bunești (reședința), Petia, Podeni, Șes și Uncești. Satul Bunești a fost localitate de frontieră după anexarea în 1774 a părții de nord a Moldovei (Bucovina) de către Imperiul Habsburgic. La 14 decembrie 1886, în satul Bunești a fost înființat un oficiu vamal austriac; clădirea fostului pichet de grăniceri se mai păstrează și astăzi, aici funcționând Primăria comunei. În noiembrie 1918, Bucovina s-a unit cu România, iar satul Bunești
Comuna Bunești, Suceava () [Corola-website/Science/301935_a_303264]
-
boierului său Isaiea satele Tișăuți, ... jumătate din Bosancea, Selajănii, Dobrovleanii...”" În anul 1774 a fost construită în satul Bosanci o biserică de lemn de către meșterii populari Chiril Ungureanu și Crăciun Cazac. După anexarea părții de nord a Moldovei de către Imperiul Habsburgic (1774), satul Bosanci s-a aflat pentru o perioadă de 144 de ani în provincia Bucovina stăpânită de austrieci. El a fost inclus în districtul Suceava. În 1780, conform recensământul efectuat de austrieci, în Bosanci locuiau 138 de familii. Cu
Comuna Bosanci, Suceava () [Corola-website/Science/301932_a_303261]
-
proprietate a familiei boierului Ciogolea Pătrașco. Ulterior, aceasta ajunge proprietate a familiilor boierești Palade, Sturza și Neculce. În secolul al XIX-lea o mare parte a terenurilor agricole ajung în posesia armenilor Kapri (Michael, Albina și Emanuel Kapri). În perioada habsburgica comună Calafindești a făcut parte din districtul Siret, iar din anul 1925 a aparținut județului Rădăuți. În 1939 satul Botoșenița Mare este arondat comunei Calafindești, iar în anul 1968 localitățile Șerbăuți și Călinești-Arini (azi Călinești Cuparencu). În anul 2003 ultimele
Comuna Calafindești, Suceava () [Corola-website/Science/301937_a_303266]
-
Ocolul Câmpulungului. Acest teritoriu nu era supus boierimii și bucură de privilegii garantate de domnie. Statutul special al zonei, precum prosperitatea asigurată de resursele naturale deosebite, a atras emigranți români din zona Ardealului. În 1774, odată cu ocuparea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, granița se stabilește pe râul Bistrița, chiar pe teritoriul actualei comune, partea de nord aflându-se în Imperiul Habsburgic, iar cea sudică (75%) în Moldova, situație care va dura 144 de ani, până după Primul Război Mondial. Partea comunei Dorna-Arini
Comuna Dorna-Arini, Suceava () [Corola-website/Science/301948_a_303277]
-
precum prosperitatea asigurată de resursele naturale deosebite, a atras emigranți români din zona Ardealului. În 1774, odată cu ocuparea Bucovinei de către Imperiul Habsburgic, granița se stabilește pe râul Bistrița, chiar pe teritoriul actualei comune, partea de nord aflându-se în Imperiul Habsburgic, iar cea sudică (75%) în Moldova, situație care va dura 144 de ani, până după Primul Război Mondial. Partea comunei Dorna-Arini care face parte din Bucovina se numea "Dorna pe Giumalău" (în germană "Dorna pe Dzumaleu"). Căminul cultural "Savin Alexievici
Comuna Dorna-Arini, Suceava () [Corola-website/Science/301948_a_303277]
-
principal din localitățile Sângeorz , Maieru și Borșa fiind crescători de animale, ovine și porcine 1774 - Este menționat drept cătunul Gemine din Ocolul Câmpulung Moldovenesc 1774 - Are loc anexarea ținutului cunoscut sub vechile denumiri Cordun - Arboroasa , devenit ulterior Bucovina de către Imperiul Habsburgic. Cătunul Gemine este înscris în izvodul moșiilor mănăstirii Voroneț din 24 iunie ca sat cu populatie de 83 țărani si 2 popi. Miscările demografice specifice administrației imperiale, duc în același an la primul val de colonizare a localității cu etnici
Gemenea, Suceava () [Corola-website/Science/301957_a_303286]
-
încă din secolul al XVI-lea. Mult timp a fost o localitate neînsemnată. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, terenul actualului sat Iacobești se afla în proprietatea Mănăstirii Ilișești. În anul 1775, Bucovina este anexată de Imperiul Habsburgic. Dintr-un uric al domnitorului Grigore Ghica al III-lea din anul 1776 aflăm că jumătate din sat se afla în stăpânirea mazilului Alexandru Vasilco. Conform cărții "„Maghiarii în Bucovina, 1774-1941”" scrisă de dr. Daniel Hrenciuc și publicată în 2006
Iacobești, Suceava () [Corola-website/Science/301962_a_303291]
-
izbucnit un incendiu care, pe baza unui vânt puternic și a construcțiilor în majoritate construite din materiale combustibile, a mistuit jumătate din localitate. Acest incendiu este hotărâtor pentru oamenii din Zăbrani, mai ales că în Principatele Române și în Imperiul Habsburgic se organizau formațiuni militare și civile pentru stingerea incendiilor. Astfel că la 01 martie 1879, 11 cetățeni din conducerea comunei hotărăsc înființarea formației voluntare de pompieri cu denumirea de ""Uniunea Pompierilor Voluntari din Guttenbrunn (Zabrani)"". La 09 martie 1879, într-
Zăbrani, Arad () [Corola-website/Science/300313_a_301642]
-
iar cea mai nouă din 1706. Această da o indicație în legătură cu data îngropării lor, care a avut loc în 1706 sau 1707 din cauza luptelor și a atmosferei de nesiguranță generată de înlocuirea administrației maghiare din Transilvania cu cea a imperiului Habsburgic, etapă istorică cunoscută sub numele de Răscoală lui Rakoczi sau Războiul curuților (1703-1711). .Din punct de vedere al numerarului, tezaurul se compune din 10 piese de 15 creițari, 45 de șase groși, trei orți, 11 piese de trei groși, șase
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
a păstrat valorile creștine în Aruncuta aproape 250 ani, în locul acestora, începind cu anul 1948, apar tot mai frecvent ideile comuniste care vor produce mari schimbări în mentalitatea sătenilor. Viața spirituală din Aruncuta, sec. XVIII Incepind cu anul 1688, Imperiul habsburgic, în urma eliberării teritoriilor de sub dominația turcească, a vehiculat ideea de unire cu Biserică Romei, inclusiv în satele din Transilvania. Până în anul 1700, românii din Aruncuta, ca de altfel din întreg Ardealul au fost în majoritate ortodocși. În perioada 1700 - 1733
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Pap) din Aruncuta,acesta figurează în 1761, 1765 și 1767 că preot în Apahida, fiind blagoslovit de P.P. Aaron. Referitor la apartenența religioasă a sătenilor în sec. al-XVIII-lea, documentele vremii scot în evidență politică de stat și ecleziastica a Imperiului habsburgic privind unirea cu Biserică Romei, purtată în continuare și în satele din Transilvania, astfel : În legătură cu preoții din Aruncuta , în anul 1733 este menționat preotul Chirilă, iar în anul 1755 și 1761 sunt menționați (că preoți) Achim, Vasili și Sanduli. Despre
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
Sandu, trecuseră deja la uniți alături de familia Pasca Urs, iar în biserică oficia în continuare un preot "schismatic". Și în Aruncuta, ca de altfel în toată Transilvania, au avut loc dispute pe tema schimbărilor confesionale începute și promovate de Imperiul habsburgic încă din anul 1698. În această dispută preoții și enoriașii ortodocși au fost apărători înverșunați ai tradiției și oponenți în fața oricăror înnoiri, astfel se consemnează că în ianuarie 1761 ortodocși din Aruncuta preluaseră biserică, iar în 3 martie a aceluiași
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
scris de Profesorul Valentin Pătrașcu și publicat în Ziarul Vertical pe 23 Iunie 2009, satul Piscoiu (Piskoi) este menționat la anul 1531 în documentele de cancelarie ale Țării Românești. În același articol se arată că după anexarea Olteniei de către Imperiul Habsburgic în urma păcii de la Passarovitz (Sremski Karlovci, în Serbia), în statistica austriacă (Conscripția lui Virmond), precum și pe harta întocmită în 1722 este menționat satul „Piskoi” (Piscoiu) cu un număr de 10 familii. Din punct de vedere administrativ-teritorial, înainte de anul 1952, comuna
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]
-
de averi de tot felul ce a fost tălmăcit și renovat de Vartolomei Mayereanu Pomelnicul, au fost procurate cărți noi, a crescut numărul monahilor. După anul 1774, cînd are loc anexarea teritoriului amplasat în N-V Moldovei (Bucovina) de către Imperiul Habsburgic, are loc o diminuare traptată a privilegiilor și drepturilor de care se bucurau odinioară bisericile și mănăstirile ortodoxe, lucru ce a dus la o serie de nemulțumiri, astfel pe 13 noiembrie 1782, egumenii de la șapte mănăstiri, printre care și Inochentie
Mănăstirea Voroneț () [Corola-website/Science/298619_a_299948]
-
182 km². este considerat ca unul dintre centrele culturale ale Ucrainei. Acolo se află multe industrii și instituții din învățământul superior, între care Universitatea Liov și Institutul Politehnic Liov. Centrul istoric al orașului, cu numeroase clădiri medievale, precum și din perioada habsburgică, este inclus în lista UNESCO a locurilor de patrimoniu mondial. Aproximativ 55% dintre monumentele de patrimoniu ale Ucrainei sunt concentrate în Liov. Conform recensământului din 2001, majoritatea populației orașului Liov era vorbitoare de ucraineană (%), existând în minoritate și vorbitori de
Liov () [Corola-website/Science/299731_a_301060]
-
1791 împăratul romano-german Leopold al II-lea, fratele lui Iosif al II-lea, a redeschis Academia Tereziană. Din 1849 au fost primiți la studiu și tineri fără origine nobilă. În Academia Tereziană au fost formați studenți din întreg cuprinsul Imperiului Habsburgic. În timpul celui de-al doilea război mondial, național-socialiștii au evacuat internatul terezian, instalând în clădire o instituție de propagandă nazistă. De la terminarea războiului și până în 1955 edificiul a fost ocupat de trupele sovietice staționate la Viena. În prezent în clădire
Academia Tereziană () [Corola-website/Science/299169_a_300498]
-
neutre. În ciuda superiorității numerice a inamicului, acțiunile Prusiei se dovedeau a fi un succes în raport cu dezamăgirile britanicilor în campaniile din America de Nord. La începutul anului, Frederic a luat inițiativa de a mărșălui spre Regatul Bohemiei, sperând că va învinge decisiv forțele habsburgice. După victoria obținută în Bătălia de la Praga de pe 6 mai, în care ambele tabere au suferit pierderi majore, prusacii au forțat trupele austriece să se întoarcă spre fortificațiile orașului Praga. Armata prusacă a început să asedieze orașul. Frederic a luat
Războiul de Șapte Ani () [Corola-website/Science/299171_a_300500]
-
vestică a Moldovei. Localitatea Broșteni a făcut parte din Braniștea Voronețului din 1488 până în 1807. Această moșie a fost dăruită de domnitorul Ștefan cel Mare Mănăstirii Voroneț, care a stăpânit-o în vechile hotare până când aceasta a fost anexată Imperiului Habsburgic în 1775. După anexarea Bucovinei de către austrieci, o parte din Braniștea pe care se află astăzi comuna Crucea și orașul Broșteni a rămas în Moldova, în stăpânirea lui Teodor Mustață care, în februarie 1807, a vândut-o lui Constantin Balj
Broșteni () [Corola-website/Science/299253_a_300582]
-
circulație europeană. Prin acest document, bazat pe legile și datele statistice oficiale ale statului maghiar erau evocate autonomia națională, federalismul și separarea românilor și a ungurilor din punct de vedere politic, astfel încât fiecare să aibă propriul teritoriu național în cadrul Imperiului Habsburgic. În 1893 a vizitat România și a luat parte la Sibiu la Conferința Națională a Partidului Național Român, partid de care și-a legat destinul. La Conferința de la Sibiu, președinte al partidului a fost ales dr. Ioan Rațiu și s-
Alexandru Vaida-Voevod () [Corola-website/Science/299269_a_300598]
-
a preveni o uniune între Spania și Franța, Filip a fost obligat să renunțe la drepturile sale la succesiunea tronului bunicului său. Carol a fost extrem de nemulțumit de pierderea Spaniei, și, ca rezultat, el a imitat ceremonialul de curte spaniol habsburgic și adoptarea îmbrăcăminții monarhului spaniol. Urmându-i la tron fratelui său este proclamat împărat sub numele de Carol al VI-lea. Decis să înlăture fatalitatea și neuitînd stingerea habsburgilor spanioli, Carol anunță Consiliul la 19 aprilie 1713 că statele monarhiei
Carol al VI-lea al Sfântului Imperiu Roman () [Corola-website/Science/299783_a_301112]
-
a poposi pe pământurile coroanei, autonomie internă a cetelor de rromi, toleranță față de ne-apartenența la religia creștină și absența obligațiilor militare. Rromii trebuiau să plătească un anumit tribut coroanei, mai mic însă decât populația sedentară. În schimb, în perioada habsburgică, s-a inițiat o politică de asimilare forțată, continuată ulterior de regimul comunist. Rromilor li s-a interzis să vorbească limba rromani și să poarte costumele lor tradiționale. În plus aceștia erau forțați să folosesască termenul de "Uj Magyar" (maghiar
Sclavie () [Corola-website/Science/299891_a_301220]
-
aspirațiilor naționale ale popoarelor înglobate, era o realitate omniprezentă pe continent. Deși în Europa terorismul politic și religios era, în epocă, prezent din Imperiul Britanic, în vest, până în Imperiul Otoman sau Țarist, în est, datorită modului injust, rasist (moștenitorul tronului habsburgic înainte de a fi asasinat la Saraievo, Franz Ferdinand, îi considera pe slavii din imperiu niște sub-oameni, pe sârbi considerându-i niște porci.) și brutal în care erau tratate minoritățile negermane si nemaghiare ale Austro-Ungariei, Imperiul Habsburgic era o permanentă și
Cauzele Primului Război Mondial () [Corola-website/Science/299912_a_301241]