2,011 matches
-
și apreciate. Gănești este înfrățit cu localitatea Nagyhegyes (din anul 2000) Legenda "Podului Dracului" spune că la marginea vestică a satului Gănești exista o pădure în care negustorii sași au fost surprinși și jefuiți de niște haiduci. Cu prada luată haiducii au dispărut între copaci "ca niște draci". De aceea locul se numește până azi "Podul Dracului".
Gănești, Mureș () [Corola-website/Science/299938_a_301267]
-
(născut 1787, decedat 14 decembrie 1842) a fost un vestit haiduc din Oltenia. Din descrierile timpului rezultă că era un desăvârșit mânuitor al armelor și un foarte bun călăreț. Se zicea că nu are egal în țară într-o luptă dreaptă deși nu avea un fizic impresionant, fiind mai degrabă scund
Iancu Jianu () [Corola-website/Science/299952_a_301281]
-
zvelt. Era însă foarte îndemânatic cu armele, îndrazneț, energic și avea un farmec personal deosebit. Era fiul unei familii destul de înstărite de slugeri pe domeniile boierilor din Romanați. La apogeul puterii, conducea în jur de 2.000 - 3.000 de haiduci și trei tunuri. Acțiuniile sale erau îndreptate nu numai împotriva boierilor, ci aveau și un puternic caracter național (antifanariot, antihabsburgic, dar mai ales antiotoman). A substituit o perioadă puterea domnească în regiune. Momentul culminant îl constituie campania dusă de haiduci
Iancu Jianu () [Corola-website/Science/299952_a_301281]
-
haiduci și trei tunuri. Acțiuniile sale erau îndreptate nu numai împotriva boierilor, ci aveau și un puternic caracter național (antifanariot, antihabsburgic, dar mai ales antiotoman). A substituit o perioadă puterea domnească în regiune. Momentul culminant îl constituie campania dusă de haiduci în 1809 la sud de Dunăre, în urma căreia sunt incendiate Vidinul și Plevna, fiind ucis și pașa din Vidin , în replică la acțiunile pașalei care atacase Craiova și mai multe sate din Oltenia. Este, de asemenea, distrusă din temelii raiaua
Iancu Jianu () [Corola-website/Science/299952_a_301281]
-
un osândit, acesta era iertat. Mai multe domnițe de la curte își exprimă această dorință. Iancu Jianu o alege pe Sultana Gălășescu, o jupâniță din anturajul domniței Ralu, fiica lui Caragea vodă, și renunță treptat în următorii ani la viața de haiduc. Devine cu timpul un mărunt boier de țară, cu moșii în Romanați și mai multe case și conace risipite prin Craiova, București, Caracal și Slatina. În 1821 Iancu Jianu la anii maturi îl întâmpină într-un cadru emoționant pe Tudor
Iancu Jianu () [Corola-website/Science/299952_a_301281]
-
un mărunt boier de țară, cu moșii în Romanați și mai multe case și conace risipite prin Craiova, București, Caracal și Slatina. În 1821 Iancu Jianu la anii maturi îl întâmpină într-un cadru emoționant pe Tudor Vladimirescu. Cetele de haiduci strânse de Jian făcând joncțiunea la Slatina cu armata lui Tudor, haiducii lui Iancu Jianu intră în rândurile pandurilor. Primul steag al României, steagul purtat de Tudor și realizat de Petrache Poenaru, la intrarea în București, steag care este expus
Iancu Jianu () [Corola-website/Science/299952_a_301281]
-
case și conace risipite prin Craiova, București, Caracal și Slatina. În 1821 Iancu Jianu la anii maturi îl întâmpină într-un cadru emoționant pe Tudor Vladimirescu. Cetele de haiduci strânse de Jian făcând joncțiunea la Slatina cu armata lui Tudor, haiducii lui Iancu Jianu intră în rândurile pandurilor. Primul steag al României, steagul purtat de Tudor și realizat de Petrache Poenaru, la intrarea în București, steag care este expus la muzeul Cercului Militar Central București a fost donat guvernului României de
Iancu Jianu () [Corola-website/Science/299952_a_301281]
-
unde steagul a stat peste o sută de ani. S-a stins din cauze naturale, la 55 de ani, departe de tumultul haiduciei. În biserica Adormirea Maicii Domnului aflată în orașul Caracal, ctitorită de familia Jianu, se află înmormântat vestitul haiduc. Haiduc sau boier mărunt, Iancu Jianu rămâne o figură legendară și romantică într-o perioadă foarte tulbure din Țara Românească. Notă S-au păstrat câteva fragmente din înscrisurile lui Iancu Jianu în care își povestea faptele:
Iancu Jianu () [Corola-website/Science/299952_a_301281]
-
steagul a stat peste o sută de ani. S-a stins din cauze naturale, la 55 de ani, departe de tumultul haiduciei. În biserica Adormirea Maicii Domnului aflată în orașul Caracal, ctitorită de familia Jianu, se află înmormântat vestitul haiduc. Haiduc sau boier mărunt, Iancu Jianu rămâne o figură legendară și romantică într-o perioadă foarte tulbure din Țara Românească. Notă S-au păstrat câteva fragmente din înscrisurile lui Iancu Jianu în care își povestea faptele:
Iancu Jianu () [Corola-website/Science/299952_a_301281]
-
care aparțineau Pasei de la Vidin. Cu anumite ocazii, românii s-au aliat cu sârbii, însă nu au avut multe de câștigat din acest tip de politică. Cu alte ocazii s-au împotrivit unor răscoale, cum a fost cea condusă de haiducul Veljko Petrović. Caragheorghe împreună cu o armată de 3.000 de oameni a desființat atunci satele „neascultătoare” locuite de români, aceștia fiind alungați spre răsărit, și cerând încă din anul 1809 că granița răsăriteana a viitoarei Șerbii să fie râul Timoc
Timoc () [Corola-website/Science/297955_a_299284]
-
în planul exploatării forestiere au provocat nemulțumiri în rândul localnicilor în secolul al XIX-lea. O parte a populației s-a retras în munți pentru a lupta împotriva stăpânirii austriece. În perioada 1817-1830 a acționat în apropierea Vijniței grupul de haiduci condus de Miron Ștoliuk. În perioada 1848-1849 iobagii din Vijnița s-au răsculat sub conducerea lui Luchian Cobiliță. În anul 1855, Vijnița devine centru administrativ. Orașul a suferit ca urmare a luptelor din primul război mondial. După Unirea Bucovinei cu
Vijnița () [Corola-website/Science/308536_a_309865]
-
hram dublu, caracteristici ale lumii bizantine din sec. X. Deasupra peretelui vestic al bisericii rupestre este amplasată o cruce de tip latin cu capitel piramidal detașabil de la anul 1761. La aproximativ 280 m de biserică se află piatra și stânca haiducului corbean Zdrelea. Monahia Magdalina, ctitora restauratoare a lăcașului de la Corbii de Piatră ca așezământ monahal, era mătușa voievodului Neagoe Basarab. Această legătură de rudenie face ca să nu mai apară surprinzătoare închinarea monastirii, la câteva luni după redeschidere, domnitorului Neagoe. Mănăstirea
Mănăstirea Corbii de Piatră () [Corola-website/Science/308556_a_309885]
-
demite guvernul Groza și în urma consultărilor cu apropiații suveranului, Aldea a apreciat că regele nu este în siguranță, instituind, în toamna anului 1945, un "comandament central al mișcării naționale de rezistență". În acest sens, a luat legătura cu delegații organizației "Haiducii lui Avram Iancu" pentru găsirea unui adăpost, în "nordul Transilvaniei", în schimbul a 500.000 lei, pentru rege, dacă situația politică din țară cerea asta. Aldea s-a adresat și lui Iuliu Maniu, cerâdu-i să-i recomande un om de încredere
Aurel Aldea () [Corola-website/Science/307487_a_308816]
-
și-a schimbat formula din decameron - grc. „zece zile” în endecameron, dodecameron - „unsprezece, douăsprezece zile”) și respectiv "Karma-Kalyoga", ambele premiate de către juriul festivalului. În 1970, se editează pe disc single unica apariție a formației în studioul de înregistrare: "Cîntic de haiduc"/"Ziua bradului de noapte". Discul, în ciuda formatului scurt, este considerat unul dintre cele mai bune momente ale muzicii rock românești. În continuare, compune muzică de film la filmele "Nunta de piatră" (în colaborare cu Dan Andrei Aldea), "Filip cel Bun
Dorin Liviu Zaharia () [Corola-website/Science/307729_a_309058]
-
nobilii care îl executaseră pe Novac au venit cerând îndurare, o parte au fugit de teamă din oraș. Aflând locul unde a fost tras în țeapă, Mihai Viteazul va pune în acel loc un steag în amintirea bravului ostaș și haiduc. În amintirea lui Baba Novac, în fața bastionului croitorilor a fost ridicată în 1975 o statuie, operă a sculptorului Virgil Fulicea. Mihai Viteazul și oamenii săi vor fi ospătați bine de către oraș, ei rămând în oraș în zilele de 11-16 august
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
lui Herodot (c.484 - c. 425 î.Hr.) privind religia geților: trimiterea ca sol la Zamolxe a celui mai curat dintre tineri prin aruncarea în 3 sulițe , istoricii neștiind dacă această jertfă se mai aplica și în timpul lui Decebal. În filmul "Haiducii lui Șaptecai" (1971), căpetenia de haiduci Anghel Șaptecai este prinsă de căpitanul de arnăuți Mamulos și dus pe hotarul țării, pe lângă formațiunile muntoase Sfinxul din Bucegi și Babele. În loc să-l ucidă, Mamulos îl trimite însă în Transilvania, amenințându-l că
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
î.Hr.) privind religia geților: trimiterea ca sol la Zamolxe a celui mai curat dintre tineri prin aruncarea în 3 sulițe , istoricii neștiind dacă această jertfă se mai aplica și în timpul lui Decebal. În filmul "Haiducii lui Șaptecai" (1971), căpetenia de haiduci Anghel Șaptecai este prinsă de căpitanul de arnăuți Mamulos și dus pe hotarul țării, pe lângă formațiunile muntoase Sfinxul din Bucegi și Babele. În loc să-l ucidă, Mamulos îl trimite însă în Transilvania, amenințându-l că-i va ucide pe toți haiducii
Sfinxul din Bucegi () [Corola-website/Science/306874_a_308203]
-
luptelor turco-austriece. În centrul peșterii se află un altar de piatră pe care erau sacrifcate păsări. Dacii foloseau această peșteră pentru a-l venera pe Zamolxis, aici fiind descoperite resturi fosile de "Ursus spelaeus" și fosile de specii endemice. Peștera Haiducilor (sau Gaura Haiducească) este situată în rezervația naturală Valea Mare, la 3 km de Moldova Nouă (județul Caraș Severin) și are o lungime de 1370 m. Aici s-au găsit urme ale culturii mezolitice, se poate vizita doar partea luminată
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
recente a fost descoperit un manuscris al misionarului catolic Blasius Kleiner, scris la 1761, care confirmă spusele legendei. Kleiner nota în textul amintit următoarele: Se spune că acest oraș își trage numele de la un oarecare cioban sau, după cum spun alții, haiduc vestit, care se chema Bucur. Acesta își păștea oile în acea câmpie de pe marginea râului Dâmbovița și poate că pe acolo își făcea și haiduciile lui. În urmă a clădit o biserică (...) și a început să construiască și câteva case
Biserica Bucur () [Corola-website/Science/308364_a_309693]
-
a acumula, sistematiza și folosi o uriașă cantitate de informație științifică. În 1964 a obținut titlul de doctor în chimie la Institutul „M. V. Lomonosov” din Moscova sub conducerea științifică a academicianului K. A. Andrianov. Toată viața științifică a Academicianului Ionel Haiduc s-a desfășurat la Facultatea de Chimie a Universității din Cluj, începând din 1959 și până în prezent. Profesor la vârsta de 36 de ani, își completează formarea ca cercetător în SUA între 1966-1972, pe durata a 3 stagii post-doctorale, alături de
Ionel Haiduc () [Corola-website/Science/302303_a_303632]
-
Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca și vicepreședintele Consiliului Național al Rectorilor. Pasiunea pentru știință în general și pentru chimie în particular, precum și bucuria de a împărtășii cunoștințele a fost apreciată de generații de studenți care regretau momentul în care prelegerile profesorului Ionel Haiduc luau sfârșit. În anul 2013, în calitatea sa de președinte al Academiei Române, a prezentat punctul de vedere al acestui for științific și academic, combătând cu argumente efectele economice și de mediu disputatul și controversatul proiect de exploatare minieră la suprafață
Ionel Haiduc () [Corola-website/Science/302303_a_303632]
-
1973 - prezent - profesor la Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică, Universitatea „Babeș-Bolyai” Cluj-Napoca, România 1969 - conferențiar, 1964 - lector, 1962 - asistent, 1959 - preparator. Din 1959 și până în prezent a avut un post permanent la Universitatea „Babeș-Bolyai”. Interesul științific al Profesorului Ionel Haiduc acoperă câteva arii importante: chimia coordinativă și organometalică, chimia supramoleculară, chimia ciclurilor anorganice, activitatea biologică a compușilor metalici (inclusiv activitatea anti-tumorală), nomenclatura și sistematizarea în chimia anorganică, toate acestea fiind domenii în care profesorul Haiduc a adus contribuții esențiale în
Ionel Haiduc () [Corola-website/Science/302303_a_303632]
-
Interesul științific al Profesorului Ionel Haiduc acoperă câteva arii importante: chimia coordinativă și organometalică, chimia supramoleculară, chimia ciclurilor anorganice, activitatea biologică a compușilor metalici (inclusiv activitatea anti-tumorală), nomenclatura și sistematizarea în chimia anorganică, toate acestea fiind domenii în care profesorul Haiduc a adus contribuții esențiale în România. Contribuțiile de pionierat în domeniul Chimiei organometalice continuate pe parcursul a peste 35 de ani a condus la dezvoltarea unei puternice școli în acest domeniu la Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică din Cluj-Napoca. Membru
Ionel Haiduc () [Corola-website/Science/302303_a_303632]
-
în acest domeniu la Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică din Cluj-Napoca. Membru în diverse organisme academice și sociale s-a implicat în politica științei, management, protecția mediului fiind autorul unui mare număr de lucrări pe aceste teme. Academicianul Ionel Haiduc a adus contribuții importante la diverse capitole ale chimiei anorganice, coordinative și organometalice, munca lui științifică fiind acoperită de 9 cărți (publicate în română, poloneză, engleză și greacă), 25 de capitole în volume colective și peste 340 de articole științifice
Ionel Haiduc () [Corola-website/Science/302303_a_303632]
-
chimiei, dar și interfața între chimie, biologie, fizică și știința materialelor. În prestigiosa revistă "Crystal Growth & Design" publicată de American Chemical Society scrie: "„Chimia organometalică supramoleculară nu a existat ca domeniu distinct până la publicarea cărții "Supramolecular Organometallic Chemistry", autori I. Haiduc și F. Edelmann.”" Cariera sa strălucită a primit recunoaștere pe deplin meritată. A primit premiul „Gheorghe Spacu” oferit de Academia Română în 1974 și a fost ales membru corespondent în 1990 și membru titular în 1991. A fost președintele Filialei clujene
Ionel Haiduc () [Corola-website/Science/302303_a_303632]