3,440 matches
-
prin care trecea toată țara, atât cât mai i rapturi teritoriale din vara anului 1940, ă copie Ordinul Circular (...) rugându-vă să binevoiți a lua cunoștință de conținut și a se aproba înființarea cântarului de control oficial (...) atât în piața halei, cât și în oborul de ceriale, fără de care nu se pot executa întocmai dispozițiunile preconizate de Guvern în lupta pentru descoperirea infracțiunilor comise la Legea speculei ilicite și a sabotajului economic”. Așadar, lupta împotriva speculei și sabotajului se întețise la
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în această materie (probabil era vorba de gardieni și jandarmi, n.n.); 5) Veți aduce la cunoștința tuturor subordonaților (...) și veți raporta până în ziua de 15 noiembrie măsurile luate”. a.VIII. Măsurile luate de către primarului orașului Huși rămăsese din cele tre Hala și Piața impunea reacții pe măsură din partea tuturor autorităților statului. Primarul Andrian nu a făcut excepție de la regulile impuse de guvernanți și a luat imediat deciziile ce se cuveneau, însă în limita propriilor prerogative. Așadar, pe 19 noiembrie 1941 trimitea
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
cari s’au oferit un tabel cuprinzător de 24 de persoane. Huși și cele ale diverselor unități mili re din zonă nu existau relații tocmai cordiale, (subl.ns.) de a da concurs Primăriei Orașului Huși în ceea ce privește îndrumarea alimentelor spre Piața Halei (subl.ns.) ce sunt aduse de către producători și cărora li s’a eliberat de către noi autorizațiune în acest sens, cu rugămintea să binevoiți a dispune ca organele Dvs. din subordine, să li se dea concursul legal”. La data de 24
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
Poliției Huși îl informa pe primar despre eficacitatea măsurilor luate de către acesta, relativ la instituirea controlului cetățenesc: „Informez că măsura luată de comun acord cu primăria locală, ca funcționarii ei și pensionarii să dea concurs poliției pentru împiedicarea vânzării mărfurilor în afara halei, a dat rezultat mulțumitor (subl.ns.)”. a.IX. Frecușuri între civili și militari poate părea neverosimil, între autoritățile civile ale ora ta dovadă stând unele documente arhivistice pe care le am cercetat. Astfel, căpitanul-intendent Ioan V. Bujor, comandantul Brutăriei de
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
gestionarea diferitelor responsabilități administrative: pentru Starea Civilă, pentru comisiile de aprobare a rezultatelor licitațiilor, pentru constatarea, perceperea și urmărirea veniturilor, pentru fixarea prețului celor cinci zile de prestații comunale, pentru distribuirea terenurilor libere din Țarina orașului, pentru închirierea compartimentelor din Hala de victualii etc. Hotărârile consiliului comunal erau aduse la cunoștința opiniei publice prin intermediul Publicațiunilor și al Ordonanțelor. Prevederile ordonanțelor, ce aveau pe plan local putere de lege, se aplicau fie la nivelul întregii comunități, fie la nivelul unui segment restrâns
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
se aflau în fața Tribunalului (1870), iar în Botoșani, lucrările de asanare a pârâului Cacaina (1899), „al cărui izvor era chiar în centrul orașului, în apropierea Primăriei, și care era <<lada de gunoi>> a orașului”; amenajarea abatoarelor și a piețelor centrale (Hala de carne); ridicarea edificiilor publice: Gările, Tribunalele, Liceele - de băieți și de fete -, Teatrele comunale, Garnizoanele diferitelor Regimente militare și, nu în ultimul rând, Palatele Administrative (Bacău - 1886-1889, Târgu Ocna - 1909-1912, Piatra Neamț - 1912, Roman - 1936-1938); introducerea curentului electric și înființarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
zonelor funcționale au fost identice pentru toate capitalele de județe. Astfel, în perioada 1864-1938 centrele administrative moldovenești au avut o configurație simplă, formată dintr-o zonă centrală, ce a deținut un veritabil triumvirat al funcțiilor urbane - funcția comercială (atestată prin Hala centrală și strada Mare, punctul central al activităților meșteșugărești și negustorești), funcția administrativă (atestată prin prezența instituțiilor publice de prim rang - Prefectura, Primăria), funcția culturală (atestată prin prezența Teatrelor comunale sau a Teatrelor Naționale) - și o vastă periferie, dispusă în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
linii mari, demolările au continuat până la sfârșitul anilor ’20, fără ca acest efort să înregistreze la final un bilanț pozitiv. Practic, până în anul 1929, singura zonă din care administrația locală a reușit să „șteargă” orice urmă a inesteticelor barăci a fost hala de victualii. Despre această mică „victorie”, dar și despre rezultatele modeste ale „războiului” împotriva clădirilor cu iz de șandrama, ne vorbește unul din articolele ziarului „Bacăul” din octombrie 1929: „În sfârșit, barăcile de la hala de victualii s-au dărâmat. Au
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
urmă a inesteticelor barăci a fost hala de victualii. Despre această mică „victorie”, dar și despre rezultatele modeste ale „războiului” împotriva clădirilor cu iz de șandrama, ne vorbește unul din articolele ziarului „Bacăul” din octombrie 1929: „În sfârșit, barăcile de la hala de victualii s-au dărâmat. Au mai rămas <<câteva>>, de cari n-are să se mai lege nimeni, de frică să nu se piardă sămânța. Edilitatea târgului nostru nu suferă cine știe ce, că au mai rămas câteva sute de șandramale păduchioase, semănate
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
puțuri sau fântâni”. Primele lucrări de modernizare a infrastructurii de alimentare cu apă potabilă a orașului au fost realizate în intervalul septembrie 1900 - iunie 1901. Printre beneficiari se numărau consumatorii casnici - numai locuitorii din zona centrală a orașului-, măcelarii din hala de victualii, angajații de la Serviciul de pază contra focului, dar și responsabilul cu stropitul străzilor, ce urma să fie scutit de nesfârșitele drumuri la Bistrița. Piesa centrală a întregului proiect era o fântână, ce urma să fie construită chiar în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
mai 1901), erau precizate următoarele: „(...) la amiază rezervorul de apă din curtea primăriei era plin pe jumătate, iar la ora 13,30 P.M., când au venit pompele ca să stropească străzile, rezervorul era gol; cauza: s-a dat drumul apei la hala de victualii fără a ne vesti. Recomand să nu se mai repete, pentru că la caz de incendiu rămânem fără apă”. Alegerile comunale din septembrie 1907 - câștigate de către reprezentanții locali ai P.N.L. - au adus în fruntea administrației băcăuane pe Leon Sakellary
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ce deserveau populația Bacăului cu produse alimentare încălcau și cele mai elementare norme igienico-sanitare. Astfel, camera de bucătărie de la hotelul „Central” era neîngrijită și deservea, constant, și nevoia de somn a bucătarului, gheretele pentru debitul de carne și pește de la hala de victualii erau murdare, iar o parte din robinetele acestora nu erau alimentate cu apă, bragageriile erau slab igienizate, iar cazanele în care se fierbea meiul erau nespoite ș.a. În general, din nevoia de a crește veniturile bugetului comunal, cererile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
pâine și carne - s-a realizat „prin liberă concurență și în limitele maximului prețurilor fixate de consiliul comunal”. După votarea prețurilor în cadrul ședințelor consiliului comunal acestea erau postate, prin intermediul ordonanțelor Primăriei, în zonele cu o intensă activitate de comerț alimentar - hala de victualii, piețele orașului, brutării etc. Cele mai importante piețe locale de desfacere a produselor alimentare au fost piața „Victoria” (fosta Piața Mică), piața „C. Negri” (situată în capătul străzii C. Negri, fostă Soarelui), piața din fața bisericii Precista (denumită piața
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașului, brutării etc. Cele mai importante piețe locale de desfacere a produselor alimentare au fost piața „Victoria” (fosta Piața Mică), piața „C. Negri” (situată în capătul străzii C. Negri, fostă Soarelui), piața din fața bisericii Precista (denumită piața „Mitropolit Șaguna”) și Hala de victualii - cea mai mare dintre acestea. Lucrările de construcție a hălii de carne au avut la bază un împrumut de 98.000 lei (primul împrumut al comunei), contractat de primarul Leon Sakellary la Casa de Economii și Consemnațiuni pe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și cea de miel - carnea de porc s-a vândut mult timp numai la marginile orașului -, tot aici putând fi comercializate și legumele sau peștele. În anul 1921, la propunerea consilierului local Z. Kendler, datorită numărului insuficient de compartimente din hală, Primăria a mai construit 10 gherete din lemn pentru debitul de carne, pește și zarzavat, pe terenul din strada Ocolul Vitelor din fața prăvăliei lui Moisă Mendel. Hala de victualii s-a aflat în administrarea directă a consiliului comunal Bacău, prin intermediul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1921, la propunerea consilierului local Z. Kendler, datorită numărului insuficient de compartimente din hală, Primăria a mai construit 10 gherete din lemn pentru debitul de carne, pește și zarzavat, pe terenul din strada Ocolul Vitelor din fața prăvăliei lui Moisă Mendel. Hala de victualii s-a aflat în administrarea directă a consiliului comunal Bacău, prin intermediul a trei angajați - un intendent și doi servitori. Marea majoritate a debitorilor de carne din această hală erau evrei. O listă din 1 august 1903 cu sumele
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
terenul din strada Ocolul Vitelor din fața prăvăliei lui Moisă Mendel. Hala de victualii s-a aflat în administrarea directă a consiliului comunal Bacău, prin intermediul a trei angajați - un intendent și doi servitori. Marea majoritate a debitorilor de carne din această hală erau evrei. O listă din 1 august 1903 cu sumele încasate de Primăria Bacău din chiriile plătite de comercianți demonstrează limpede acest lucru. Din totalul de 30 de debitori de carne, doar șapte erau etnici români - Gh. P. Ionescu, Ion
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
destinat”. În aceste cazuri, măcelarii urmau să fie despăgubiți de către consiliul comunal Bacău cu o sumă ce se ridica la „jumătate din valoarea proprie a cărnii”. După cum ne indică raportul medicului veterinar pe anul 1911, transportul cărnii de la abator la hala de victualii era efectuat „în căruțe căptușite în interior cu tablă spălată, carnea fiind acoperită cu învelitori de pânză groasă ținută în stare de curățenie”. Evident, volumul de comercializare a acestui produs alimentar a fost în strânsă legătură cu evoluția
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
al orașului în detensionarea acestei situații a fost salutară. Pe 15 iunie 1900 el a propus consiliului comunal ca întrega cantitate de carne rămasă „peste ceea ce se furnizează armatei, precum și cea din vite slabe calitatea a II-asă se vândă în hala de victualii cu 40 de bani kilogramul, restul de carne de calitatea I urmând să se vândă cu prețul ordonanței 60 bani”. Sugestiile medicului comunal au devenit realiate odată cu publicarea ordonanței Primăriei nr. 3.630 din 18 iunie 1900. Pe
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ședința din luna aprilie 1916. Orașul avea lunar 7.000 de kilograme, ce urmau să fie împărțite la populație, pe baza unor bonuri eliberate de poliție, în trei centre: Școala Nr. 1 de Băieți, Școala Nr. 1 de Fete și hala de victualii. Niciun locuitor nu putea să ridice mai mult de o jumătate de kilogram de zahăr. Excepție făceau directorii de spitale și școli, proprietarii farmaciilor (fiecare primea lunar câte 60 de kilograme) și patronul cofetăriei „Victor”, căruia îi erau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
finanțarea tuturor instituțiilor și serviciilor comunale, excluzându-le pe cele aparținând domeniului privat, a fost efectuată de către administrația locală prin intermediul bugetelor anuale. Personalul Poliției, cel al serviciului religios, corpul medical al Spitalului „Pavel și Ana Cristea”, corpul profesoral, măcelarii din hala de victualii, muncitorii din abatorul orașului, personalul grădinilor publice, al cimitirului comunal, angajații Serviciului de ecleraj, sau de la paza contra focului, întreținerea săracilor și a copiilor abandonați etc., toate aceste instituții și servicii erau finanțate de Primăria Bacău. Din această
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
spectacole ce au trecut prin Bacău a fost salonul hotelului „Continental”, acolo unde, în februarie 1915, trupa israelită de operetă „Lieblich” din București a susținut o serie reprezentații. Începând cu vara anului 1904, la inițiativa lui I. Bercovici, în grădina halei de bere „Eden” a fost amenajată o scenă pentru spectacolele trupelor de varietăți. Arhivele locale păstrează cererea acestuia privind obținerea autorizației de funcționare (16 iulie 1904), la care a fost anexat și planul scenei de lemn. Primele spectacole vizionate de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
recuperarea datoriilor, obiectele sechestrate erau scoase la licitație. Sursele arhivistice ne indică faptul că, de regulă, artiștii care ajungeau în aceste situații limită erau cei din localitate. Iată și un exemplu. În vara anului 1903, în urma sezonului slab din localul halei de bere, cântăreața băcăuană Ecaterina Racoviță a fost nevoită să renunțe la următoarele piese de mobilier: „dou) oglinzi bronzate, un bufet cu oglindă, o oglindă mare, patru canapele, dou)zeci de mese și patruzeci de scaune”. În mod evident, în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
anuale (iarmarocul), tradiționalul târg din fiecare zi de joi, dar și iarmarocul din „joia verde”, organizat de populația de confesiune catolică, la 60 de zile după Paști. După cum ne indică o cerere a participanților la aceste târguri, în oboarele și halele orașului se întâlneau periodic, sosiți din toate colțurile țării, „voyajori cu panorame, leagăne, scrânciobe cu căișori, corturi cu discuri și alte spectacole”. Deosebit de atractive erau și spectacolele pirotehnice, dioramele și „jocul american” (tir). Pentru ași putea desfășura activitatea, târgoveții trebuiau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
dintre cei care comercializau aceste băuturi își procurau, în fiecare iarnă, „gheață bună și curată din albia râului Bistrița, din sus de podul de fier, de unde se aprovizionau toate ghețăriile din oraș”. Cele mai frecventate locuri de agrement erau grădina halei de bere „Eden” (administrată de Ecaterina G. Leonescu), berăria „L. Löbel” din strada Bacău-Piatra nr. 9, terasa din apropierea fabricii de bere „Grivel”, precum și cea deschisă în incinta parcului „Bistrița” (1930), Bufetul-Restaurant din Grădina Publică, cafenelele deținute de Ițic Mendel (strada
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]