2,384 matches
-
fi doar o singură problemă în atingerea acestui scop: găsirea cât mai grabnică a unor persoane (de dorit personalități) care să completeze lista partidului ce va fi depusă la Comisia Electorală Centrală. Într-o alocuțiune în limba rusă, de tot hazul, la Radio Nova, Maricica Livițchi invita doritorii să vină de urgență la sediul partidului din strada Columna, pentru a fi înscriși pe liste și a porni neîntârziat bătălia pentru câștigarea alegerilor. Nu știu care a fost reacția ascultătorilor radionoviști - în general fani
Intelectualul ca diversiune. Fragmente tragicomice de inadecvare la realitate by Vasile Gârneț () [Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
Dezbaterile despre ideologizarea istoriei românești ridicau uneori obstacole nebănuite. O voce autorizată nota, de exemplu, la 3 mai 1981: "exemplele delirului tracoman sunt atât de irezistibile încât trebuie să ne străduim ca întreaga emisiune să nu devină doar prilej de haz" (Monica Lovinescu, Jurnal. 1981-1984, ediția a II-a, Editura Humanitas, București, 2003, p. 87). 74 Confuziile terminologice și investigațiile sumare au provocat însă reacții adverse. Încă din 1985, Monica Lovinescu sesizase la istoricii din exil o incoerență conceptuală dăunătoare, dublată
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
greci privind etimologia și evoluția termenului îmbracă noi haine pe solul fertil al romanului latin, plecând de la premisele parodice lansate în satira menippee. Importanța epopeicului scade, iar căutarea unui nou punct de vedere despre sine, în lumina satirică, plină de haz a reprezentărilor lumii, devine posibilă o dată cu Satyricon-ul lui Petronius, care marchează și trecerea de la narațiunea impersonală la cea în care se pune semnul egalității între narator și personaje, pe-atunci extrem de îndrăzneață. Discursul erudit al autorilor împrumută, în plus, mult
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
și scriitor roman din sec. I e.n., care, pe lângă operele de factură filozofică și tragediile cu subiecte grecești, "toate scrise pe un ton serios, chiar dacă uneori se pot desluși elemente satirice"142, va fi lăsat posterității iubitoare de parodii, îndrăgind hazul și, pe alocuri, poanta mușcătoare, opusculul intitulat Apokolokyntosis diui Claudii, adică Prefacerea în dovleac a divinului Claudiu. Se utilizează aici parodia la aproape toate nivelurile posibile, lăsându-se decriptate atât parodii literare (vizând un model anume), cât și neliterare. Scrierea
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de astă dată retrogradat la statutul de libert și denumit Trimalchio, se acoperă în scrierea lui Petronius de un comic pluristratificat. Comicul de nume e secondat de cel de situație; nu lipsește nici comicul de limbaj: calambururile lui Trimalchio stârnesc hazul dar tocmai pentru că nu sunt reușite, găselnițe personale, ci se datorează crasei ignoranțe care îi imprimă un statut de bufon, de măscărici. De aceea proverbe precum "Vinul stăpânului este recunoștința paharnicului" sunt nelipsite în afirmarea superiorității libertului față de sclavii lui
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
nu sunt individualizate decât prin locul (funcția) pe care fiecare îl ocupă în societatea vremii: unul este bucătar, iar celălalt, stăpân și duce. Formal, sunt preluate elementele discursive specifice retoricii antice, dar "puse la lucru" într-un context de tot hazul, de unde și efectul parodic. De fapt, avem de-a face cu un scurt discurs literar, care uzează cu predilecție de trăsăturile oralității, decât de cele specifice scriiturii, tocmai pentru că este destinat istorisirii în fața unui public pe care trebuie să-l
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
date la promovarea "stilului facețios"210, preluându-l, prin intermediul eposului eroi-comic, în roman. Dintre toate tipurile de parodie existente în Renaștere, cel care s-a impus în imediata "vecinătate" a romanului, pentru că unea realitatea stilistică cu o tematică de "tot hazul", a fost eposul eroi-comic. La început doar o temătoare apariție, el câștigă un redutabil teren în fața altor forme de expresie, obligând numeroși autori să se înarmeze cu săgețile ironiei, creativitate și spontaneitate în versificație. Dovadă și faptul că mai toate
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Dar o realitate pe care aproape toate personajele secundare, dintre care preotul și bărbierul în mod explicit, urmăresc s-o distrugă, mărturisindu-și apetența pentru readucerea Cavalerului Tristei Figuri pe calea cea bună. Capitolul VI, "Despre marea și plina de haz rânduială pusă de preot și de bărbier în biblioteca iscusitului nostru hidalgo", trădează o satirizare a cenzurii exercitate de Biserică, dar, mai mult decât atât, se vrea a fi o oglindă a gestului pe care-l face, simbolic, însuși autorul
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
modul parodic, Du Marsais nu face prea multe precizări. În schimb îi atrag atenția umorul, tratarea mai puțin serioasă a unor subiecte nobile. Dintr-o parodie scrisă conform tuturor regulilor retoricii nu trebuie, așadar, să lipsească diferența, explicabilă tocmai prin "hazul parodiei" care o situează pe aceasta din urmă într-un raport de evidentă opoziție cu opera avută drept model. Prin punțile de legătură pe care tratatul lui Du Marsais le aruncă spre viitoarele teorii ale receptării (de pildă recunoașterea unui
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pilde intertextuale întotdeauna marcate prin caractere italice. Naufragiul însuși este văzut de protagonist ca o replică modernă la episodul din Arca lui Noe, iar momentul, construit cu dublu înțeles, în care își botează insula are menirea de-a le stârni hazul cititorilor: "fiind izbit, când citea Biblia, de admirabilul paradox potrivit căruia religia face din deznădejde păcat de neiertat, iar din speranță una dintre cele trei virtuți teologale, hotărî ca insula să se cheme de-atunci înainte Speranza, nume-nsorit și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
care îi primesc. Dacă bunica vrea să facă un cadou mirelui și vine la Adrian, Adrian Copilul Minune taie chitanță și face contract, iar la trei luni îmi plătesc datoriile la stat". Ha-ha-ha, ia te uită la Puradelu are și haz nu alta, un chitanțier întreg. Spre binele lui sperăm să fie doar o glumă, altfel ne-am fi îngrijorat serios pentru sănătatea lui. Păi, dragi români, nici nu vă dați seama cât scuipat îți trebuie ca să lipești atâtea chitanțe și
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
eventualele greșeli, în fiecare casă evreiască s-a mâncat miei, eventual iezi și evreii au făcut pe ușile locuințelor lor semne cu sânge de miel. Așa a fost statornicită sărbătoarea evreiască a Paștelui. Cred că ar fi fost mai mare hazul, să vezi cum Dumnezeu cu îngerii săi, horhăiesc pe la miez de noapte prin orașele egiptene, având asupra lor spade binecuvântate de Domnul, pentru măcelărirea pruncilor nevinovați și felinare pentru cercetarea ușilor. Și scrie Biblia mai departe: „Și iată că, la miezul
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
muncă, și tot așa lista netrebniciilor, bune de ștreang, ale acestui popor văzute prin microscopul președintelui reales, ar putea continua. Norocul acestui popor, cu prea mult simț al umorului pe cap de locuitor, e că știe din strămoși, să facă haz de necaz și nu pune la inimă toate aceste acuze, pe motiv că președintele e și el de-al nostru, om din popor, e un tip haios și poate bea românește, poate dansa românește, ba chiar și țigănește, și dacă
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
adevărului, cântecul Margaretei Pâslaru, care a încântat cândva ieșirea din adolescență, a celor care suntem intrați bine în vârsta părului alb și candidați incontestabili la un loc de veci. Azi sunt din nou trist. Nu-mi vine nici să fac haz de necaz și nici să mă joc de-a râsu-plânsu. Fiindcă am lucrat un sfert de veac la calea ferată și încă-mi mai trec trenuri prin cap, mai ales după miezul nopții. Bineînțeles, că dacă ar citi versurile de
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
guvernanții și mai apoi istoricii români, ca niște veritabili domni, ca niște adevărați boieri, ca niște buni vecini, ca niște oameni adevărați, sau abținut să-l popularizeze, să-l mediatizeze și să-l comenteze! Nu au făcut caz și nici măcar haz! Căci comentariul, oricare ar fi fost, nu putea fi decât unul complet defavorabil ne-prietenilor noștri dinspre vest! Așa ar trebui oare procedat și în continuare? Se pare că abnegația ungurească sistematică, instituționalizată, de a lovi și calomnia tot ce
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
însă curajul să pună în aplicare planul. Probabil presimțea ceva. A doua zi, în micul cotidian "Informația" din capitală, într-o minusculă rubrică de umor, pe lângă nelipsitul careu cu cuvinte încrucișate, apăruse și o caricatură de care colegii lui, făceau haz. În fața Ceasului care arăta ora cinci și un sfert, văzut din față, conturul unui tânăr îmbrăcat asemănător cu cel descris mai sus, cu jumătatea de mustață nerasă țepoasă și rebelă ca o perie de ghete abia scoasă din cutia cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care călărea un murg. Mai încolo, prinse din urmă și căruța lui Vasile, cumnatul, plecat cu noaptea în cap, dintr-un cătun îndepărtat. Merseră o vreme împreună, vorbind, între râsete și oftaturi din rărunchi, despre bucurii și tristeți. Făceau, așijderea, haz de necaz, fără, însă, a uita să dea binețe celor pe care îi întâlneau pe drum. Treceau pe lângă oameni cu sapa și bocceluța pe umăr, care se îndreptau spre țarina satului pentru a plivi. Ajunși la tarla, cei trei se
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
prețuiteă” (op. cit., p. 153). Din nefericire pentru el, Șt. Gheorghidiu nu dispune în forul său interior de acele resurse necesare unei depline edificări: el nu numai că nu știe „să tragă cu buretele” peste un lucru consumat, sau „să facă haz de necaz”, dar, dimpotrivă, analizează cu scrupulozitate fiecare amănunt posibil al unei presupuse situații de infidelitate, descoperă subînțelesuri și nuanțe care trădează intenții ipocrite din partea ființei iubite. Șt. Gheorghidiu își trăiește îndelung amintirile reale și imaginare, dându-le o notă
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
-și dea seama dacă celălalt zâmbea ori nu. Privirea Îi mergea singură, rece, străină, În voia rictusului benevol al gurii. - M-ai făcut celebru. Am hotărât să-l cunosc pe cel care m-a făcut faimos. - Cum te cheamă? - Are haz, nu? Avea ochii tot ficși și reci, dar surâsul i se lățea. Dumneata ai făcut o poză unui soldat cu care te-ai Încrucișat două secunde. Un soldat căruia nu-i știai nici măcar numele. Și poza lui a dat roată
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
mai pictat câte ceva de ultima oară, a spus. Figurile de lângă ușă, spânzurații și celelalte. Ai lucrat cu adevărat mult. Și uite, perechea asta curioasă - Îi arăta pe Hector și Andromaca - Îmi amintește de cum m-am despărțit de nevasta mea. Are haz, nu? Paradoxurile vieții. Plângea fiindcă Îi era teamă că aveau să mă omoare, și de murit a murit ea. Cu copilul. Iar eu sunt aici. Markovic a repetat gânditor „iar eu sunt aici,” și a rămas cu ochii la cele
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
oarecare antrenament, pentru că, sub dictatură, umorul era adeseori o sursă de bucurie compensatoare, o soluție de supraviețuire. Dar era un umor „de fermentație”, un umor fără mare legătură cu veselia. Un fel de a rîde în ciuda fundalului lipsit de orice haz al ideologiei totalitare. Peter Berger, un sociolog care trăiește la Boston, dar s-a născut la Viena, vorbea, la un moment dat, despre „teribila lipsă de umor a ideologiilor revoluționare din vremea noastră”. Nu există dictatori cu umor. Și singurul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
stânjeneala prin zâmbet. Vocația dublului se regăsește și în formele prin care dă expresie umorului: umorul mucalit (râde sub chipul seriozității), zeflemeaua (minimalizează lucruri importante), ironia (speculează aparența și esența), autoironia (se denigrează cu intenția de a-și minimaliza defectul), „hazul de necaz” (râde când ar fi de plâns). În toate ipostazele sale, râsul are funcția de a întări sentimentul de grup, de a stabili relații agreabile, detensionate între interlocutori. 2.6. Compromisul și nuanța Când totuși trebuie să aleagă, românul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
cartof; căldură; cîntec; cîștig; colegi; de copil; cosmetice; culmea fericirii; culoare; curcubeu; dar; destulă; dezamăgire; dezastru; dinți albi; dorință; drag; durere; el; enorm; enormă; eu; eu și tu; exaltare; exuberanță; fabrica; fericită; ficus; flori; frumoasă; frumos; fum; grandioasă; haine; har; haz; iarnă; imens; imensă; incomparabilă; încordat; întristare; înțelepciune; lectură; lecție; lemn; liniște interioară; lume; mamă; manifestare; mașină; matematică; mie; minune; mîncare; mîndrie; mîndru; moment; motiv; multă; murdar; necaz; necesitate; nedescrisă; nefastă; nepăsare; nimic; nostalgie; om; pasageră; pămînt; perfecțiune; plînge; premiu; primăvara
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
țară; violent; vulcan; zău; zbucium; zburdalnic; zîmbet (1); 772/298/91/207/0 necaz: durere (125); supărare (122); suferință (42); tristețe (42); problemă (30); mare (23); nenorocire (20); probleme (20); ghinion (17); lacrimi (16); greu (13); rău (11); moarte (10); haz (9); amar (8); boală (8); greutate (8); belea (7); nefericire (7); tragedie (7); bucurie (6); plîns (6); scîrbă (5); bucluc (4); caz (4); grijă (4); jale (4); mîhnire (4); stres (4); accident (3); deces (3); disperare (3); fericire (3); frică
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
copilărie; copilăros; copios; curat; da; degeaba; distractiv; distrat; de el; eliberare; emoții; entuziasma; eu; euforie; exprima sentimente; extaz; exterioriza; facebook; fals; falsitate; fată; față zîmbitoare; față; femeie beată; a fi fericit; frumoasă; fuge; gălăgios; gura deschisă; în gura mare; haha; haz; hlizește; inima; inimă; ipocrit; larg; lichid; mălăieț; mășcat; mereu; mîhnit; molipsitor; motiv; sub nas; natural; neamuri; neîncetat; nesimțire; ochi; om; omul; optimism; optimist; păr; plăcere; plăcut; plîns; cu poftă; pozitiv; pozitivism; prieteni; prost; ca prostul; prostul; sare; fără sens; serios
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]