8,063 matches
-
trebuie diferențiate de tromboza venoasă profundă. Ruptura varicelor este o complicație uneori severă fiind întâlnită în varicele mari, intradermice. Ea poate apărea după un traumatism local, uneori minim. Ruptura subtegumentară determină apariția unui hematom iar ruptura externă poate produce o hemoragie venoasă externă cu sângerare continuă în jet datorită hipertensiunii venoase și care necesită hemostază de urgență. Prognosticul bolii varicoase este rezervat în condițiile absenței tratamentului curativ. Succesul terapeutic apreciat prin absența recidivelor varicoase determină un prognostic excelent. Dacă s-au
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
produce un infarct renal hemoragic uni- sau bilateral cu hematurie, oligoanurie, insuficiență renală acută și sindrom nefrotic. Localizarea trombozei la nivelul venelor suprahepatice produce un sindrom Budd-Chiari acut, frecvent letal cu ascită rapid progresivă, sub tensiune, hepatosplenomegalie, icter, insuficiență hepatică, hemoragie digestivă și șoc. Evoluția trombozei venei cave inferioare este marcată adesea de embolii pulmonare masive (în general mortale) și de constituirea unui sindrom posttrombotic sever cu numeroase complicații. c. Tromboza venei cave superioare este de cele mai multe ori secundară unei compresii
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
accidente hemoragice, riscul sângerărilor fiind mult mai mare când heparina se administrează discontinuu decât atunci când se administrează în perfuzie. Riscul de sângerare este influențat și de caracteristicile proprii ale pacienților (uremicii, pacienții cu afecțiuni hepatice, sau trombocitopenici au risc de hemoragie mult mai mare). Femeile au risc de sângerare de trei ori mai mare decât bărbații. Al doilea efect advers al heparinoterapiei clasice îl constituie trombocitopemia cu sau fără apariția de tromboze arteriale paradoxale care poate debuta precoce la inițierea terapiei
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
pe cale subcutanată, precum și o durată mai lungă de acțiune. Comparativ cu heparina nefracționată, HGMM au o afinitate redusă pentru SRH, fiind eliminate la nivel renal, rata nu este doză-dependentă, iar T1/2 este mai lung decât al heparinei nefracționate. Riscul hemoragiilor în timpul tratamentului cu HGMM este mult mai redus decât în timpul tratamentului cu UFH și se datorează efectelor slabe antifactor IIa și antiagregante plachetare. HGMM au foarte rar efecte trombocitopenice, unele studii menționând că acest efect este practic absent și, ca
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
mare experiență. În absența filtrelor temporare sau retractabile toți pacienții care sunt candidați pentru filtre au indicație de filtre permanente [29]. Indicațiile filtrelor permanente de venă cavă sunt: I. Indicații absolute: a. TVP și/sau TEP având contraindicație de anticoagulare (hemoragie digestivă activă, AVC hemoragic recent sau neurochirurgie, metastaze vasculare cerebrale). b. Progresie documentată a TVP sau TEP recurent în timpul tratamentului anticoagulant. c. O complicație a anticoagulării cum ar fi hemoragia retroperitoneală care necesită întreruperea sau terminarea anticoagulării. d. TEP masiv
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
absolute: a. TVP și/sau TEP având contraindicație de anticoagulare (hemoragie digestivă activă, AVC hemoragic recent sau neurochirurgie, metastaze vasculare cerebrale). b. Progresie documentată a TVP sau TEP recurent în timpul tratamentului anticoagulant. c. O complicație a anticoagulării cum ar fi hemoragia retroperitoneală care necesită întreruperea sau terminarea anticoagulării. d. TEP masiv, care necesită tromboliză sau trombectomie chirurgicală. e. TEP recurent secundar unui filtru caval preexistent deficient. II. Indicații relative: a. TVP documentată și/sau TEP cu o rezervă cardiacă sau pulmonară
Tratat de chirurgie vol. VII by IOAN ŢILEA, RADU DEAC () [Corola-publishinghouse/Science/92084_a_92579]
-
se poate recolta, în aproximativ o treime din cazuri fiind insuficientă pentru analizele biochimice și citologice [30]. Riscul de pancreatita acută după FNA este de 2- 3%, mai mare decât în cazul leziunilor pancreatice solide, de asemenea există risc de hemoragie sau infectare [31]. Lichidul de puncție este vâscos, asemănător cu cel al chist adenoamelor mucinoase, cu cantitate crescută de amilaze. Citologia în lichidul intrachistic poate fi pozitivă în 20-30% dintre cazuri, iar prelevarea de biopsie de la nivelul peretelui crește nivelul
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
intrachistic poate fi pozitivă în 20-30% dintre cazuri, iar prelevarea de biopsie de la nivelul peretelui crește nivelul citologiei pozitive la 80% [32,33]. Utilizarea echobrush pentru prelevarea de citologie de la nivelul peretelui s-a asociat cu un risc crescut de hemoragii intrachistice și a fost abandonată [34]. O metaanaliză a arătat că citologia din lichid are o sensibilitate de 54%, cu o specificitate de 93% [35]. Se recomandă realizarea unui singur pasaj de FNA, pentru a preveni infectarea leziunii chistice. Cu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
centrală și tapetarea cu celule cuboidale permit diagnosticul diferențial al majorității chist adenoamelor seroase de cele mucinoase. Atât tumorile solide-pseudopapilare cât și chistadenoamele mucinoase apar mai frecvent la femei, dar tumorile solide-pseudopapilare nu sunt chiște; ele conțin arii de necroza, hemoragie și celule neoplazice eliminate. Diagnosticul definitiv este microscopic. PROGNOSTIC Riscul de malignizare este de 11-17,5% [60,61] cu supraviețuire la 5 ani de 100% pentru formele fără malignitate și 57% pentru cele cu cancer invaziv [79]. TRATAMENT Se indică
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Nicolae Rednic () [Corola-publishinghouse/Science/92197_a_92692]
-
așa-numita „patologie a transportului”: A. Factori ce provoacă efectele negative ale transportului: Efecte mecanice: accelerare/decelerare bruscă, șocuri pe direcție verticală (denivelări ale terenului), forțe centrifuge (în curbe) => aritmii, consecințe asupra circulației sangvine cerebrale, efecte asupra focarelor de fractură/hemoragie; Efecte termice: frigul/căldura excesive - mai ales în cazul transportului nounăscuților/bătrânilor, pacienților cu arsuri/degerături; Efecte sonore și luminoase: => irită un pacient anxios (pacienți cu psihoze/boli cardiovasculare/astm bronșic, copii); pot declanșa crize specifice la cazurile de: epilepsie
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
TA traseul EKG de monitorizare; FR, SpO2. b)starea de conștiență (scorul GLASGOW) c) temperatura (în cazul nou-născuților, sugarilor, cazurilor cu febră / hipotermie) d) durerea (fig.28) Noțiuni generale privind condițiile de transport în cazul unor urgențe (nou-născuți, pacienți cu hemoragii, fracturi, arsuri, degerături, pacient critic) pacient critic - pacientul cu funcțiile vitale instabile sau cu afecțiuni care pot avea complicații ireversibile și care necesită intervenție medicală de urgență sau îngrijiri într-o secție de terapie intensivă generală sau specializată; transport medical
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
la plecare (medicul care solicită ambulanța) în cazul transportului cu ambulanța tip B. Monitorizare: temperatură, funcții vitale (respirație, circulație), starea de conștiență. Eventual tratament pe timpul transportului. Se notează și se raportează evoluția pe timpul transportului și tratamentul efectuat. Transportul pacienților cu hemoragii Hemostază provizorie = prima urgență în cazul traumei extremităților: -compresia axului arterial sau venos pe suprafața osoasă subjacentă; -pansament steril compresiv = presiune directă pe plagă cu un bandaj -rareori este necesară clamparea directă a unor artere lezate vizibile -pansamente sterile cu
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
periculos dacă se dezumflă prematur sau rapid -Aplicarea prelungită poate determina sindrom de compartiment Poate ajuta la: reducerea sângerării în fracturile pelviene; fractura cominutivă de femur Contraindicații MAST: -Sarcina -Eviscerațiile -Suspiciunea unei rupturi de diafragm -Presiunea intracraniană crescută -Lipsa controlului hemoragiilor provenite din regiuni ale corpului (torace) neacoperite de MAST -Edem pulmonar: Susținere volemică: p.e.v. soluții electrolitice, eventual coloide; monitorizarea funcțiilor vitale și a stării de conștiență. Transportul pacienților cu fracturi Poziția de transport: în funcție de localizarea fracturii: pacientul cu
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
prin distrugerea fibrelor elastice), în obezitate, sarcină, scădere excesivă în greutate în timp scurt, tratament de lungă durată cu corticoizi, etc). -Hemoragii cutanate (purpura): pete care nu dispar la presiune și care după dimensiune se împart în: petesii (fig.36) - hemoragii mici, punctiforme și echimoze,(fig.37) plăci hemoragice de dimensiuni mari regiune tibiotarsiană externă stângă -Modificări legate de circulașia venoasă superficial: în mod normal, venele subcutanate de la nivelul abdomenului nu sunt vizibile; prezența circulației venoase, vizibilă are semnificatie patologică, indică
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
problemele de colaborare sesizate de către asistent într-o anumită situație clinică concretă este desemnată sub titlul generic de complicație potențială. Exemple de complicații potențiale în diverse situații clinice distincte (legate de intervenții diagnostice sau terapeutice): 1. Tratament anticoagulant: Complicație potențială - hemoragie; 2. Tratament cu Digoxin: Complicație potențială aritmie ventriculară; dezechilibru hidroelectrolitic; 3. Explorare angiografică: Complicație potențială hemoragie la nivelul puncției arteriale; 4. Fractura de femur: Complicație posibilă alterarea integrității cutanate; 5. Interveție chirurgicală cezariană: Complicație posibilă - tromboză venoasă profundă a membrelor
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
generic de complicație potențială. Exemple de complicații potențiale în diverse situații clinice distincte (legate de intervenții diagnostice sau terapeutice): 1. Tratament anticoagulant: Complicație potențială - hemoragie; 2. Tratament cu Digoxin: Complicație potențială aritmie ventriculară; dezechilibru hidroelectrolitic; 3. Explorare angiografică: Complicație potențială hemoragie la nivelul puncției arteriale; 4. Fractura de femur: Complicație posibilă alterarea integrității cutanate; 5. Interveție chirurgicală cezariană: Complicație posibilă - tromboză venoasă profundă a membrelor inferioare. Asistentul medical abordează soluționarea problemelor de colaborare prin : -aplicarea prescripțiilor recomandate de medic -realizarea unor
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
publică o metataanaliză a 69 de pacienți (64% tromboze precoce, 36% tardive) la care s-a efectuat tromboliza endovasculară cu urokinază, alteplază sau streptokinază. Rata de succes a fost de 68%, cu o mortalitate globală de 13%, 4,34% prin hemoragie intraabdominală [73]. Tromboza arterială acută în primele 7 zile permite listarea pacientului ca și Status 1 și retransplantarea prin alocarea prioritară de urgență a unui nou organ. Tromboza tardivă permite doar relistarea pe baza scorului MELD. Frecvent acești pacienți vor
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
și abcese multiple, care necesită multiple drenaje biliare externe, în așteptarea unui nou organ. Tromboza portală se produce mai rar. Tipic pacienții prezintă brusc o creștere semnificativă a enzimelor hepatice, iar ecografia Doppler confirmă diagnosticul. Mai rar pacienții pot prezenta hemoragii variceale sau o creștere a volumului ascitei. Trombectomia este tratamentul de elecție. Anticoagularea sistemică poate fi folosită terapeutic sau profilactic. În cazuri grave cu pierderea funcției grefei retransplantarea este necesară. Obstrucția fluxului venos prin tromboza sau obstrucția venelor hepatice este
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Bogdan Valeriu Popa () [Corola-publishinghouse/Science/92146_a_92641]
-
prin breșa frenică posttraumatică este determinată de vecinătatea acesteia cu spărtura diafragmatică, de absența aderențelor splenice, precum și de lungimea pediculului splenic (după Ferrand, citat de [69]). Splina este de cele mai multe ori lezată, foarte rar rămânând intactă. Ruptura splinei asociază o hemoragie deosebit de gravă, sângele acumulându-se în peritoneu (inundația peritoneală) sau pleură (hemotoraxul posttraumatic). Hemostaza splenică spontană este cu totul excepțională. Ruptura de ficat este situată, ca frecvență, pe locul secund, după ruptura splenică, fiind regăsită de Moreaux în 3,4
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
renale pot impune realizarea nefrecto-miei. Leziunile pulmonului se pot rezolva, în funcție de gravitatea lor, prin sutura acestuia sau rezecții pulmonare tipice sau atipice. Rupturile sau plăgile pericardului și/sau peretelui cardiac se pot rezolva prin sutură. Leziunile vaselor mari, atunci când gravitatea hemoragiei produse permite pacientului să ajungă pe masa de operație, impun sutura peretelui acestora sau înlocuirea unor segmente ale lor cu proteze vasculare. În ceea ce privește fracturile costale sau voletele costale, acestea se pot imobiliza la momentul închiderii toracotomiei, prin diverse metode de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
atunci când s-a folosit ca și cale de abord laparotomia, poate impune fie lărgirea orificiului herniar, fie recurgerea la asocierea toracotomiei (abordul pe cale combinată). De asemenea, la momentul reducerii viscerelor din torace și al închiderii diafragmului se pot produce, pe lângă hemoragii de gravitate diferită, leziuni ale viscerelor abdominale herniate sau ale organelor toracice, ductului toracic, precum și ale glandei suprarenale. Lezarea splinei va fi rezolvată prin splenorafie cu fire atraumatice, aplicarea foliei de TachoComb sau splenectomie. Identificarea unui pedicul splenic foarte lung
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
cu un volum important de viscere abdominale angajate în torace, este imposibilitatea închiderii cavității peritoneale, fără realizarea unui artificiu tehnic de creștere a capacității acesteia (respectiv sutura numai a tegumentului sau montarea unei plase de substituție). Nu trebuie uitate nici hemoragiile care se pot produce prin lezarea pediculilor vasculari intercostali, la momentul efectuării toracotomiei, la exteriorizarea tuburilor de dren toracice, precum și la închiderea toracelui, situații care necesită realizarea hemostazei „la vedere” prin descoperirea și ligatura acestor pediculi. De asemenea, fracturile costale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
diferă, în linii mari, de cele ale herniilor diafragmatice în general, care au fost prezentate cu ocazia discutării tratamentului chirurgical al herniei Morgagni, sunt totuși de semnalat unele aspecte specifice acestui tip de hernie, impuse de existența traumatismului toraco-abdominal. Astfel:hemoragia digestivă superioară (HDS) este determinată atât de stresul actului chirurgical, cât și celui cauzat de traumatismul ce a produs leziunea diafragmatică (în herniile posttraumatice în faza acută); alteori hemoragia digestivă superioară poate fi rezultatul unei leziuni nerecunoscute intraoperator și care
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
specifice acestui tip de hernie, impuse de existența traumatismului toraco-abdominal. Astfel:hemoragia digestivă superioară (HDS) este determinată atât de stresul actului chirurgical, cât și celui cauzat de traumatismul ce a produs leziunea diafragmatică (în herniile posttraumatice în faza acută); alteori hemoragia digestivă superioară poate fi rezultatul unei leziuni nerecunoscute intraoperator și care să impună reintervenția de urgență;peritonitele localizate sau generalizate pot fi determinate și de o leziune nerecunoscută intraoperator; necesită reintervenția cu tratamentul peritonitei și al cauzei acesteia sub acoperirea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
17,8%), urmate de cele pleuro-pulmonare (15,18%). Recidiva precoce a herniei diafragmatice am întâlnit-o la un singur caz cu hernie posttraumatică [1, 2]. Reintervențiile Următoarele cauze fac necesară reintervenția la pacienții operați pentru hernii diafragmatice posttraumatice [1, 2]:hemoragiile postoperatorii intraperitoneale sau intrapleurale rezultate prin hemostază deficitară la nivelul leziunilor asociate viscerale sau din leziunile viscerale produse incidental intraoperator, bridele aderențiale secționate, precum și din pediculii intercostali; hemoragia digestivă superioară rezultată fie în urma unei leziuni asociate gastrice nerecunoscută și/sau
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]