2,559 matches
-
realitate eclezială, ne propunem să pornim de la sensul Predaniei sau al Tradiției care nu este decât modul de aplicare practică sau de transmitere a lucrării înseși a lui Hristos. De aceea, vom aborda această problemă a Tradiției creștine, din perspectiva hermeneuticii teologice a Părintelui Dumitru Stăniloae. Tradiția nu rezidă numai într-o sumă de învățături teoretice ale Revelației necuprinse în Sfânta Scriptură, transmise printr-o comunicare intelectuală, ci "într-o transmisie a unor învățături practice despre mântuire, din generație în generație
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
considera luteranismul (protestantismul) ca ramură a creștinismului european pentru simplul argument că acesta nu admite Predania, Tradiția Bisericii Creștine, unicul îndreptar de funcționare a doctrinei creștine, aceasta pentru a nu mai aminti de contradicția flagrantă a principiului sola Scriptura în detrimentul hermeneuticii patristice. Nu mai este cazul să insistăm cum eram și suntem priviți de către străini în diverse momente ale istoriei (cronicile și jurnalele călătorilor străini sunt elocvente în acest sens), cu atât mai mult cu cât meritele și scăderile noastre ca
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a fost descoperirea inconștientului. Se știe că perioada contemporană este realmente invadată de domnia imaginii, de un reflex al imaginii simbolice, la nivelul mentalității colective, străduindu-se să surprindă mecanismul de asociere a imaginilor în simboluri și să găsească o hermeneutică adecvată. Perspectiva antropologică durandiană respinge teoria psihologiei clasice care concepe imaginea sub forma unui dublet al percepției, o copie în miniatură a lucrurilor obiective, precum și poziția bergsoniană care face din imagine o amintire apărută în vis sau poziția sartriană care
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
că imaginile au capacitatea de a se structura în constelații, căci ele sunt dezvoltări ale aceleiași teme arhetipale sau variații pe un arhetip 7. Recuperarea sensului imaginii simbolice oferă o bună oportunitate de valorizare a dimensiunilor traseului antropologic, în care "hermeneutica reductivă" și "hermeneutica instaurativă" nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în elementul biografic, sociologic
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
capacitatea de a se structura în constelații, căci ele sunt dezvoltări ale aceleiași teme arhetipale sau variații pe un arhetip 7. Recuperarea sensului imaginii simbolice oferă o bună oportunitate de valorizare a dimensiunilor traseului antropologic, în care "hermeneutica reductivă" și "hermeneutica instaurativă" nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în elementul biografic, sociologic, filogenetic și de
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
constelații, căci ele sunt dezvoltări ale aceleiași teme arhetipale sau variații pe un arhetip 7. Recuperarea sensului imaginii simbolice oferă o bună oportunitate de valorizare a dimensiunilor traseului antropologic, în care "hermeneutica reductivă" și "hermeneutica instaurativă" nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în elementul biografic, sociologic, filogenetic și de o "hermeneutică eshatologică", adică de un
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
variații pe un arhetip 7. Recuperarea sensului imaginii simbolice oferă o bună oportunitate de valorizare a dimensiunilor traseului antropologic, în care "hermeneutica reductivă" și "hermeneutica instaurativă" nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în elementul biografic, sociologic, filogenetic și de o "hermeneutică eshatologică", adică de un apel la ordinea esențială 8. Dacă civilizația a căzut, într-
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de valorizare a dimensiunilor traseului antropologic, în care "hermeneutica reductivă" și "hermeneutica instaurativă" nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în elementul biografic, sociologic, filogenetic și de o "hermeneutică eshatologică", adică de un apel la ordinea esențială 8. Dacă civilizația a căzut, într-un anumit context istoric, într-un iconoclasm endemic, confundând demitizarea cu demistificarea, societatea
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
nu sunt suficente. Dacă "hermeneutica reductivă" limitează simbolul la un "epifenomen", la o "suprastructură", "hermeneutica instaurativă" augmentează simbolul până la un supraconștient trăit. Paul Ricoeur vorbește de o "hermeneutică arheologică", în sensul plonjării în elementul biografic, sociologic, filogenetic și de o "hermeneutică eshatologică", adică de un apel la ordinea esențială 8. Dacă civilizația a căzut, într-un anumit context istoric, într-un iconoclasm endemic, confundând demitizarea cu demistificarea, societatea contemporană are un mijloc de recuperare a valorii imaginii și chiar a funcției
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
imitatio angeli devine simbolul permanent în literatura patristică 13. Problematica ontologică a imaginii se regăsește în statutul ambivalent atribuit de gândirea antică și medievală imaginii speculare care poate fi asimilată fie unei aparențe iluzorii, fie unei mimetici ontofanice. Valoarea oglinzii, hermeneutica imaginilor în oglindă ne permit să decriptăm modul în care o anumită determinare a imaginii sensibile se regăsește în proiecția ființei. Reprezentarea speculară dă naștere unei confuzii care poate apărea între imagine și model. Este cazul experienței autoscopice care ne
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
de Teologie de la Chișinău, prezentăm componența catedrelor: 1. Introducere în Vechiul Testament și arheologia ebreilor; 2. Limba ebraică și exegeza Vechiului Testament; 3. Introducere în Noul Testament și gramatica dialectului alexandrin; 4. Exegeza Noului Testament și teologia biblică; A) O conferință pentru hermeneutică, enciclopedie și metodologie teoretică; 5. Istoria bisericească veche până la 1543, în Orient, și 1517, în Occident; 6. Istorie bisericească nouă, cu privire specială asupra Bisericilor Ortodoxe; 7. Patrologia; 8. Filosofie (logică, teoria cunoștinței, metafizică, istoria filosofiei); 9. Istoria literaturii române
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
mi-o relevă chestionarea tăcută și meditativă a propriului Sine, fie analiza minuțioasă a mărcilor identitare specifice comunității din care prin naștere fac parte. Mai există o cale onorabilă de a-mi defini identitatea: cea care aduce în prim plan hermeneutica lui alter, cu scopul precis de a mă înțelege mai bine pe mine prin comparație cu Celălalt. Îmi înțeleg familiaritatea propriului Sine prin descoperirea străinătății Celuilalt. Însă străinătatea Celuilalt nu o voi putea cunoaște niciodată definitiv. De ce? Pentru că nu sunt
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
clasice ale științei economice: "mijloace de producție", "profit", "raport cerere-ofertă", "vânzare-cumpărare", "credit", "salariu", "capital" etc. Perspectiva de înțelegere a practicilor economice de catre Marc Augé și Jean-Paul Colleyn este una mai rafinată și subtilă. Ea se revendică de la textele clasice de hermeneutică a sacrului, de antropologie și etnologie a religiilor. Conform acestora, faptul economic este, deopotrivă, și fapt social, spiritual, religios, juridic și politic. Trimiterile sunt la studiile clasice despre schimbul economic, combinate cu cercetările de teren despre dar, magie și sacrificiu
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
ușurință în scris. Ea separa în mod arbitrar domenii ca magia, vrăjitoria, religia, când acestea se înscriu într-un ansamblu de codificări care dau sens lumii naturale și sociale. Această catalogare naivă nu a rezistat loviturilor puternice ale structuralismului și hermeneuticii. Primul a atras atenția asupra muncii de construcție simbolică și categoriilor înțelegerii; a doua, sub forma unei antropologii interpretative, încearcă să exprime realitatea socială din interior, problematizând în același timp ancheta de teren și procesul scriiturii. Antropologia cognitivă, pe partea
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
lucru nu se întâmplă pentru că ele resping noțiunile de coduri, codificare, simbolică, ci mai degrabă pentru că resping o viziune anistorică, lacunele criticii surselor și/sau o filosofie mentalistă (cercetarea faimoaselor "incinte mentale" ale lui Claude Lévi-Strauss). Antropologia interpretativă (numită uneori hermeneutică) continuă și ea să exercite o puternică influență, dar ea s-a și dizolvat într-o postură antipozitivistă, care contestă cu tărie ideea că ar putea să existe date brute (naked data). Un număr mare de antropologi sunt de acord
Antropologia by Marc Augé, Jean-Paul Colleyn () [Corola-publishinghouse/Science/887_a_2395]
-
sau cunoașterea „profundă“ și „ușoară“ a diverselor situații , iar dacă prin Înțelegere (ca derivat al verbului latinesc intelligo / intellego - lexi - lectum - ere) ar urma să precizăm „acțiunea de a Înțelege și rezultatul ei“ , s-ar părea că nu logica, ci hermeneutica are de-a face, În vremurile noastre, cu o asemenea disponibilitate. Cum nu la nivelul dicționarelor putem tranșa o astfel de asociere, să evocăm câteva dintre definițiile inteligenței, așa cum sînt ele degajate (dar nu și cum sînt ordonate !) de către autorul
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
tot unor inițiative și relații strict personale, fără nici un sprijin din partea statului sau a editurii românești (ca și în toate cazurile enumerate mai sus) au apărut la Gallimard și la p.U.F. și cele... cinci cărți de idei literare, hermeneutică, teorie literară și comparatistă ale mele, editate între 1977 și 1988. Actor și spectator în același timp, trebuie vrând, nevrând să mă citez. Este poate, foarte în treacăt fie spus, cel mai mare efort pe care l-a făcut critica
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
mine hotărâtor: tot ce s-a editat până acum în mod direct și comercial în străinătate au fost în primul rând cărți de idei, de probleme și de metode generale, accesibile și asimilabile unui public internațional larg: teorie literară modernă, hermeneutică, literatură comparată. În al doilea rând, au fost editate numai cărți despre autori bine cunoscuți în străinătate, în Occident îndeosebi, gen: Saint-John perse, Etiemble, Mircea Eliade. Aș adăuga în această ordine de idei și pe Nicolae Tertulian cu al său
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
texte și documente, în general uitate sau puțin cunoscute. Studiul Iluminismului românesc are nevoie în mod esențial de o nouă și directă lectură a izvoarelor. Ele rectifică multe scheme, generalități neverificate, expuneri didactice depășite, repetiții de locuri comune. Numai o hermeneutică în adâncime a textelor poate regenera și clarifica întreaga problemă a Iluminismului românesc, care-și așteaptă încă adevărata sinteză. Ea nu poate fi elaborată decât pe baze comparatiste și prin metode de istorie a ideilor. Frecvența mult mai mare a
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
modernă (București, 1978). 7. Z. Ornea, Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea (București, Editura Eminescu, 1980). 7bis.Mihai șora, Unitas in pluralitate ou l' Europen son entier, in: Secolul 20, 7-8-9, 1980. 8. Adrian Marino, Occident și Orient, in: Hermeneutica lui Mircea Eliade (Cluj, Dacia, 1980), pp. 302-314; tr. fr., pp. 293-306. 9. Sorin Alexandrescu, Taking a View of Europe: Adrian Marino, in: International Journal of Rumanian Studies, vol. 2 (1980), Nr. 3/4, pp. 117-121. 10. Mircea Martin, G.
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
Cuza" din Iași. Sociolog, antropolog și eseist. Membru al Uniunii Scriitorilor din România. A mai publicat volumele: Mentalități și ritualuri magicoreligioase (1998), Culianu, jocurile minții și lumile multidimensionale (2000), Imaginarul social al tranziției românești (2001), Fractalii și timpul social ( 2003), Hermeneutica simbolismului religios (2003), Mișcări religioase orientale. O perspectivă socio-antropologică asupra globalizării practicilor yoga (2006), România în starea bardo. Publicistică și dialoguri culturale (2006), Antropologie socială și culturală (2009), Sociologia sportului. Teorii, metode, aplicații (în colaborare cu Cristina Gavriluță, 2010), Sociologia
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
o relevă chestionarea tăcută și meditativă a propriului Sine, fie analiza minuțioasă a mărcilor identitare specifice comunității din care prin naștere fac parte. Mai există o altă cale onorabilă de a-mi defini identitatea: cea care aduce în prim plan hermeneutica lui alter, cu scopul precis de a mă înțelege mai bine pe mine prin comparație cu Celălalt. Imi înțeleg familiaritatea propriului Sine prin descoperirea străinătății Celuilalt. Însă străinătatea Celuilalt nu o voi putea cunoaște niciodată definitiv. De ce? Pentru că nu sunt
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
ale științei economice: ,,mijloace de producție,, , ,,profit,, , ,,raport cerere- ofertă,, , ,,vânzare-cumpărare,, , ,,credit,, , ,,salariu,, , ,,capital,, etc. Perspectiva de înțelegere a practicilor economice de catre Marc Auge și Jean-Paul Colleyn este una mai rafinată și subtilă. Ea se revendică de la textele clasice de hermeneutică a sacrului, de antropologie și etnologie a religiilor. Conform acestora, faptul economic este, deopotrivă, și fapt social, spiritual, religios, juridic și politic. Trimiterile sunt la studiile clasice despre schimbul economic, combinate cu cercetările de teren despre dar, magie și sacrificiu
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
interpretarea psihologistă a lui Paul Diel, Iisus Hristos are poziția mijlocitorului. El mediază între neștiutele ,,intenții ale lui Dumnezeu" și capricioșii muritori. Or, această figură a mijlocirii este una prin excelență teologico - metafizică. Hermes la vechii greci și Iisus în hermeneutica creștină o ilustrează convingător. Primul era crainicul zeilor, iar celălalt Logosul întrerupt. Prin mijlocirea lor, Zeus și Dumnezeu - Tatăl se exprimau direct, nemijlocit. Mai mult, exprimarea era desăvârșită, perfectă, din moment ce Hermes era natură divină, iar Iisus natură divino - umană. Paul
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de această schemă metafizico-hermeneutică. E un fapt neconștientizat de psihoterapeutul francez, prin urmare îl putem pune pe seama unei răzbunări, a unui ,,complot" metafizico- teologico-hermeneutic. Diferența stă în aceea că lucrarea de față dublează simbolismul clasic, metafizic, cu unul psihologic. Schema hermeneutică a mijlocirii figurează în textul lui Diel ca un simbol ,,al intențiilor reale din sufletul uman". A unei realități psihice arhetipale, cu alte cuvinte. Ideea metafizică a realității originare ulterior camuflate rămâne, dar este justificată în termenii discursului psihologic. În
Mit, magie și manipulare politică by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]