3,613 matches
-
lui Peter de către avocații lui Otto Frank și de către Meyer Levin. Pentru ajutorul în cercetarea poveștii recunoștința mea se îndreaptă către Anne Frank Stiching din Amsterdam, Anne Frank-Fonds din Basel, Wisconsin State Historical Society, Boston University Special Collections, United States Holocaust Memorial Museum, Biblioteca Publică din New York, secțiunea Performing Arts, Biblioteca Publică din New York, secțiunea Dorot Jewish, și către întregul personal al bibliotecii New York Society. Printre sutele de persoane care mi-au dăruit cu generozitate din timpul lor, le sunt îndatorată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
și să rupă prima pagină. Urcând scările, se oprea și citea titlurile, apoi iar urca și iar se oprea; ajunsese la concluzia că țara căzuse În mâinile unei bande de nebuni care Îi tot dădeau Înainte cu Hitler și cu Holocaustul și se repezeau Întotdeauna să distrugă orice șansă de pace, văzând În ea un complot nazist pentru a ne nimici. Ajungând la ușă, realiză că se contrazicea din nou și se puse În gardă În privința isteriei și a miorlăielii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
care reprima orice rebeliune și pentru felul În care poliția spărgea capetele studențior care manifestau. Până când apa Începu să fiarbă, reconstitui În minte Războiul din Coreea, perioada lui Truman, MacArthur și McCarthy, Încheind cu distrugerea orașelor Hiroshima și Nagasaki. Următorul holocaust nuclear nu va izbucni Între superputeri, Își zise, va izbucni aici, la noi. Din cauza conflictului nostru regional. Sirienii vor invada Înălțimile Golan cu o mie de tancuri, noi vom bombarda Damascul, ei vor trimite o salvă de rachete În orașele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
mării, iar noi vom aprinde ciuperca judecății de apoi. Într-o sută de ani nu va mai fi pe-aici nici un suflet viu. Nu tu Yoezer, nu tu șopârlă, nu tu gândac. Gândindu-se mai bine, Fima respinse denumirea de „holocaust“, pentru că aceasta putea fi asociată cu calamitățile naturale, cum ar fi inundațiile, epidemiile, cutremurele de pământ, pe când faptele naziștilor nu fuseseră un holocaust, ci o crimă premeditată și organizată, căreia trebuia să i se spună pe numele ei adevărat: asasinat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Nu tu Yoezer, nu tu șopârlă, nu tu gândac. Gândindu-se mai bine, Fima respinse denumirea de „holocaust“, pentru că aceasta putea fi asociată cu calamitățile naturale, cum ar fi inundațiile, epidemiile, cutremurele de pământ, pe când faptele naziștilor nu fuseseră un holocaust, ci o crimă premeditată și organizată, căreia trebuia să i se spună pe numele ei adevărat: asasinat. Nu „holocaust“ sau „judecată de apoi“. Fima respinse și cuvântul „conflict“, potrivit poate situației dintre Annette și soțul ei sau dintre Țvi Kropotkin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
aceasta putea fi asociată cu calamitățile naturale, cum ar fi inundațiile, epidemiile, cutremurele de pământ, pe când faptele naziștilor nu fuseseră un holocaust, ci o crimă premeditată și organizată, căreia trebuia să i se spună pe numele ei adevărat: asasinat. Nu „holocaust“ sau „judecată de apoi“. Fima respinse și cuvântul „conflict“, potrivit poate situației dintre Annette și soțul ei sau dintre Țvi Kropotkin și asistentul său, dar În nici un caz războiului sângeros dintre noi și arabi. De fapt, nici măcar nefericirea Annettei și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
sale lingvistice. În timp ce Înghițea felii groase de pâine cu dulceață și termina a doua cafea, Își spuse că după ce toată planeta va fi distrusă de către bombele atomice și cele cu hidrogen, ce importanță va mai avea dacă vor numi asta holocaust, conflict, ziua judecății de apoi sau război sângeros? Baruch avusese deci dreptate când folosise expresii ca: o mână de praf risipită de vânt, o picătură, o umbră trecătoare. Avusese dreptate și parlamentarul de dreapta care recomandase să se câștige timp
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
de ce? — Mi s-a părut că te-am văzut la televizor. Probabil era cineva care-ți semăna. Și el vorbea frumos. Numai o clipă, amice: ți-ai uitat pălăria. Unde-ai câștigat-o? Ce-i asta, o pălărie de pe vremea Holocaustului? Fima trecu fără să se oprească pe lângă cutia sa poștală, În care văzu ceva, ocoli salteaua rulată, iar când ajunse la lumina scării și scoase cheia, ateriză pe jos o bancnotă de zece șekeli Împăturită Într-un dreptunghi mic; Fima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1984_a_3309]
-
Kidd, spuse el. Bietul Du Maurier! Intenționam să le dau foc, dar am făcut greșeala să Încep să le citesc. Vreți să le ard eu, domnule? Întrebă Minnie. Henry zâmbi stins. — Nu, nu, mulțumesc, Kidd. Lasă-le să scape de... holocaust. Într-un fel sau altul, au scăpat din ultimul. Și, la urma urmelor, n-au ce rău să facă. Bietul Kiki n-avea urmă de răutate În el. Și așeză scrisorile Într-un sertar din Camera Verde. Sir James Mackenzie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
să se mai apropie de noi. E un vid care ne sperie. Trupul din pat e cuprins de convulsii. Echipa de gardă se agită. Trupul fierbe dar peste mine trec valuri nervoase pulverizînd genunea și umezind cu ace de ghiață holocaustul. Acolo, în tăcere irespirabilă, toate cuvintele se confundă și numele se afundă într-o ireversibilitate funerară. O soră îmi injectează ceva în punga de perfuzie. Un alt medic ridică privirea de pe monitor și-mi privește corpul înfășurat în cearșafuri ude
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
vrea să spună că ne naștem fără nici o certitudine. Și trăim mereu invers față de noi. După legea visului: comitem ce nu vrem, dorim doar ceea ce nu putem obține. Imposibilitatea sa e o condiție a veșniciei omului. De aceea crima și holocaustul nu schimbă pe nimeni, cum nu-l schimbă pe om coșmarul. Starea de vis e prima dovadă a existenței îngerului iar științele sînt, de aceea, simple ordonări onirice. Vînează fantasme în certitudine. Sărmane himere trăind în viitor. Singurul lucru cert
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
nu văd decît pe Doctorul ce mă privește curios. „-Oh, de-ai putea să le ajungi cu urechea cîntecul și veselia...” -îi spun. „-Știi de ce sînt așa? De ce le e moartea la îndemînă, de se joacă cu ea le dimensiunea holocaustului?” Nu-mi spune. Mă lasă să mă plimb printre statuile lor de o hidoșenie rară, la care craniul gol e ca arabescul repetat la infinit. Statuile sînt viața pîndită de moarte. Astfel de alcătuiri au provocat în zilele noastre atîtea
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
umbra debutului. După cei doi, practic, procesul de salubrizare literară era Încheiat, oricine mai avea ceva de spus o și făcea, dar fără să mai atingă nivelul letal al radiației. Devastau, nelăsînd În aer nici urmă de speranță. Un adevărat holocaust. Faptul că-mi era destul de milă de cei puși la zid nu Însemna decît că nu pricepeam rolul cenaclurilor. Aveam să-l pricep peste ani, ca scriitor, dar mai ales ca redactor. În sfîrșit, după ce tunurile din Navarone tăceau, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Hamlet e diavolul și regizorul ne lasă nedumeriți Într-un dublu coitus interruptus interpretat cu atîta sensibilitate. Refuz să mă gîndesc ce s-ar fi putut Întîmpla cu Romeo și Julieta. Motivul pentru care scapă Polonius e clar, după atîta holocaust ar fi fost revoltător să moară iar. Laertes nu există. Există Însă doi ucigași scăpătați (sosiile toxicomane ale lui Rosencrantz și Guildenstern), pe care-i Împușcă doi polițiști corupți noaptea tîrziu pe autostradă. O așchie dintr-un craniu Îi intră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
c-ar fi primit-o din mîinile tremurînde ale unui evreu, Îl determină să aștearnă cu năduf următoarele: „Epistola acestei vietăți neevoluate mă face să-mi reconsider multe opinii legate de suferințele evreimii de-a lungul secolelor, incluzînd aici și holocausturile și pogromurile imaginare”. Sublinierea lui. Așa că zic: Neacșule, nu te mai spăla cu săpun imaginar. Mircea Dumitrescu semnează articolul covîrșitor „SÎnt și americani cinstiți”, și-l citează pe unul din aceștia. „Am fost o săptămînă În România, am venit și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
-o gravidă pe Naema ultima iubire a lui Alfred care este prietenul lui Șimon. Așa cum e firesc, Șimon (cizmar) și Alfred (român) sînt ultimii doi evrei din Kabul. (Al doilea-i moldo-valah pentru că foștii compatrioți i-au trimis părinții la holocaust. Any comment ?) Amîndoi au o vîrstă Înaintată, prin urmare vorbesc Într-un argou de Ferentari. Nu am de unde ști cum a scris Amanda, dar pot să remarc că-n traducerea românească (aia de-o jumătate de limbă) există exprimări cruciale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
tuturor scepticilor. În 2002, sub numele lui Kertesz Imre, Premiul Nobel pentru literatură i-a fost atribuit și lui Norman Manea, care ilustrează cu exactitate aceeași categorie: un scriitor evreu din Europa Centrală, care transcrie în opera sa și experiența Holocaustului (sau a deportării în timpul nazismului), și experiența traumatizantă a comunismului. Proza lui Norman Manea, ca și a lui Kertesz Imre, transpune cele două traume în egală măsură: nazismul și comunismul. Pe deasupra, nu este un scriitor de mare notorietate. Înaintea lui
Idei contagioase by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8695_a_10020]
-
Europa Centrală și de Est secole la rînd, înainte de a deveni state independente. Fiecare avea o limbă mai mult sau mai puțin distinctă slavă, germanică, romanică sau ungară. Deși toate națiunile erau creștine, formele creștinismului au diferit, iar pînă la Holocaust evreii au constituit o minoritate importantă. Naționalitățile au fost guvernate de state multinaționale. Regiunea a fost dominată de imperii multinaționale nedemocratice prusac, habsburgic, rus și otoman pînă la sfîrșitul primului război mondial. După primul război mondial, conferința de pace de la
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
să poată fi introduse mai ușor pentru că s-a creat un vid, atunci cînd guvernele favorabile Axei au căzut, iar populațiile erau decimate sau dispersate. Zeci de milioane de oameni au fost uciși, inclusiv șase milioane de evrei exterminați în timpul Holocaustului. Pe măsură ce trupele naziste și sovietice înaintau în teritoriile lor, zeci de milioane de persoane erau dizlocate. Uniunea Sovietică a retrasat granițele statelor vecine pentru a extinde zona-tampon dintre ea și o altă invazie germană. Granițele Belarusului și Ucrainei au fost
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
bazează pe o mare simplificare a istoriei, pentru că statele din Europa Centrală și de Est nu au avut niciodată populații omogene ca religie. Indiferent de religia națională, populația a fost de diferite religii ortodoxă, catolică, protestantă, iudaică și uneori musulmană. Holocaustul a eliminat în mod brutal minoritățile evreiești din Europa Centrală și de Est. Instalarea comunismului a transformat materialismul dialectic marxist-leninist în religie de stat, iar partidele comuniste au devenit, într-o măsură mai mare sau mai mică, propagandiști agresivi ai
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
trăit experiența războiului burilor, a primului război mondial, a ascensiunii Uniunii Sovietice și a Germaniei lui Hitler, a războiului civil din Spania și a celui de-al doilea război mondial. Pe durata vieții sale, războiul, epurările sovietice, agresiunea nazistă și Holocaustul au curmat mai mult de 45 de milioane de vieți și cea mai mare parte din acest tribut a fost plătită de popoarele din Europa Centrală și de Est. În țările post-comuniste, oamenii nu trebuie să citească cărți pentru a
Democraţia şi alternativele ei by Richard Rose, William Mishler, Christian Haerpfer () [Corola-publishinghouse/Science/1395_a_2637]
-
român a încorporat și minoritățile etnice ale acestor provincii, "diversitatea etnică și culturală a unei țări este o bogăție care trebuie prețuită" (Mitu et al., 1999, p. 43). În mod sistematic, narațiunea istorică acordă atenție minorităților naționale. Inclusiv tăcerea cu privire la Holocaustul românesc este ruptă, cele mai multe manuale recunoscând crimele împotriva evreilor și țiganilor din timpul regimului Antonescu. Momentele unificării politice ale statului național român, departe de a fi împliniri ale unor necesități istorice, sunt prezentate ca realizări conjuncturale, dependente de contextul politic
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
numită "apoteoza negativă" a naționalismului s-a consumat în național-socialismul german, care a rasializat națiunea până în măduva oaselor sale ideologice. Ororile umane și consecințele abominabile antrenate de această rasializare a naționalismului a cărui culme a fost atinsă în nazism grozăvia Holocaustului stă mărturie cutremurătoare pentru potența criminală uriașă a forțelor ideologice rezidente în naționalism au revelat din plin valențele distructive ale naționalismului. Experiența traumatică a Holocaustului și a celor două războaie mondiale ce s-au originat ideologic din naționalism a semnalat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
antrenate de această rasializare a naționalismului a cărui culme a fost atinsă în nazism grozăvia Holocaustului stă mărturie cutremurătoare pentru potența criminală uriașă a forțelor ideologice rezidente în naționalism au revelat din plin valențele distructive ale naționalismului. Experiența traumatică a Holocaustului și a celor două războaie mondiale ce s-au originat ideologic din naționalism a semnalat imperiozitatea morală și politică de imaginare a unor soluții alternative exclusivismelor naționaliste. Sub umbra amenințătoare a trecutului belic naționalist s-a născut proiectul Uniunii Europene
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
centrale: i) prima vizează conținutul experiențial al memoriei, centrată fiind pe comemorarea unei moșteniri comune a europenilor. Ceea ce particularizează memoria europeană postnaționalistă de memoriile tradiționale ale statelor naționale este faptul că prima se axează preponderent pe un moment fondator negativ, Holocaustul fiind evenimentul traumatic ce stă la baza memoriei și identității europene; ii) a doua coordonată ține nu atât de conținut cât este dată de existența unui ethos european al aducerii aminte înlăuntrul căruia rezidă imperativul moral al "politicii regretului" (Nienass
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]