1,989 matches
-
a orașului, a dispus ca angajații, consilierii și colaboratorii Primăriei să viziteze câte un număr de străzi, să observe aspectul lor și al imobilelor și să adune doleanțele locuitorilor. Adesea parcurgea străzile însoțit de șefii serviciilor tehnice, arhitectură, ecleraj și horticol. Era partizanul înviorării străzilor comerciale cu reclame luminoase, animate, ca acelea văzute în orașele europene, unde mergea pentru documentare, „pe buzunarul său“, cum scria o gazetă. A desfășurat ample activități gospodărești, dar îl preocupa în mod deosebit îmbunătățirea vieții economico-sociale
Personalităţi ieşene: omagiu by Ionel Maftei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91547_a_93092]
-
parte dintre fructe erau viermănoase), fără ca, de fapt, să mai contribuie cu altceva la persistența lui decât cu paza. Amintindu-și desigur de ceea ce văzuse la părinții ei din Mocod, bunica îl afurisea pentru lipsa lui de interes propriu zis horticol: atât de mult îl detesta, mai ales pentru avariția lui, încât la moarte a cerut să nu fie coborâtă în mormântul în care el își dormea deja somnul de veci, ci să fie îngropată alături, în propriul ei mormânt: dorință
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
medic, Constantin Deculescu a obținut Crucea ”Meritul Sanitar 6” clasa I-a , prin Înltul Decret Regal nr. 2230, din 28 iulie 1933. În ziarul ”Dimineața” din data de 1 aprilie 1933 se relatează vizita Majestății sale , Regina Maria la Școala horticolă de fermiere. Doctorul Constantin Deculescu apare în fotografia din ziar, alături de regină și de doaman Alexandrina Cantacuzino, președinta de onoare a Consiliului Național al Femeilor. În acea perioadă, dr. Constantin Deculescu era prefect de Ilfov. Iată, ce spune autorul articolului
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
regină și de doaman Alexandrina Cantacuzino, președinta de onoare a Consiliului Național al Femeilor. În acea perioadă, dr. Constantin Deculescu era prefect de Ilfov. Iată, ce spune autorul articolului din ziarul ” Dimineața” despre aceaastă vizită a reginei Maria la Școala horticolă de fermiere și în special despre aportul prefectului de Ilfov în organizarea acestei instituții de învățământ agricol, prin cuvântarea doamnei Alexandrina Cantacuzino: ”Vizita cu care majestatea voastră cinstește aztăzi prima școală horticolă și de fermiere din țară, dovedește importanța ce
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
despre aceaastă vizită a reginei Maria la Școala horticolă de fermiere și în special despre aportul prefectului de Ilfov în organizarea acestei instituții de învățământ agricol, prin cuvântarea doamnei Alexandrina Cantacuzino: ”Vizita cu care majestatea voastră cinstește aztăzi prima școală horticolă și de fermiere din țară, dovedește importanța ce înseamnă un astfel de așezământ chemat să încadreze fiicele de țărani în viața agricolă de care n-ar fi trebuit niciodată să se despartă (...) Acest așezământ, Majestate, a fost înființat în luna
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
Zoe Gr. Romniceanu, Elena Nanu - Pașcanu, Calypso Botez (...) Judecând astfel, era firesc să fac tot pentru a menține o asemenae operă; am căutat, deci să o pot organiza pe un temei mai practic, căci până atunci era numai o școală horticolă și am avut nevoie să găsesc în domnul doctor Deculescu, atunci prefect de Ilfov, toată dorința de a mă ajuta la menținerea venție de la județul Ilfov”. Din păcate, în anul 1950, doctorul Constantin Declescu a fost arestat și trimis într-
Mari personalități oltenițene by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1699_a_3144]
-
din jurul Alexandrinei Cantacuzino a adunat fonduri, asigurând buna funcționare a unor instituții de învățământ, care se confruntau cu mari dificultăți materiale, îndeosebi în anii crizei economice - Institutul de surori de caritate „Regina Elisabeta”, Atelierele Societății „Țesătoarea”, școala de secretare, școala horticolă pentru tinerele fete de pe șoseaua Kiseleff etc.2 Întrebat despre contribuția primelor femei consiliere la organizarea asistenței sociale în Capitală, primarul general din acei ani, Dem Dobrescu, a declarat fără șovăire: „vă dau nota 10 și de ar fi mai
[Corola-publishinghouse/Administrative/1936_a_3261]
-
de Agronomie din Cluj, pe care a absolvit-o, în anul 1937, cu calificativul “Foarte bine”. După terminarea facultății a fost trimis pe timp de un an (1937-1938) la specializare în viticultură și vinificație, la Institutul de Cercetări Viticole și Horticole Geinheim din Germania. În Germania a început să se ocupe de Studiul microsistemelor dăunătoare mustului și vinului, cercetări pe care le-a continuat în țară și care au dus la rectificarea clasificării stabilite de Stelling-Dekker, fiind publicate la Jena, în
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
în județul unde își aveau înainte pământul. Mulți ar fi murit de foame dacă n-ar fi fost aprovizionați pe ascuns de țăranii care lucraseră pentru ei. Aceasta a fost și soarta tatălui lui Vlad Stolojan, alungat de pe domeniul său horticol de la Herești, pe care-l făcuse celebru în toată România și chiar în străinătate, datorită calității fructelor și legumelor sale. Instalat într-o cocioabă din București, a fost aprovizionat pe ascuns de țăranii din satul lui, care îl iubeau pe
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
ei. Și în vara lui 1910 am început a altoi în ochi. Am altoit 300 și s-au prins 3.Îmi venea să înnebunesc. Proprietarul moșiei Baea Alexandru Cantacuzino Pașcanu, [58] adusese la curtea lui tocmai din Luxemburg, un inginer horticol cu numele de Iohan Bonț. Cari ori știa ori nu știa. Și m-am jăluit lui ce am pățit cu altoitu. Și l-am întrebat: Cine mă învață să știu cum să lucrez ? ". Și el mi-a spus: "Dumneata singur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Pan: cu fața la icoane și cu ochii la cucoane. Mai mult ascultam muzica și mă uitam cum dansau Doamnele și Domnișoarele, că era la un bal foarte frumos la școală în Baea și foarte puțin ascultam de ce-mi spune inginerul horticol. Și în dragostea pentru pomicultură am comandat și un tratat de pomicultură în limba franceză. Și cu dicționarul am tradus vreo 200 de pagini. Și m-am învățat a pricepe limba franceză. Autorul se chema Charles Baltet [59]. Iar cartea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Lupu Rusu din Bogata. N-am vorbit cu el. Era între anii 1900-1905, încă eram elev al Șc normale de învățători "V.Lupu "din Iași. * Și tot în 1910 la 15 august am vorbit cu Johan Bonț, un mare inginer horticol adus de Alexandru Cantacuzino-Pașcanu tot din Luxemburg, care m-a învățat cum să învăț a face treabă la pomi. Era bal și muzică și eram cu mintea și cu ochii la cei cari dansau, nu la ce spunea inginerul horticol
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
horticol adus de Alexandru Cantacuzino-Pașcanu tot din Luxemburg, care m-a învățat cum să învăț a face treabă la pomi. Era bal și muzică și eram cu mintea și cu ochii la cei cari dansau, nu la ce spunea inginerul horticol. * A.Cantacuzino-Pașcanu a fost căsătorit cu o fiică din familia Calimach din Botoșani viță de domn. Dna asta era de o bunătate fără margini. Înainte de sărbătorile Crăciunului sau Paștelor, ea pleca c-un om de la casă la casă și intra
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
situație oarecum diferită față de celelalte țări comuniste: au fost dezvoltate și alte forme de cooperative agricole: cooperativele de stocare și de marketing care dețineau 59% din vânzarea produselor agricole; cooperativele de prelucrare a laptelui care procesau 95% din lapte; cooperativele horticole care produceau 50% din cantitatea totală de fructe și legume; cooperativele de credit și economii cu 18,5%; cooperativele agricole de producție ce dețineau 3,6% din totalul terenurilor agricole; în momentul declanșării procesului de tranziție existau un mare număr
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
SOCEC&Co., București; 62. Ionescu Sisești Gh. Cooperația agricolă și dezvoltarea agriculturii noastre. Argus, 24 aprilie 1924; 63. Ionescu Sisești Gh Agricultura în epoca contemporană, București, 1931; 64. Ionescu Sisești Gh Politica Agrară, București 1914; 65. Iordache A. Cooperativele și horticole în Olanda, Fundația pentru asociații rurale, București 1997; 66. Jinga V. Dinamica economiei cooperatiste, Editura "Astra", Brașov 1941; 67. Kirkman C. H., Ingalsbe G., What are cooperatives?, USDA, RBCDS/Cooperative Service, Cooperative Report 10, 1995; 68. Lacy W., Busch J.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
VIII Plante nutreț 30997 4410 14,23 165 529 40 2448 1228 26587 85,77 IX Semințe / seminceri 133 110 82,71 10 40 0 45 15 23 17,29 plante tehnice 25 25 100,00 25 0,00 culturi horticole 17 12 70,59 12 5 29,41 plante nutreț 91 73 80,22 10 3 45 15 18 19,78 X Sere + răsadnițe 36 34 94,44 2 32 2 5,56 XI Flori 12 1 8,33 1
[Corola-publishinghouse/Administrative/1488_a_2786]
-
C., Butu, N., Sahleanu, V., Răsmeriță, D., Stoicescu, A., Hopulele, Ț.2000. Biotehnologii în industria alimentară, editura Tehnică, București; 11. Beceanu, D - 2008 Tehnologia de conservare a alimentelor, Editura PIM, Iași; 12. Burzo, I., 1986 - Fiziologia și tehnologia păstrării produselor horticole, Ed. Tehnică, București. 13. Chavey, A., Muñoz de Chaves, M., Roldan, A., Bermejo, S., Avila, A., and Madrigal, H. 1993-La nutrición en México y la Transición Epidemiológica. Instituto Nacional de la Nutrición, Méxoco, DF; 14. Croitor, N., 1996 - Îndrumar de laborator
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
fructelor, Ed. Didactica și pedagogica, București; 24. Ioancea, L., Kathrein, I., 1988 - Condiționarea și valorificarea superioară a materiilor prime vegetale în scopuri alimentare - Tehnologii și instalații - Ed. Ceres, București 25. Jamba, A., Carabulea, B., 2002 - Tehnologia păstrării și industrializării produselor horticole, Ed. Cartea Moldovei, Chișinău 26. Mihalcea, Ghe. ș.a., 1980 - Congelarea produselor horticole și prepararea lor pentru consum, Ed. Tehnică, București 27. Mincu, I., Segal, B., Popa, E., Segal, R.1989 Orientări actuale în nutriție, Editura medicală, București; 28. Mircea, I.
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
Condiționarea și valorificarea superioară a materiilor prime vegetale în scopuri alimentare - Tehnologii și instalații - Ed. Ceres, București 25. Jamba, A., Carabulea, B., 2002 - Tehnologia păstrării și industrializării produselor horticole, Ed. Cartea Moldovei, Chișinău 26. Mihalcea, Ghe. ș.a., 1980 - Congelarea produselor horticole și prepararea lor pentru consum, Ed. Tehnică, București 27. Mincu, I., Segal, B., Popa, E., Segal, R.1989 Orientări actuale în nutriție, Editura medicală, București; 28. Mircea, I., 1986 - Tehnologii de ambalare a legumelor și fructelor proaspete și industrializate, Ed.
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
Niculiță, P., 1998 - Tehnică și tehnologia frigului în domenii agroalimentare, Ed. Didactica și Pedagogica, București 34. Popan M.,2004- Contabilitate, manual pentru licee, cls.a X-a, Oscar Prinț, București; 35. Potec, I. ș.a., 1983 - Tehnologia păstrării și industrializării produselor horticole, Ed. Didactica și Pedagogica, București 36. Potec, I., 1970 - Prelucrarea legumelor și fructelor pe cale industrială, M.A.S. București 37. Puzdrea, D. & COLAB. - Ghidul maistrului din industria alimentară; 38. Radu, I. Tehnologia deshidratării fructelor și legumelor și folosirea lor, Ed. Didactica
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
în contextul integrării României în Uniunea Europeană, Direcția publicații ASRO; 42. Rotaru, V. & COLAB, 1976 - Căile de uitlizare a capacității din producție în industria alimentară, Ed. Ceres, Bucurețti,; 43. Segal, B. & COLAB.1984- Utilajul tehnologic din industria de prelucrare a produselor horticole, Ed.Ceres, București; 44. Segal, B., 1977 - Tehnologia sucurilor cu pulpa, Îndrumări tehnice, MAIA. 45. Segal, B., 1977 - Tehnologia sucurilor limpezi de fructe, Îndrumări tehnice, MAIA. 46. Segal, B., 1980 - Tehnologia industrializării fructelor și legumelor. I. Materii prime, Universitatea Galați
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
din buzunar un cuțitaș, îl deschide și taie crenguța cu cele trei flori de magnolie. Să-i duci asta, îmi arată bătrînul crenguța. Mulțumesc! O să se bucure foarte mult. Ehe !... Mihai-Mihai, clatină el din cap. În tinerețe am fost inginer horticol și-am avut în subordine cîteva hectare de seră. Cînd mergeam la cîte-o fată, uite-așa buchete de flori îi duceam! Eram tare pretențios: "fiecare petală o sărutare!" Și-mi dădeau, să nu crezi că ziceau nu, rîde bătrînul. Știi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
legumele și fructele conțin cantități mici de proteine (0,3÷8,4%). Totuși ele sunt principala sursă de proteine de origine vegetală, datorită faptului că sunt consumate în cantități mari și repetate. Lipidele se găsesc în cantități reduse în produsele horticole (0,1÷1,7%), cu excepția nuciferelor (58,5%). Deseori se găsesc în combinații cu proteinele. In condiții necorespunzătoare de păstrare are loc scindarea lipidelor în glicerină și acizi grași care, oxidîndu-se, dau naștere la peroxizi, aldehide și cetone urît mirositoare
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
are loc scindarea lipidelor în glicerină și acizi grași care, oxidîndu-se, dau naștere la peroxizi, aldehide și cetone urît mirositoare. Enzimele se găsesc în celula vegetală în număr de (5÷50 )·108 molecule, cu activitate catalitică foarte ridicată. In produsele horticole rămîn după recoltare enzimele conținute inițial, însă în activitatea lor intervin unele schimbări determinate de starea fiziologică a produselor, de localizarea enzimelor și de o serie de factori fizico- chimici : temperatură, pH, agenți oxidanți și reducători, umiditate etc. Localizarea enzimelor
Ob?inere. Carburant. B?uturi alcoolice by Eugen Horoba () [Corola-publishinghouse/Science/83660_a_84985]
-
Baltimore (1970-1971), a redeschis cursa cercetărilor în domeniul diferitelor ARN-uri. Până în momentul când a fost sesizată existența unui nou tip de ARN, respectiv microARN-ul (1993), o serie de ciudățenii i-au vestit apariția. Astfel, în 1990, o experiență horticolă a dat de gândit celor care au efectuat-o. Dorind să facă mai viu purpuriul petalelor unei specii de Petunia, acestei plante i s-a efectuat un transfer de gene cunoscute ca fiind „intens purpurizante“. Spre marea surpriză a celor
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]