4,284 matches
-
Biserica "Sf. Dimitrie" din Călmățui, denumită și Biserica "Sf. Gheorghe” din Călmățui (după hramul vechi), este o biserică ortodoxă din satul Călmățui (comuna Grivița, județul Galați). Ea a fost construită în secolul al XIX-lea, fiind finalizată în anul 1865. Lăcașul de cult l-a avut inițial ca ocrotitor pe Sf. Gheorghe, dar ulterior
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
vechi), este o biserică ortodoxă din satul Călmățui (comuna Grivița, județul Galați). Ea a fost construită în secolul al XIX-lea, fiind finalizată în anul 1865. Lăcașul de cult l-a avut inițial ca ocrotitor pe Sf. Gheorghe, dar ulterior hramul a fost schimbat în cel al Sf. Dimitrie (după numele lui Dimitrie Anastasiu). Biserica "Sf. Dimitrie” din Călmățui a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din anul 2015 din județul Galați la numărul 182, având codul de clasificare . Pe această
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
Anastasiu). Biserica "Sf. Dimitrie” din Călmățui a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din anul 2015 din județul Galați la numărul 182, având codul de clasificare . Pe această listă, lăcașul de cult este denumit Biserica "Sf. Gheorghe” din Călmățui, după hramul inițial al bisericii. Biserica ar fi fost construită în anul 1809 și refăcută în perioada 1862-1865. De asemenea, Conacul Tache Anastasiu din Călmățui, construit la sfârșitul secolului al XIX-lea lângă biserica "Sf. Gheorghe", este inclus pe aceeași listă a
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
școli universitare. De asemenea, Academia Română trebuia să se îngrijească și de biserica din Călmățui, ocupându-se de achiziționarea și păstrarea celor necesare desfășurării activității religioase, precum și de plata salariilor preoților, cântăreților și a paracliserului. Prin testament, Tache Anastasiu cerea ca hramul bisericii să fie schimbat, fiind ales ca ocrotitor Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. În fiecare an, de sărbătoarea hramului, urma să se facă o slujbă de pomenire a binefăcătorului și familiei sale. De asemenea, soția lui Dimitrie P. Anastasiu, Elena (fiica
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
și păstrarea celor necesare desfășurării activității religioase, precum și de plata salariilor preoților, cântăreților și a paracliserului. Prin testament, Tache Anastasiu cerea ca hramul bisericii să fie schimbat, fiind ales ca ocrotitor Sfântul Mare Mucenic Dimitrie. În fiecare an, de sărbătoarea hramului, urma să se facă o slujbă de pomenire a binefăcătorului și familiei sale. De asemenea, soția lui Dimitrie P. Anastasiu, Elena (fiica Elenei și a lui Ioan Roșu din Focșani), a efectuat acțiuni cu caracter filantropic. A împărțit familiilor sărmane
Biserica Sfântul Dimitrie din Călmățui () [Corola-website/Science/323996_a_325325]
-
Democrit), cu seri culturale, spectacole teatrale și muzicale, întreceri sportive ș.a. În noaptea cu lună plină care se întâmplă să cadă în această perioadă, parcul arheologic rămâne deschis până în zori și se organizează o serbare folclorică. Festivalul culminează cu sărbătorirea hramului Bisericii Sfânta Paraschiva (pe 25 august, în ajun). Turismul estival se concentrează mai ales în zona litorală. Plajele cele mai frecventate sunt cele din satele: Skala Avdiron, Ai Yianni (Lefkippos), Porto Lagos, Mandra și Myrodato (ultimele două, cu camping amenajat
Abdera (Avdira) () [Corola-website/Science/327346_a_328675]
-
, comuna Suciu de Sus, județul Maramureș datează din anul 1771 . Are hramul „Sfântul Dumitru”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice, . Localitatea Larga este atestată la 1593 ca domeniu al Cetății Gherla. Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Dumitru” se pare că a fost ridicată pe la 1604, întrucât incizia de deasupra ușii
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
, comuna Suciu de Sus, județul Maramureș datează din anul 1771 . Are hramul „Sfântul Dumitru”. Biserica se află pe lista monumentelor istorice, . Localitatea Larga este atestată la 1593 ca domeniu al Cetății Gherla. Biserica de lemn cu hramul „Sfântul Dumitru” se pare că a fost ridicată pe la 1604, întrucât incizia de deasupra ușii, confirmă pe la 1802 o reparație și nu o construcție nouă, cum înclină unii să creadă. Cert este că această construcție de mici dimensiuni are caracteristici
Biserica de lemn din Larga () [Corola-website/Science/319299_a_320628]
-
Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Rădăuți este o biserică ortodoxă de dimensiuni monumentale din municipiul Rădăuți. Ea a fost construită în perioada 1927-1961 și are hramul "Pogorârea Sfântului Duh". Biserica "Pogorârea Sfântului Duh" din Rădăuți a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare , figurând acolo sub denumirea de Catedrala "Pogorârea Sfântului Duh". Timp de aproape 400 ani
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
între anii 1959-1960, după proiectul prof. univ. Victor Brătulescu, lucrările fiind executate de pictorii Iosif Keber (1897-1989), Gheorghe Teodorescu-Romanați (1891-1980), Ion Taflan (n. 1912), S. Hermineanu și A. Keber. Biserica a fost sfințită la 28 mai 1961, în Duminica Rusaliilor (hramul bisericii), de către mitropolitul Iustin Moisescu al Moldovei și Sucevei, înconjurat de un impresionant sobor de preoți și diaconi și în prezența unui număr mare de credincioși, paroh fiind protopopul Miltiade Iftode. În perioada 1998-2000 s-au efectuat lucrări de reabilitare
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
se afla o așezare monahală mai veche. Împreună cu rudele sale, marele logofăt Lupu Stroici și fratele acestuia, marele vistiernic Simion Stroici, fostul episcop Anastasie Crimca a zidit o biserică mică, din piatră, în cadrul schitului mai vechi, din lemn. Biserica avea hramul Sfinții Enoh, Ilie și Ioan Evanghelistul și a fost sfințită în anul 1602. Deasupra ușii de intrare în naosul bisericii se află următoarea pisanie în limba slavonă: ""În numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh care se cinstește în
Biserica Dragomirna Mică () [Corola-website/Science/325435_a_326764]
-
Moldova mai întâi ca episcop de Roman (1606-1608) și apoi ca mitropolit al Moldovei, cu reședința în Suceava (1608-1617, 1619-1629). Însuflețit de dorința de a mări vechiul schit de lemn, Anastasie Crimca a zidit biserica mare a Mănăstirii Dragomirna, cu hramul "Pogorârea Sfântului Duh", una dintre cele mai de seama creații arhitectonice ale Evului Mediu românesc. Aceasta a fost finalizată și sfințită în anul 1609. După construirea bisericii mari, Biserica „Sf. Enoh, Ilie și Ioan Teologul” a devenit biserică de cimitir
Biserica Dragomirna Mică () [Corola-website/Science/325435_a_326764]
-
egumen la Schitul Dumbrăvele, având ca sarcină reconstruirea schitului; La data de 1 noiembrie 1998 - după finalizarea lucrărilor de construcție a bisericii Schitului Dumbrăvele, Înaltpreasfințitul Părinte Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a săvârșit slujba de sfințire a noii biserici adăugând hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel pe lângă hramul istoric Nașterea Maicii Domnului; Între anii 2000-2002 interiorul noii bisericii a fost împodobit cu pictură în frescă, realizată de pictorul Ciprian Istrate din Piatra Neamț. Catapeteasma și mobilierul bisericesc au fost executate de sculptori
Mănăstirea Dumbrăvele () [Corola-website/Science/312437_a_313766]
-
reconstruirea schitului; La data de 1 noiembrie 1998 - după finalizarea lucrărilor de construcție a bisericii Schitului Dumbrăvele, Înaltpreasfințitul Părinte Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, a săvârșit slujba de sfințire a noii biserici adăugând hramul Sf. Apostoli Petru și Pavel pe lângă hramul istoric Nașterea Maicii Domnului; Între anii 2000-2002 interiorul noii bisericii a fost împodobit cu pictură în frescă, realizată de pictorul Ciprian Istrate din Piatra Neamț. Catapeteasma și mobilierul bisericesc au fost executate de sculptori bisericești din Târgul Neamț. La 15 septembrie
Mănăstirea Dumbrăvele () [Corola-website/Science/312437_a_313766]
-
fost pictată în frescă în perioada 1537-1538. Deasupra ușii pronaosului se află o pisanie cu următoarea inscripție în limba slavonă: ""Cu vrerea Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh a binevoit dumnealui Matiaș Marele Vistiernic și a zidit hramul Sf. Nicolae la mănăstirea sa, pe Miletin; s-a început la 23 aprilie și s-a săvârșit în același an, anul 7043 septemvrie 8 zile"" (=1535). Ctitorul bisericii mănăstirii Coșula este vistiernicul și apoi logofătul Mateiaș, fiul pârcălabului Grumaz. Acesta
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
din s. Prajila, Florești. În prezent în localitate activează biserică Sf. Treime, preot-paroh fiind Mihail Coadă, dascăl - Lilian Lozan. În prezent populația satului este în marea majoritate de rit ortodox, totuși exista și o mică minoritate ce aparține cultului baptist. Hramul satului se sărbătește la Sf. Treime. Adică la Duminica Mare. Școala bisericească de alfabetizare se deschide la Hristici în 1862. În 1866 avea 11 elevi, iar pentru învățătura lor plăteau părinții. În 1896 aici învățau 40 de băieți și 6
Hristici, Soroca () [Corola-website/Science/305245_a_306574]
-
este o mănăstire ortodoxă de călugări, cu hramul "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul", situată în cartierul Colentina din București, pe un mic deal de pe malul drept al râului Colentina. Prima ctitorire are loc în anul 1560, când voievodul Petru cel Tânăr (1559-1568), fiul lui Mircea Ciobanul și al Doamnei
Mănăstirea Plumbuita () [Corola-website/Science/307520_a_308849]
-
amplasament, având ca nucleu cătunul Moșteni, sub denumirea de Râca-Nouă. Într-un Extras din catagrafia statistică făcută în anul 1810 din ordinul armatelor rusești de ocupație (document păstrat la Academia Română în manuscris cu litere chirilice) satul Râca-Nouă, cu biserica cu hramul Sf. Dumitru, avea șase preoți și doi diaconi la o populație de 435 de suflete, din care 250 de suflete erau bărbați și 185 de suflete erau femei, în timp ce satul Râca-Veche pe vatra din Strâmba cu biserica de lemn cu
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
Sf. Dumitru, avea șase preoți și doi diaconi la o populație de 435 de suflete, din care 250 de suflete erau bărbați și 185 de suflete erau femei, în timp ce satul Râca-Veche pe vatra din Strâmba cu biserica de lemn cu hramul Sfântului Paraschiv, mai avea doar un preot și 2 diaconi la o populație de 220 de suflete, din care 99 de suflete bărbați și 121 de suflete femei. După cum se vede populația din Râca-Nouă se dublase, față de populația din Râca-Veche
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
din anul 1948 Biserica Ortodoxă Română de stil vechi n-a mai figurat printre cultele legal recunoscute din România. În anul 1947, ieromonahul Glicherie Tănase (1891-1985) și schimonahul David Bidașcu (1885-1961) au construit la Slătioara o biserică-paraclis de lemn cu hramul "Schimbarea la Față a Domnului". Clădirea era lungă, avea un hol pe mijloc, pe ambele laturi chilii și la capăt era paraclisul. Cu timpul, biserica de lemn a început să se deterioreze și a necesitat efectuarea de reparații capitale. În noaptea de
Mănăstirea Slătioara () [Corola-website/Science/316983_a_318312]
-
expuse la loc de cinste în biserica Mănăstirii, într-o raclă de lemn de stejar și sticlă . În prezent, Mănăstirea Slătioara este sediul Mitropoliei Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România. Aici se află în construcție o catedrală mitropolitană cu hramul "Pogorârea Sf. Duh”, aflată în afara incintei mănăstirii. În curtea bisericii, se află mormintele mitropoliților Galaction Cordun (1883-1959) și Silvestru Onofrei (1924-1992), precum și cel al arhiereului Meftodie Marinache (1913-1977).
Mănăstirea Slătioara () [Corola-website/Science/316983_a_318312]
-
ruinele schitului de odinioară, peste șuvița de apă limpede și rece a râului Valea Rea, a “răsărit”, am putea spune, în mijlocul aceluiași pâlc de stejari seculari și brazi, al doilea lăcaș de cult, înscris cu aceeași slovă afumată de vremuri. Hramul “înălțarea Domnului” l-a moștenit și l-a purtat apoi peste ani, de la schitul marelui spătar Drăghici Cantacuzino, cea dintâi zidire monahală pe acest loc. Pisania de la intrarea în actualul lăcaș de cult, reconstruit în anul 1911, glăsuiește: “"în zilele
Comuna Cornu, Prahova () [Corola-website/Science/301663_a_302992]
-
menționează ca "Apostol al Daciei și al Sciției inferioare". Aici situația este inversă față de numeroasele cazuri în care avem elemente arheologice, lingvistice sau toponimice, dar nu atestări documentare : avem textul lui Eusebiu, dar nu găsim inscripții, nici biserici vechi cu hramul "Sf. Andrei", și doar puține antroponime sau toponime trase din Andrei. Ori, dacă acesta ar fi fost efectiv creștinătorul proto-românilor, ar fi de așteptat ca toponimele, antroponimele și bisericile lui închinate, să fie de timpuriu pretutindeni prezente. Din punct de
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
cu formă dreptunghiulară, pe locul unui sanctuar daco-roman, despărțită în pronaos, naos și absida altarului și două resturi de bisericuțe, la Turnu Severin La Gurasada, județul Hunedoara, există o biserică zidită din piatră, finalizată în secolul al XIII-lea, cu hramul „Arhanghelul Mihail” dar începută în secolele X - XI . La Streisângiorgiu în județul Hunedoara există o biserică de piatră construită prin 1313 pe locul unei biserici de lemn datate 1130-1140 La Vasileu (localitate la 30 km nord de Cernăuți, pe malul
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
, comuna Căbești, județul Bihor, datează din secolul XVIII. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Îndată după anul 1750, cei câțiva locuitori ai satului Goila și-au construit o bisericuță modestă de lemn pe care au înzestrat-o cu toate
Biserica de lemn din Goila () [Corola-website/Science/317682_a_319011]