1,940 matches
-
(substantiv defectiv de plural) este numele generic dat ovulelor de pești, moluște, echinoderme și alte animale acvatice, precum și de amfibieni. Forma și mărimea icrelor diferă de la o specie la alte. Cel mai des icrele se întâlnesc sub forme sferoidale, eliptice, de pară. Mărimea icrelor de pește variază între 0,23 la anghilă și 18 mm la siluridul tropical "Arius commersoni" în diametru. După masa
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
(substantiv defectiv de plural) este numele generic dat ovulelor de pești, moluște, echinoderme și alte animale acvatice, precum și de amfibieni. Forma și mărimea icrelor diferă de la o specie la alte. Cel mai des icrele se întâlnesc sub forme sferoidale, eliptice, de pară. Mărimea icrelor de pește variază între 0,23 la anghilă și 18 mm la siluridul tropical "Arius commersoni" în diametru. După masa lor față de apa în care sunt depuse, icrele se împart
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
plural) este numele generic dat ovulelor de pești, moluște, echinoderme și alte animale acvatice, precum și de amfibieni. Forma și mărimea icrelor diferă de la o specie la alte. Cel mai des icrele se întâlnesc sub forme sferoidale, eliptice, de pară. Mărimea icrelor de pește variază între 0,23 la anghilă și 18 mm la siluridul tropical "Arius commersoni" în diametru. După masa lor față de apa în care sunt depuse, icrele se împart în "demersale" și "pelagice". le de morun, nisetru, păstrugă etc.
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
mai des icrele se întâlnesc sub forme sferoidale, eliptice, de pară. Mărimea icrelor de pește variază între 0,23 la anghilă și 18 mm la siluridul tropical "Arius commersoni" în diametru. După masa lor față de apa în care sunt depuse, icrele se împart în "demersale" și "pelagice". le de morun, nisetru, păstrugă etc. acipenseride se numesc "icre negre". Icrelor de chetă, lostriță și a altor specii, mai ales din Oceanul Pacific, li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
între 0,23 la anghilă și 18 mm la siluridul tropical "Arius commersoni" în diametru. După masa lor față de apa în care sunt depuse, icrele se împart în "demersale" și "pelagice". le de morun, nisetru, păstrugă etc. acipenseride se numesc "icre negre". Icrelor de chetă, lostriță și a altor specii, mai ales din Oceanul Pacific, li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă, câte una sau mai multe împreună. Fecundația icrelor poate fi externă sau internă
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
23 la anghilă și 18 mm la siluridul tropical "Arius commersoni" în diametru. După masa lor față de apa în care sunt depuse, icrele se împart în "demersale" și "pelagice". le de morun, nisetru, păstrugă etc. acipenseride se numesc "icre negre". Icrelor de chetă, lostriță și a altor specii, mai ales din Oceanul Pacific, li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă, câte una sau mai multe împreună. Fecundația icrelor poate fi externă sau internă. Icrele celor mai multe
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
lor față de apa în care sunt depuse, icrele se împart în "demersale" și "pelagice". le de morun, nisetru, păstrugă etc. acipenseride se numesc "icre negre". Icrelor de chetă, lostriță și a altor specii, mai ales din Oceanul Pacific, li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă, câte una sau mai multe împreună. Fecundația icrelor poate fi externă sau internă. Icrele celor mai multe specii de pești au o valoare nutritivă ridicată, de aceea atât icrele roșii, cât și
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
care sunt depuse, icrele se împart în "demersale" și "pelagice". le de morun, nisetru, păstrugă etc. acipenseride se numesc "icre negre". Icrelor de chetă, lostriță și a altor specii, mai ales din Oceanul Pacific, li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă, câte una sau mai multe împreună. Fecundația icrelor poate fi externă sau internă. Icrele celor mai multe specii de pești au o valoare nutritivă ridicată, de aceea atât icrele roșii, cât și cele negre, au o
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
păstrugă etc. acipenseride se numesc "icre negre". Icrelor de chetă, lostriță și a altor specii, mai ales din Oceanul Pacific, li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă, câte una sau mai multe împreună. Fecundația icrelor poate fi externă sau internă. Icrele celor mai multe specii de pești au o valoare nutritivă ridicată, de aceea atât icrele roșii, cât și cele negre, au o utilizare largă în arta culinară. Ele se pot consuma în stare proaspătă sau sărată
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
negre". Icrelor de chetă, lostriță și a altor specii, mai ales din Oceanul Pacific, li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă, câte una sau mai multe împreună. Fecundația icrelor poate fi externă sau internă. Icrele celor mai multe specii de pești au o valoare nutritivă ridicată, de aceea atât icrele roșii, cât și cele negre, au o utilizare largă în arta culinară. Ele se pot consuma în stare proaspătă sau sărată și prelucrată în mod special - icre
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
li se spune "icre roșii". De regulă, icrele sunt plasate într-o substanță cleioasă, câte una sau mai multe împreună. Fecundația icrelor poate fi externă sau internă. Icrele celor mai multe specii de pești au o valoare nutritivă ridicată, de aceea atât icrele roșii, cât și cele negre, au o utilizare largă în arta culinară. Ele se pot consuma în stare proaspătă sau sărată și prelucrată în mod special - icre moi, pasteurizate, tescuite etc. Unele specii de pești, ca anghila sau mreana, depun
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
Icrele celor mai multe specii de pești au o valoare nutritivă ridicată, de aceea atât icrele roșii, cât și cele negre, au o utilizare largă în arta culinară. Ele se pot consuma în stare proaspătă sau sărată și prelucrată în mod special - icre moi, pasteurizate, tescuite etc. Unele specii de pești, ca anghila sau mreana, depun icre otrăvitoare organismului uman.
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
roșii, cât și cele negre, au o utilizare largă în arta culinară. Ele se pot consuma în stare proaspătă sau sărată și prelucrată în mod special - icre moi, pasteurizate, tescuite etc. Unele specii de pești, ca anghila sau mreana, depun icre otrăvitoare organismului uman.
Icre () [Corola-website/Science/311508_a_312837]
-
brună cu pete stelate. Pe ea sunt situați ochii. Cealaltă parte este aproape goală, de culoare deschisă. Capul este mic, dinții sunt așezați pe ambele fălci. Cambula se hrănește cu nevertebrate de fund și peștișori. Femela depune 0,4-2 milioane icre care se dezvoltă plutind în grosul apei. Există mai multe subspecii de cambulă care viețuiesc, de obicei, în zona litorală a mărilor europene, intrând adesea în râuri. Cambula populează în special mările Neagră, Azov, Albă, Barents etc. Are o mare
Cambulă () [Corola-website/Science/311632_a_312961]
-
roșcate. Știuca este un pește răpitor foarte lacom, "rechinul" apelor dulci, care atacă nu numai peștii ci și păsările și mamiferele acvatice și se ia la bătaie și cu vidra. Maturitatea sexuală o atinge la vârsta de 3-4 ani. Depune icre pe vegetație, în februarie-martie, când temperatura apei atinge 8—10°. Are valoare economică ridicată, atât peștele, cât și icrele. Carnea este destul de gustoasă, deși cam slabă și cu multe oase și se consumă sărată și sub formă de conserve (marinată
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
și mamiferele acvatice și se ia la bătaie și cu vidra. Maturitatea sexuală o atinge la vârsta de 3-4 ani. Depune icre pe vegetație, în februarie-martie, când temperatura apei atinge 8—10°. Are valoare economică ridicată, atât peștele, cât și icrele. Carnea este destul de gustoasă, deși cam slabă și cu multe oase și se consumă sărată și sub formă de conserve (marinată în sos de roșii). Se poate reproduce și artificial. În România se găsește în toate râurile, jepșile, bălțile, iazurile
Știucă () [Corola-website/Science/311470_a_312799]
-
mod spectaculos dimensiunile. Omizile se acoperă apoi cu un strat protector, devin "pupe" și se metamorfozează, devenind fluturi adulți. La cea mai mare parte din pești, fecundația este externă și deci peștii nu nasc pui vii. Embrionii se dezvoltă în icre până când devin prea mari ca să mai încapă în ou. Atunci oul crapă și în cele din urmă se sparge, eliberând o formă primitivă a peștelui de mai târziu, larva. Larva se va dezvolta, devenind un juvete (un baboi), apoi un
Naștere () [Corola-website/Science/312338_a_313667]
-
Larva se va dezvolta, devenind un juvete (un baboi), apoi un peștișor. La reptile și la țestoase, fecundația este internă, chiar dacă puii eclozează tot din ouăle depuse de femelă. La broasca de lac, fecundația este tot internă iar femela depune icre. Din icre ies mormolocii, asemănători peștilor. Mormolocilor le cresc picioare, le dispare coada și devin mai târziu, broaște adulte. La păsări, puii ies din ouăle în care s-au dezvoltat după 3 săptămâni crăpând coaja oului cu ciocul. Ornitorincul, chiar dacă
Naștere () [Corola-website/Science/312338_a_313667]
-
va dezvolta, devenind un juvete (un baboi), apoi un peștișor. La reptile și la țestoase, fecundația este internă, chiar dacă puii eclozează tot din ouăle depuse de femelă. La broasca de lac, fecundația este tot internă iar femela depune icre. Din icre ies mormolocii, asemănători peștilor. Mormolocilor le cresc picioare, le dispare coada și devin mai târziu, broaște adulte. La păsări, puii ies din ouăle în care s-au dezvoltat după 3 săptămâni crăpând coaja oului cu ciocul. Ornitorincul, chiar dacă este considerat
Naștere () [Corola-website/Science/312338_a_313667]
-
de conservare prin fermentație a peștelui, peștele fiind învelit complet în astfel de orez. Exista diverse tipuri de sushi: rulouri infășurate in foi de alge marine presate, bucăți mici de orez frământate de mână și servite cu pește crud sau icre, bucăți de pește crud presărate peste o farfurie cu orez. Există și variante de sushi in care in loc de orez se folosește tofu. În general, toate felurile de sushi au la bază o varietate de orez special, combinat cu
Sushi () [Corola-website/Science/309669_a_310998]
-
folosește doar pește oceanic fiindcă peștele de apă dulce poate fi o sursă de paraziți pentru om, în special când este folosit în stare crudă. Cele mai des folosite soiuri de pești sunt tonul, macroul, somonul și țiparul de mare. Icrele de pește sunt și ele folosite la prepararea sushi-ului. Ca și alternativă la pește, alte ingrediente pot fi: caracatiță, sepie, creveții, scoicile și carnea de crab. Ridichea japoneză murată, avocado, castravetele, sparanghelul precum și alte legume specific japoneze pot fi
Sushi () [Corola-website/Science/309669_a_310998]
-
care are loc în eliberarea spermei este numit ejaculare. În funcție de specii, spermatozoizii pot să fertilizeze ovulele în mediu extern sau intern. În fertilizarea externă, spermatozoidul fertilizează ovulul în mod direct, în afară organelor sexuale feminine. Peștii, de exemplu, își depun icrele în mediul lor acvatic, unde sunt fertilizate de spermă peștilor. În timpul fertilizării interne, fertilizarea are loc în interiorul organelor sexuale feminine. Aceasta are loc după inseminarea unei femele de către un mascul prin copulație. La vertebratele inferioare (amfibieni, reptile, păsări și mamiferele
Spermă () [Corola-website/Science/309019_a_310348]
-
nămol pot să elimine unele specii de pești. De exemplu, când defrișările îndepărtează învelișul de plante al versanților dealurilor, ploaia poate să ducă pământ și nămol în râuri, acoperind pietrișul din albia unui râu unde păstrăvii sau somonii își depun icrele. Pescăriile marine naturale suportate de ecosistemul oceanului sunt o sursă esențială de proteine, mai ales pentru oamenii din țările în curs de dezvoltare. Totuși, poluarea golfurilor amenință rezervele de pește care și asa sunt aproape epuizate din cauza pescuitului excesiv. În
Poluare () [Corola-website/Science/310466_a_311795]
-
Studii Economice din București (1985) și un seminar postuniversitar la Universitatea din Salzburg (1991). După absolvirea facultății, a lucrat ca economist la Întreprinderea Mecanică "Republica" din Reghin și la BJATM Tg. Mureș (1977-1984) și apoi ca șef Birou comercial la ICRA Tg. Mureș (1984-1990). Imediat după Revoluția din decembrie 1989, László Borbély devine vicepreședinte al FSN din Tg. Mureș (martie - mai 1990), apoi odată cu înființarea Uniunii Democratice a Maghiarilor din România (UDMR), devine membru al UDMR și este ales ca președinte
László Borbély () [Corola-website/Science/304939_a_306268]
-
ul este practica unei diete ce exclude toate produsele animale, printre care mezelurile, peștele, stridiile, crustaceele și alte produse obținute prin măcel. Sunt mai multe variante de dietă, unele includ ouăle și/sau alte produse obținute de la animale, precum lactatele, icrele și mierea, pe când veganismul exclude "tot" ce ține de produse animale. Un termen ar fi regim pe bază de plante. O dietă vegană este o formă de vegetarianism ce exclude toate produsele animale din dietă, printre care și mierea. Acei
Vegetarianism () [Corola-website/Science/313096_a_314425]