15,885 matches
-
treilea rînd, mentalitatea unei comunități nu e totuna cu ideologia ei. Mentalitatea presupune o răspîndire difuză, vagă și generalizată, în vreme ce ideologia cere idei precise, explicite. Tocmai de aceea ideologiile pot fi schimbate cu ușurință, în vreme ce mentalitățile nu. Din același motiv, ideologiile pot fi exportate și întipărite în mentalul altor colectivități. În schimb, mentalitățile nu pot fi exportate: ele sunt precum plăcile tectonice pe deasupra cărora vin și trec aluviunile ideologiilor la modă. Ceea ce înseamnă că o ideologie nu poate schimba o mentalitate
Acvariul cu mentalități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7884_a_9209]
-
ideologiile pot fi schimbate cu ușurință, în vreme ce mentalitățile nu. Din același motiv, ideologiile pot fi exportate și întipărite în mentalul altor colectivități. În schimb, mentalitățile nu pot fi exportate: ele sunt precum plăcile tectonice pe deasupra cărora vin și trec aluviunile ideologiilor la modă. Ceea ce înseamnă că o ideologie nu poate schimba o mentalitate. O poate influența în bine sau în rău, dar nu o poate înlocui. În adîncime, ea rămîne aceeași apă în care comportamentul peștilor e condiționat de compoziția ei
Acvariul cu mentalități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7884_a_9209]
-
mentalitățile nu. Din același motiv, ideologiile pot fi exportate și întipărite în mentalul altor colectivități. În schimb, mentalitățile nu pot fi exportate: ele sunt precum plăcile tectonice pe deasupra cărora vin și trec aluviunile ideologiilor la modă. Ceea ce înseamnă că o ideologie nu poate schimba o mentalitate. O poate influența în bine sau în rău, dar nu o poate înlocui. În adîncime, ea rămîne aceeași apă în care comportamentul peștilor e condiționat de compoziția ei. Iar compoziția unei mentalități e alcătuită dintr-
Acvariul cu mentalități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7884_a_9209]
-
influența în bine sau în rău, dar nu o poate înlocui. În adîncime, ea rămîne aceeași apă în care comportamentul peștilor e condiționat de compoziția ei. Iar compoziția unei mentalități e alcătuită dintr-o infinitate de variabile a căror evoluție ideologia nu o poate influența. Ce înseamnă asta? Că formele nu pot crea fondul unei națiuni. Cadrul legilor nu poate să modifice cu timpul gîndirea oamenilor. A imita legi nu înseamnă a schimba tipare de comportament. "Popoarele nu sunt mulțimi de
Acvariul cu mentalități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7884_a_9209]
-
Fukuyama. Primul pune accentul pe mentalități perene, al doilea pe instituții politice recente, care par a se răspîndi. Nici unul, nici celălalt n-au dreptate. Ariile de mentalități sunt altele decît cele identificate aiurea de Samuel Huntington, iar mentalitățile nu sunt ideologii, nu declanșează și nici nu întrețin conflicte, și nici să se răspîndească nu pot, ca ariile de influență politică: mentalitatea britanică nu s-a răspîndit în India, nici cea franceză în Asia de Sud-Est. Francis Fukuyama, dimpotrivă, nu ține cont că instituțiile
Acvariul cu mentalități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7884_a_9209]
-
și propagandistice în viața publică, în general, și în cea artistică, în special, este interesant de urmărit evoluția și comportamentul acestor artiști, deja formați, iar unii cu o mare notorietate și cu o operă deja constituită. Așa cum ei veneau din ideologii artistice și din orizonturi estetice foarte diferite, și comportamentul lor în condițiile pierderii libertății de gîndire și de creație a fost diferit. Un artist ca Maxy, extrem de interesant, de activ în spațiul creației și de mobil ca tip de gîndire
Artiști și vremuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7002_a_8327]
-
marile și mai vechile sale compoziții, de la Cina la Popas și de la Somnul la Odihna la cîmp, precum și o parte din portretistica sa. Fără ca Baba să-și propună, și, cu atît mai mult, să caute această apropiere, între pictor și ideologia artistică oficială se stabilește o relație strînsă prin același mecanism psihologic, bizar și complicat, pe care l-am sugerat și în cazul lui Ressu. într-o perioadă în care pictura abstractă și, în general, tot ce ținea de expresia experimentală
Artiști și vremuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7002_a_8327]
-
a lui Tore, un om care a străbătut infernurile veacului XX, antifascistul luptător în Spania, militantul pentru libertate deportat la Dachau în timpul ultimului război mondial, comunistul emigrat în Iugoslavia pentru a contribui la construirea socialismului și ulterior, din cauza fidelității față de ideologia stalinistă, întemnițat în gulagul de la Goli Otok, înspăimântătoarea insulă cheală unde regimul titoist își exila disidenții, ci și cea a lui Jorgen Jorgensen, aventurierul danez din secolul XIX. Este vorba de un personaj care chiar a existat și în cursul
Romanul cu o sută de voci by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7003_a_8328]
-
și desfătării, devine mare amară, loc de primejdie și moarte, de nenoroc, de trădare și tragedie, un loc de care trebuie să te ferești, loc de naufragiu, un naufragiu lăuntric. O răsfrângere a naufragiului ideilor bulversând întreg veacul XX, cu ideologiile sale și dispersia identității omului, teme reperabile în întreaga operă a lui Claudio Magris.
Romanul cu o sută de voci by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/7003_a_8328]
-
e disimularea narcisică. Vorbele mint, iar cei care le vîntură seamănă suspiciune. De aceea, decît un ipocrit cu pretenții de orator mai bine un alexic care tace și face. A patra cauză privește efectul de sterilizare a limbii sub presiunea ideologiei dominante: pe de o parte, limba este chiuretată de conotații ce sînt considerate inavuabile sub raportul standardelor în vogă, pe de altă parte, în locul lor sînt introduse clișeele inerte ale limbajului oficial: stinghii date la rindea pe care mintea lunecă
Sfîrăitul oratoriei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7010_a_8335]
-
Stilistica nu face altceva decât să sondeze, timid, sensul rostirii în perspectiva Ťlungilor tăceriť și, mai presus de toate, să ofere cel puțin spiritului nostru un avans pe drumul dobândirii libertății". Criticul realizează racorduri rapide și suple între literatură și ideologie, între literatură și mentalitatea din secolul al XIX-lea, decupând particularitățile esențiale ale acestui veac: romantismul, sfărâmarea universalității, individualismul, "gustul netăgăduit pentru formă", "pasiunea feroce pentru frumos", tentația iraționalului ("Mentalitatea baudelairiană sau cea mallarméeană nu pot fi înțelese în afara recrudescenței
Cealaltă față a criticii literare by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/7020_a_8345]
-
e necesară și nici, istoricește, posibilă. Situația internă și internațională s-a modificat radical. Ascensiunea mișcării legionare în anii treizeci fără existența, cu forța știută, a Germaniei și a Italiei, nu s-ar fi produs. Azi, astfel de țări cu ideologii totalitare nu mai există în Europa. Integrarea țării noastre în structurile europene presupune democrație și nu totalitarism. Neîndoielnic, pe fondul tensiunilor sociale determinate de tranziția spre economia de piață și a lipsei de speranță a tinerilor, se va înregistra apariția
Documente de epocă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7035_a_8360]
-
cuprins se datorează priorității firești a tensiunilor ideologice asupra cronologiei uscate.) Și așa mai departe, în linie dreaptă. În aceste condiții, echilibrul analitic al cărții lui Z. Ornea e, o dată mai mult, meritoriu. Independent de context, cercetătorul e imun la ideologii. Valența aceasta decurge direct din faptul că le cunoaște ca nimeni altul. Anii treizeci. Extrema dreaptă românească e departe de a susține o pledoarie și tot atât de departe de a insinua un rechizitoriu. Așa încât studiul acesta beneficiază nu numai de o
Documente de epocă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7035_a_8360]
-
mantici filologice, Z. Ornea îi invocă. Puțin mecanicistă în raport cu naturalețea sfidătoare a istoriei, intuiția lui nu e, totuși, greșită. Și aș spune că funcționează mai exact în trecutul imediat decât în acela documentar, dacă n-aș citi, în capitolul final, Ideologiile totalitare și literatura, câteva remarcabile apropieri tranșante între comandamentele estetice (vorba vine) legionare și realismul socialist care le va urma, nu peste mult. E știut, orice încercare de circumscriere ideologică a mișcărilor de extremă dreaptă de la noi e peste măsură
Documente de epocă by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7035_a_8360]
-
unui auto knock-out: citeam pagină după pagină și eram șocat de cât de prost scrisă se dovedea "capodopera" lăudată la unison tocmai pentru presupusa ei calofilie! Nu mă deranjează nici tema, nici structura (de fapt, absența oricărei structuri originale), nici ideologia cărții (de va fi existând vreuna: eu, personal, n-o văd). Nu mă deranjează nici zgomotosul cult născut în jurul ei, nici exclamațiile cvasi-sexuale scoase de cei mai diverși admiratori, de la inși al căror prestigiu s-a născut din neantul rafinamentului
Care e cea mai proastă carte românească? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7033_a_8358]
-
așteptat măcar la o măruntă încântare de natură estetică - fie și una semănând rebusismului practicat de vânătorii de sonorități exotice presărate ici-colo în roman. Nimic din toate acestea. Absolut nimic. Doar un alfabet căznit al viciilor ridicate la rang de ideologie existențială, doar vorbele bolovănoase ale unor fantoșe ce se fac ecoul adevăraților "perverși" din romanul negru francez al veacului al nouăsprezecelea. Aș putea înmulți la nesfârșit citatele care să demonstreze absența totală de stil a celui lăudat tocmai pentru valențele
Care e cea mai proastă carte românească? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7033_a_8358]
-
decît cea naturalistă a secolului al XIX-lea, cea a lui Flaubert, cea a marilor naturaliști și, pînă la urmă, cea a povestirii clasice, în care eu unul văd o perpetuare progresistă la nivelul sensului, dar reacționară la nivelul formei ideologiei burgheze". Urmează un nou bombardament împotriva "formalismului", stigmatizat drept "o formațiune cu precădere incultă a culturii occidentale, care nu e în stare să înțeleagă, să perceapă realmente adevăratele revoluții formale ale secolului XX". "Formalismul", pus în același rînd cu literatura
Opinii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7384_a_8709]
-
tragic, este mai ales faptul că ei nu ne pot oferi o învățătură demnă de luat în seamă de către restul lumii". Disprețul față de aceștia e strivitor. Incapabili de-a discuta convingător asupra "problemelor fundamentale legate de locul intelectualului, de raporturile ideologiei cu infrastructura, ei n-ar fi decît niște oportuniști, angajați - altfel cum? - "într-un soi de lichidare pur oportunistă și cinică a tradiției leniniste". Gauchism-ul lui Phillip Sollers transpare așadar cu necruțare de sub stratul unei frazeologii aparent nonangajate, punînd-o în
Opinii franceze (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7384_a_8709]
-
Bulza Fascinație (prefațat de Adrian Păunescu). Nu sunt un nostalgic al vechiului regim (sau, mai degrabă, sunt unul al bătăliilor în alb-negru pe care Raymond Aron, Monica Lovinescu, Adam Michnik, Alexandr Zinoviev, Alexandr Soljenițîn și ceilalți le-au purtat cu ideologia comunistă și felul în care aceasta s-a transformat în politică de stat în țările din Europa de Est), nu îi datorez nimic lui Teodor Bulza, dar sunt sincer interesat de opera de ficțiune a unui om pe care l-am cunoscut
Întoarcerea la Taormina by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7386_a_8711]
-
metru antic) reprezintă, după Manolescu, mai curând reușite formale decât adevărate centre de iradiere poetică. Despre cel dintâi, de altfel, spune foarte limpede: "S-a dat de obicei Luceafărului mai multă importanță decât merita, poate, din rațiuni mai degrabă de ideologie literară decât propriu vorbind poetice. Poemul ilustrează câteva dintre temele principale ale gândirii lui Eminescu și este, în plus, unul dintre textele cele mai bine lucrate artistic. El este și o sinteză a vocilor lirice eminesciene. Versul iambic de 7-8
Câteva sentințe (V) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7402_a_8727]
-
tradițional, ca un exponent suprem al textului emis, ca un garant moral al acestuia, funcționînd "pe post de părinte și proprietar al operei sale". O asemenea accepție a relației autor-operă ar fi "una evident foarte ideologică, foarte ideologizată", răspunzînd "unei ideologii psihologice a filialității și a proprietății". Epistemologiile moderne "au modificat cîmpul subiectului metafizic, - nu mai putem concepe omul exact ca acum o sută de ani, asta-i limpede - și, prin urmare, s-a ajuns la un moment, cam acum douăzeci
Opinii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7406_a_8731]
-
aș spune că dacă e ca el să revină, autorul nu mai e nicidecum același cu cel de acum treizeci de ani, e un alt autor, e ceea ce vreau eu să arăt prin opoziția dintre persoana sa, care aparține unei ideologii învechite și figura sa, care e o cu totul altă noțiune ce nu are sens, în mod evident, decît pornind de la formulări de tip psihanalitic". Teză căreia îi dă o replică energică René Etiemble, potrivit căruia "scriitorul este și, poate
Opinii franceze by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/7406_a_8731]
-
de apariția antologiei de eseuri Etica neuitării, publicată de Vladimir Tismăneanu în excelenta colecție Zeitgeist, pe care o coordonează în cadrul Editurii Humanitas. Volumul poate fi citit și ca o istorie a ideilor liberale - mai cu seamă din perspectiva disputelor cu ideologiile totalitare - din ultima jumătate de secol. Cu siguranță o asemenea carte cântărește mai greu în mintea și sufletele celor care au trăit în România anii de disperare, umilință și speranță ai războiului rece. Doar raportate la situația românilor din perioada
Reîntoarcere în lumea terțului exclus by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7407_a_8732]
-
a inaugurat atunci cuvîntul printr-o genuflexiune în fața potentatului zilei, afirmînd că "ne aflăm cu toții sub impresia remarcabilei expuneri prezentate Plenarei de tovarășul Ceaușescu, adevărat model de analiză marxist-leninistă, de autentic spirit revoluționar în abordarea problemelor atît de complexe ale ideologiei, culturii, educației și ale construcției socialiste în general". Fără nicio remușcare autentică, își îngăduia a osîndi ceea ce săvîrșise el însuși. Evident, palinodia nu depășea cadrul convențional al retoricii comuniste: În expunerea tovarășului Ceaușescu au fost supuse analizei și greșelile care
O carte despre Cameleonea (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6865_a_8190]
-
lansat noua profeție, de pildă, în plină confruntare decisivă a războiului rece între Est și Vest, mesajul preponderent era unul de conotație pașnică și speranțe ale unei noi societăți, astăzi ținta o reprezintă spaimele omului din ce în ce mai dezorientat și dominat de ideologia consumeristă și crizele mondializării economice. O scurtă istorie a modului în care, pornindu-se de la benigne descoperiri arheologice, și utilizându-se interesat calcule discutabile, s-a ajuns la speculații ezoterice, exploatate comercial după împrejurări, este, credem, edificatoare. Autor: Mircea Duțu
2012: Apocalipsa maya, spaima planetară şi profitorii ei () [Corola-journal/Journalistic/67618_a_68943]