8,779 matches
-
două poziții. Se adresează chiriașilor care solicită spații funcționale la chirii sub media zonei. Majoritatea clădirilor de pe piața din România, și nu numai, nu pot fi Încadrate la nicio categorie dintre cele trei descrise mai sus. Poate fi făcută o ierarhizare a acestora În funcție de confortul oferit. Aceste clădiri au suprafețe cuprinse Între 150 și 500 mp și pot găzdui birouri fără să fie clădiri de birouri. În general, la acest nivel, nu se acordă niciun fel de garanții pentru durata găzduirii
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
lucrările de Întreținere, care apoi sunt prezentate Consiliului pentru aprobare. Cu toate acestea, managerul are nevoie de libertatea de a face reparații de urgență, cum ar fi remedierea unei conducte de apă sparte. Orice membru al asociației trebuie să cunoască ierarhizarea autorităților din cadrul proprietății. Când un membru al asociației nu-și plătește taxele de asociație, managerul are obligația de a notifica Consiliului despre această situație. Notificarea trebuie să fie În formă scrisă, fiind prezentate numărul apartamentului, suma datorată, perioada de timp
Managementul proprietăţii imobiliare by ANICA-POPA, ADRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/186_a_188]
-
complex de indicatori, ei au însă un real caracter științific și sunt utilizați deseori în aprecierea dezvoltării umane, constituind un instrument deosebit de util pentru a măsura progresele înregistrate în domeniu. Indicatorii sintetici ai dezvoltării umane sunt utilizați cu succes pentru ierarhizarea diferitelor entități teritoriale din perspectiva dezvoltării durabile<footnote B. Boidin, „Les tentatives de mesure multidimensionnelle du développement durable a l’échelle mondiale”, Journées Françaises de l’Evaluation, 2003, pp. 6-7. footnote>. Indicele Dezvoltării Umane Unul dintre cei mai cunoscuți și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_491]
-
de corporații analizate, folosind o matrice inițială de valori de bază, dar cu posibilitatea de specificare și a altora, valorile cel mai des atribuite au fost: - sistemul de conducere (14 menționări). Am inclus aici: personalul de conducere (staff-ul managerial), ierarhizarea legăturilor companie-mamă - filială în străinătate, precum și existența unui stil de conducere (spre exemplu, un manager al General Electric trebuie să conducă aplicând un set de patru principii, numit 4E); - grija față de mediu (13 menționări). Această valoare nu se referă strict
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
de fapt numai accidental „poematice”, - însă „accidentul” e semnificativ, în măsura în care ieșirea din program înspre poem angajează o atitudine definitorie pentru mișcarea de avangardă, față de așa-numitul oficiu critic. Căci se știe cât de mare e suspiciunea avangardistă în raport cu intențiile de ierarhizare, cu judecățile de valoare menite, mai devreme sau mai târziu, să instituționalizeze opera, transformând-o într-o realitate „sacră”, propunând-o admirației unanime și introducând-o, ca atare, într-un circuit „comercial”, al formulelor de „consum”. Pe de altă parte
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
urmă, când aceasta este tot mai mult văzută, prin importanța sa, ca instrument de acțiune politică (Dave, 1991). Am încercat o trecere în revistă a celor mai des invocate teorii explicative în educația adulților, fără pretenție de exhaustivitate sau de ierarhizare a lor. Această descriere vine în completarea celor făcute de noi (Sava, 2005, subcapitolul 1.2), unde sunt sintetizate și alte perspective teoretice (de exemplu, H. Siebert operează cu o tipologizare având o tentă socială mai evidentă, făcând diferență între
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ori, proiectarea programelor făcându-se în așa fel încât să aducă beneficii furnizorului, și mai puțin potențialilor participanți, invocând necesitatea fondurilor pentru procurarea resurselor centrelor de formare; - timpul, ca urmare a programului de lucru prelungit, a multiplelor responsabilități sau a ierarhizării ineficiente a priorităților, limitează, la rândul său, oportunitățile de învățare formală sau informală, deși sub această scuză se pot ascunde alte motive, cum ar fi, de exemplu, lipsa de motivație a persoanei; - accesul la locațiile în care se organizează trainingurile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
strategii ce urmează a fi folosite, modalitățile de evaluare, timpul didactic. În educația adulților, o bună parte din conținuturi se negociază cu cursanții, în funcție de interesele lor, de ceea ce știu deja și nu trebuie aprofundat, în final fiecare cursant operând propriile ierarhizări în elementele de conținut și transferuri ale lor la situația lui concretă de muncă și viață (Sava și Ungurenu, 2005). Alegerea strategiilor didacticetc "Alegerea strategiilor didactice" Ceea ce determină în mare parte succesul unei activități de formare este strategia didactică - și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
De aceea, participanții sunt cei care stabilesc prioritățile, metoda fiind des folosită în negocierea conținutului seminarului. Fiecare participant primește un număr de cartoane pe care notează câte o idee. Se adună cartoanele, se stabilesc criteriile de sortare, iar apoi de ierarhizare a cartoanelor. În aplicarea metodei, pașii sunt: introducere și întrebări; împărțirea materialului și explicarea folosirii lui; completarea cartoanelor; punerea cartoanelor pe peretele de afișaj (cu sau fără explicarea celor scrise pe fiecare carton); gruparea lor; votarea priorităților. Acesta este „firul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
formare diferă din multe puncte de vedere de grupul de tip „clasă de elevi”, având o relevanță mult sporită (o reală comuniune de interese de formare, comunicare și împărtășire acțională, învățare interactivă și colaborativă, lipsa de importanță a oricărei clasificări, ierarhizări performanțiale intragrup, constituirea unor afinități elective de rang superior între colegi etc.); • deplasarea radicală spre un caracter criterial al evaluării procesului curent formativ al cursanților, renunțându-se, îndeobște, la evaluarea de tip normativ, practicată încă pe scară largă/majoritară în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
urmă, când aceasta este tot mai mult văzută, prin importanța sa, ca instrument de acțiune politică (Dave, 1991). Am încercat o trecere în revistă a celor mai des invocate teorii explicative în educația adulților, fără pretenție de exhaustivitate sau de ierarhizare a lor. Această descriere vine în completarea celor făcute de noi (Sava, 2005, subcapitolul 1.2), unde sunt sintetizate și alte perspective teoretice (de exemplu, H. Siebert operează cu o tipologizare având o tentă socială mai evidentă, făcând diferență între
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
ori, proiectarea programelor făcându-se în așa fel încât să aducă beneficii furnizorului, și mai puțin potențialilor participanți, invocând necesitatea fondurilor pentru procurarea resurselor centrelor de formare; - timpul, ca urmare a programului de lucru prelungit, a multiplelor responsabilități sau a ierarhizării ineficiente a priorităților, limitează, la rândul său, oportunitățile de învățare formală sau informală, deși sub această scuză se pot ascunde alte motive, cum ar fi, de exemplu, lipsa de motivație a persoanei; - accesul la locațiile în care se organizează trainingurile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
strategii ce urmează a fi folosite, modalitățile de evaluare, timpul didactic. În educația adulților, o bună parte din conținuturi se negociază cu cursanții, în funcție de interesele lor, de ceea ce știu deja și nu trebuie aprofundat, în final fiecare cursant operând propriile ierarhizări în elementele de conținut și transferuri ale lor la situația lui concretă de muncă și viață (Sava și Ungurenu, 2005). Alegerea strategiilor didacticetc "Alegerea strategiilor didactice" Ceea ce determină în mare parte succesul unei activități de formare este strategia didactică - și
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
De aceea, participanții sunt cei care stabilesc prioritățile, metoda fiind des folosită în negocierea conținutului seminarului. Fiecare participant primește un număr de cartoane pe care notează câte o idee. Se adună cartoanele, se stabilesc criteriile de sortare, iar apoi de ierarhizare a cartoanelor. În aplicarea metodei, pașii sunt: introducere și întrebări; împărțirea materialului și explicarea folosirii lui; completarea cartoanelor; punerea cartoanelor pe peretele de afișaj (cu sau fără explicarea celor scrise pe fiecare carton); gruparea lor; votarea priorităților. Acesta este „firul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
formare diferă din multe puncte de vedere de grupul de tip „clasă de elevi”, având o relevanță mult sporită (o reală comuniune de interese de formare, comunicare și împărtășire acțională, învățare interactivă și colaborativă, lipsa de importanță a oricărei clasificări, ierarhizări performanțiale intragrup, constituirea unor afinități elective de rang superior între colegi etc.); • deplasarea radicală spre un caracter criterial al evaluării procesului curent formativ al cursanților, renunțându-se, îndeobște, la evaluarea de tip normativ, practicată încă pe scară largă/majoritară în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
școlare; evaluarea resurselor umane implicate în procesul de învățământ (elevi, profesori) etc. De altfel, nu doar sistemul de învățământ vehiculează noțiunea de evaluare. Toate întreprinderile umane presupun intervenția estimării și evaluării, ca acte de valorizare. Însăși necesitatea unor clasificări și ierarhizări, care apare la un moment dat, este în strânsă legătură cu valorizarea. Orice om își duce existența sub semnul măsurării și al permanentei comparații cu alții, dar și cu sine. Cum este firesc, practica educațională presupune numeroase prilejuri de convertire
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
aduce insatisfacție, dacă este considerat corect și obiectiv de către elev, insuccesul școlar poate impulsiona activitatea elevilor, motivându-i în direcția îmbunătățirii prestației lor, pentru înlăturarea regresului școlar și evitarea nereușitei la învățătură. b) Funcția selectivă Această funcție se referă la ierarhizarea elevilor după criteriul valoric și după performanțele obținute în cadrul colectivului. Selecția se întrepătrunde cu decizia asupra poziției sau integrării unui elev într-o ierarhie, întro formă sau într-un nivel al pregătirii sale. Funcția selectivă asigură satisfacția și recompensarea elevilor
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
prin ocuparea unui loc într-un grad superior de învățământ etc. La nivelul învățământului primar, prin introducerea Noului Sistem de Evaluare, pe baza descriptorilor de performanță, s-a urmărit punerea accentului pe dezvoltarea spiritului de echipă, nu pe competiție și ierarhizare. Notarea prin calificative, descrise prin descriptorii de performanță, asigură coerența și compatibilitatea în notare, permițând discriminarea mai scăzută, considerată mai puțin importantă pentru învățământul primar. c) Funcția diagnostică Această funcție evidențiază valoarea, nivelul și performanțele pregătirii elevilor la un moment
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
în activitatea didactică) și remedierea acestora; * cultivă simultan capacitatea de evaluare și autoevaluare a cadrelor didactice și elevilor; * răspunde funcțiilor de ameliorare și, din această perspectivă, privește nu atât cantitatea cât calitatea, conducând la stimularea dezvoltării elevilor, nu neapărat la ierarhizarea lor. Concluzionând, se poate afirma că evaluarea formativă oferă date pentru reglarea proceselor de predare-învățare. Evaluarea sumativă „se realizează prin verificări parțiale, încheiate cu aprecieri de bilanț asupra rezultatelor, operând prin verificări prin sondaj în rândul elevilor și în materie
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
chimiei datorită capacității sale formative, caracterului ei solicitant. Esența problematizării constă în crearea situației-problemă și dirijarea gândirii elevilor pentru rezolvarea ei. Se va realiza o situație conflictuală între cunoștințele elevilor și sarcina de îndeplinit, situație ce îl obligă la selecții, ierarhizări, prelucrări ale datelor acumulate până atunci. Dintre avantajele folosirii problematizării amintim: asigură o învățare activă, creatoare; stimulează independența în gândire și acțiune, spiritul de investigare și explorare; determină elevii să și pună întrebări, să-și reactualizeze cunoștințe, să elaboreze singuri
EFICIENŢA METODEI PROBLEMATIZĂRII ÎN PREDAREA – ÎNVĂŢAREA CHIMIEI. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Cozma Jeanina () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_893]
-
de calcul a acestora; d) avizează cercetările statistice speciale realizate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă sau de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. 1.7. Clasificarea ocupațiilor din România (COR) Clasificarea ocupatiilor din România este sistemul de identificare, ierarhizare, codificare a ocupațiilor din economie, care se elaborează de Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale în colaborare cu Institutul Național de Statistică, cu alte ministere și instituții publice interesate și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Modificarea conținutului Clasificării ocupațiilor din
ASIGURĂRILE DE ŞOMAJ. In: Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
Godeanu și Balta legătura. Faptul că prepoziția între apare după un N1 articulat hotărât provenit dintr-un verb "simetric" (prin transformarea de nominalizare) este, de asemenea, semnificativ, aceasta fiind prezentă și în structura de bază conținând verbul respectiv: Există o ierarhizare didactică, pe care o învățam pe vremuri la școală și pe care văd că o folosește și maestrul Cioculescu, anume distingerea între comicul de caracter, cel de moravuri și cel de situație (Al. Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante) Nu
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
reguli exterioare și prin inducerea unei stări de frică derivată din constrângerile sociale și psihologice exercitate asupra tuturor păturilor sociale franceze. Cu toate acestea, ideea sa privind o formă de guvernământ centralizată a adus o contribuție deosebită la dezvoltarea și ierarhizarea societății franceze. în momentul când a fost numit prim ministru, Franța se afla la limita ruinei din punct de vedere economic și militar. Cardinalul a simțit că regatul avea un potențial economic deosebit, dar care nu era exploatat la adevărata
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
unei analize de conținut (analiza categoriilor tematice, aprecierea gradului de similitudine existent Între diverse răspunsuri sau categorii). b. Studiul relațiilor Între elementele constitutive ale RS, al importanței și ierarhiei lor relative Stabilirea de conexiuni, ramificații Între cuvinte, grupuri de cuvinte, ierarhizarea cuvintelor produse În ordinea importanței acordate de participanți. c. Reperarea și evidențierea elementelor centrale și periferice ale reprezentării a. Lucrând cu 211 de subiecți, iar fiecare dintre ei oferind câte 10 cuvinte asociate familiei, am obținut un total de 10
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]
-
o exprimă sub forma celor șase axiome principale: Axioma preferințelor - evidențiază faptul că orice consumator este obligat să-și ierarhizeze multiplele nevoi, Întrucât importanța lor nu este aceeași, iar resursele de care dispune sunt Întotdeauna mai reduse decât ele. Dar, ierarhizarea se modifică, pentru că o nevoie satisfăcută duce la apariția altora, iar comportamentul consumatorului este permanent supus procesului de Învățare și de adaptare la mediul economico social aflat mereu În transformare. Axioma obligativității - arată că stilul de viață impune un anume
COMPORTAMENTUL CONSUMATORULUI DE LA TRADIȚII LA INTEGRARE EUROPEANĂ by Mariana CALUSCHI, Oana GAVRIL JITAR, Mihaela ŞERBAN, Constantin NECHIFOR, Daniel URMĂ () [Corola-publishinghouse/Science/750_a_1157]