5,888 matches
-
împotriva adversității naturii ambiante i s-a adăugat lupta interioară împotriva propriei naturi a omului și a întunecării lui afective, luptă care are drept scop realizarea evolutivă a demnității sale supreme și în care soarele interior spiritul -și lumina interioară iluminarea comprehensivă sînt din nou cele mai bune călăuze și cei mai buni protectori ai lui. II.MONOTEISMUL Cea de a treia epocă a istoriei simbolului divinității încheie evoluția mitică. Monoteismul este și el format din două faze, marcate de Vechiul
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
creației cu "cauza primordială" (deși unirea finală nu este imaginabilă deci prin hiberbola care își urmărește linia directoare fără să o ating vreodată). III. În cadrul creației și pe parcursul evoluției își face apariția ființa conștientă, ființa părții iluminată, dar a cărei iluminare se poate stinge (subconștient al cărui simbol invers Cerului este Infernul). Dar din rîndul ființelor conștiente, din rîndul oamenilor, se ridică un om unic, care se dovedește pe deplin evoluat și care a învins tentațiile subconștiente. Învingînd infernul subconștient si
Divinitatea: simbolul şi semnificaţia ei by Paul Diel () [Corola-publishinghouse/Science/1411_a_2653]
-
tradus la noi la Editura Herald, București, 1997, conținînd texte teologice, astronomice, religioase și medicale, regăsite și în ma-nuscrisele descoperite la Nag Hammadi, ce au născut o nouă "Hermes-manie". Scopul scrieri-lor îl constituia inițierea novicilor în știința se-cretă, în vederea iluminării și identificării cu absolutul. Chintesența științei hermetice a fost astfel transmisă pînă astăzi, vizînd contopirea înțelepciunii lumești cu cea cerească, divină. Al doilea principiu al lui Hermes susține că fiecare ființă posedă un al doilea corp, eteric, format dintr-o
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
a Cîntării Cîntărilor. Se pare că gnosticismul a avut o influență semnificativă și asupra islamului, în special a variantelor sale mistice, cum sunt sufismul sau secta Isma'ibiya, pînă în zilele noastre. Marele maestru sufi Shurawardi, bunăoară, în lucrarea Filosofia iluminării, scrisă în 1186, recunoaște explicit sursele gnostice și platonice ale iluminării sale. Este posibil ca însuși Mahomed să fi întîlnit și cunoscut grupări gnostice, numeroase în epocă și în zonă, mulți gnostici convertindu-se ulterior la islam. Se spune că
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
semnificativă și asupra islamului, în special a variantelor sale mistice, cum sunt sufismul sau secta Isma'ibiya, pînă în zilele noastre. Marele maestru sufi Shurawardi, bunăoară, în lucrarea Filosofia iluminării, scrisă în 1186, recunoaște explicit sursele gnostice și platonice ale iluminării sale. Este posibil ca însuși Mahomed să fi întîlnit și cunoscut grupări gnostice, numeroase în epocă și în zonă, mulți gnostici convertindu-se ulterior la islam. Se spune că Profetul i-ar fi acuzat nu numai pe evrei de modificarea
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
UV. Volumele țesuturilor au fost, de asemenea, calculate după profilul de linie densitometrică. Apoi, a fost introdus un sistem de analizare a imaginii pentru a reduce eroarea derivată din analizele densitometrice. Boutelji și Jonsson (1980Ă au discutat erorile asociate cu iluminarea, cu absorbția UV de către substanțe, altele decât lignina și volumul specific variabil al fibrelor peretelui, precum și limitele tehnicii când se folosea microscopul UV Zeiss. Autorii menționați au mai folosit și o tehnică pentru analiza ligninei folosind fragmente din pastă mecanică
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
nm de la un laser cu ion de argon sunt adesea folosite ca frecvențe excitante. Sistemul Raman Un sistem Raman tipic constă din următoarele componente de bază: (1Ă o sursă de excitație, de obicei un laser; (2Ă un sistem optic pentru iluminarea probelor; (3Ă un monocromator dublu sau triplu; (4Ă un sistem de procesare a semnalelor constând dintr-un detector, un amplificator și un dispozitiv de ieșire. Există un număr de etape implicate în obținerea unui spectru Raman. Se montează o probă
LIGNINA – POLIMER NATURAL AROMATIC CU RIDICAT POTENȚIAL DE VALORIFICARE by ELENA UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1630_a_2976]
-
răspund însă foarte bine la strategia mitică pe care ne-am propus-o și demonstrează rolul pe care inconștientul colectiv îl joacă în creația unui scriitor. Și, totuși, în abordarea noastră teoretică este necesar un argument suplimentar. Este obligatorie acea "iluminare" (Liechtung) heideggeriană oferind criticului șansa de a suprapune romanul operei populare. Considerăm că termenul cel mai adecvat este emergență enunțiativă, întrucât, odată desprinsă din contextul narativ, deschide perspectiva mitică. Pentru câmpul mitic al Meșterului Manole, "decupăm" emergența enunțiativă din jurnalul
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
mai observat, însă ni s-a părut că, prin raportarea la Luceafărul, acesta se îmbogățește prin noi conotații. Rămânând strict în limitele poemului eminescian, să ne amintim și de eseul lui Constantin Noica (<<Luceafărul>> și modelul ființei), unde se remarca "iluminarea" Cătălinei, magica ei transfigurare din final, filosoful neglosând, însă, pe marginea mitului: "La prima vedere, ai spune că acolo jos se întâmplă ceva demn de revolta Luceafărului. Dar, dimpotrivă, acolo se întâmplă, sub pământească vinovăție, ceva încântător: cei doi stau
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
la 27, Evariste Galois la doar 20, Euler și Gauss au dat contribuțiile lor fundamentale în fragedă tinerețe. Petros, la 24 de ani, crede cu tărie că va da lovitura, bizuindu-se pe spiritul său de atac, pe creativitate și iluminare bruscă, pe cheia magică a abordării analitice, mai ales că rivalii redutabili, fie că erau de-acum în vârstă (Hilbert sau Hadamard), fie că se ocupau cu altceva, fie că (și-aici cruzimea atinge pragul cinismului) muriseră: "adânc în sufletul
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
motive poetice sau trăsături formale. Între ele: componentele poematice de influență și expresie modernistă, topite într-un aliaj semantic în care metalul dominant este moartea cuvântului; obsesiva invocare a "Cuvântului profetic", revelator de lumi semantice; căutarea asiduă și, imediat, refuzul iluminării (rimbaudiene?) prin cuvântul ce dă glas "splendidei străluciri a/ dezastrelor intrapsihice, interpsihice, intens specifice,/ cu adevărat ospifice" (Fragmente alese din viața de zi cu zi a grefierului); teroarea determinată de posibilitatea ca fiecare poem nereușit să funcționeze, pentru soarta Poeziei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
de ars amandi centrat pe nevoia de a găsi un principiu antagonic disperării ontologice, revoltei generalizate sau spleen-ului august. Modalitatea este, și aici, scindarea lucidă între stări contrastante, între indecizie și certitudine, între aversiune și fascinație, între spaimă și iluminare, între agonie și extaz: Pentru că eu privesc iubirea/ din perspectiva eternității,/ vom fi cândva întotdeauna împreună/ Pentru că tu te oferi ca o târfă timpului,/ nu vom fi". Sau: " Ne simțeam foarte bine./ Aveam și noi micuțul nostru/ hărnicuțul nostru paradis
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Outopos, Iași, 1999; țara transformată-n vânt, Casa de Pariuri Literare, București, 2011. Traduce în limba germană, printre altele, romanul Marianei Codruț Casa cu storuri galbene (Das Haus mit den gelben Gardinen, Polirom, 1998) și cartea de memorialistică Pătimiri și iluminări în captivitatea sovietică a lui Radu Mărculescu (Leid und Offenbarung in der sowjetischen Gefangenschaft, C&N, Berlin, 2008), iar în limba română antologia de proză tânără austriacă Stromabwärts / Pe fluviu în jos (2005) și romanul Catrafuse de Richard Wagner (2006
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fioros ca Ștefan cel Mare și Sfânt la Vaslui:/ hotărâse omul lumea de hoți să o curețe!" etc. Nici vorbă însă, în acest ultim op al Marianei Codruț, de mai vechiul "ritual al jubilației ceremoniale în fața lumii", ce travestea reușit iluminarea ontică, după cum bine observa Iulian Boldea, plecând de la volumele anterioare ale poetei. Nucleul poemelor din Ultima patrie nu este deloc unul jubilatoriu, ci dimpotrivă, unul sumbru, aspru, întunecat, pliat pe o sensibilitate mai ascuțită, mai deschisă percepției distrofiei lumii recente
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
îngeri orbi). Umbră de aur, melancolia apasă greu și peste lumile din Suflete la second-hand (Editura Vinea, București, 2000) și din Centura de castitate (Editura Cartea Românească, București, 2007). Majoritatea textelor se construiesc, și aici, integral pe tiparul inițierii, al iluminării. Frânturile de povești relatate în ele configurează trepte ale rătăcirii, ale căutării halucinante prin spații labirintice, ascunse în alte spații labirintice, în care obiectele și spațiile însele se convertesc, printr-un bizar proces de umanizare, în forme ce reiterează perpetuu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
mereu propriii demoni, ascetul nu poate evada decât într-un sine de esență dostoievskiană. Desfășoară, prin urmare, confesiuni cu un evident subtext metafizic, ca în Feofan. Mulțimea vidă, Feofan. Înălțare sau Feofan. Clopotnița. Sunt, acestea, mici tratate despre esență și iluminare, despre iluzoriu și plăcere, despre a fi și a poseda, în care demonia cărnii este raportată direct la multiplicitate, solitudinea și asceza la setea de nemurire, iar identitatea individuală la Marea Conștiință universală, într-un discurs saturat de notații succinte
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
undeva, demersul alchimic. Toate personajele ce populează spațiul amintirii, toate obiectele sau spațiile circumscrise acestei viziuni sunt unite printr-o rețea nevăzută, ascunsă, accesibilă doar acelui cititor-martor, predispus călătoriei inițiatice. Și, firește, poetei înseși, cea aleasă pentru a oficia ritualul iluminării: "Mă vor recunoaște// Mă vor alege/ să intru în sistemul de vase comunicante,// atunci vadurile îmi vor fi pline", mărturisește ea fără echivoc. La fel ca în Venezia profundis, Jocul cu cercuri se nutrește din aceeași obsesie a ambivalenței, grefată
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
similitudinile bine știute dintre geometrie și poezie: "Sub scarabeul soarelui/ și-al albei mari frății/ Din sfere, piramide, cuburi/ pe care le contemplu/ Noi înălțăm în spirit/ dragostea divină". Practic fără excepție, cărțile de versuri ale lui Liviu Pendefunda atestă iluminări și instaurează viziuni fulgurante. Saturate de simboluri alchimice (pasărea lui Hermes, "focul din volucru", sămânța metalelor, oglinda din fântână, Graalul), inervate de citate din maeștrii misticii (Paracelsus, Artephius, Lapidus), ele ar trebui așezate sub semnul tutelar al multiformului Hermes. La
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
care au stat la baza proiectului poetic al criticului și istoricului literar Constantin Pricop, proiect finalizat, cel puțin până acum, cu un singur volum de versuri, Viața fără sentimente (Editura Cartea Românească, București, 1982). Cartea nu se nutrește din marile iluminări ontopoetice și nici din extazele revelatorii. Textul intitulat Revelație constă de altfel într-o descripție, punctuală și expurgată de orice licărire de afectivitate, a unui interior domestic vag personalizat: "Unghiul drept/ tăblia mesei/ flori roșii/ geometrice-n covor/ tușul galben
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
să asculte " Sub dafinii în floare și bolțile de vie,/ cântări crepusculare de liră și de flaut". Majoritatea actanților din cartea de debut trăiesc însă irepresibila seducție a călătoriei pe axele sus-jos, înalt-adânc. Tiparul fundamental al textelor privilegiază în fapt iluminarea, mediată de plonjarea în acvatic, ca spațiu ideal al "transmigrării". Doar la o primă, neatentă vedere, finalitatea acestui gen de revelații pare a fi prin urmare înecul, prăbușirea actantului ("M'am prăbușit în fântâna întunecat de adâncă/ de lângă poartă,/ cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
în La parure, p.242, 243]. Fapt mai puțin comun, Pariziana modernă are un birou elegant. Această vorbește despre preocupările sale intelectuale 381. Apogeul situației atinse de Nana este reprezentat prin salonul sau în stil regal și sufrageria luxoasa 382. Iluminarea, punând în valoare atmosferă morală și stările sufletești deosebite, este folosită cu iscusința de Pariziana, ținându-se cont de mai mulți parametri ai spectacolului improvizat, cum ar fi timpul: noapte/zi, închis/deschis, public/privat etc. Noul sistem de iluminare
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Iluminarea, punând în valoare atmosferă morală și stările sufletești deosebite, este folosită cu iscusința de Pariziana, ținându-se cont de mai mulți parametri ai spectacolului improvizat, cum ar fi timpul: noapte/zi, închis/deschis, public/privat etc. Noul sistem de iluminare a Parisului permite punerea în valoare a femeii 383. Iluminarea folosește intensitatea luminii, nuanțele, degradeurile, schimbările bruște, orice mijloace care permit redarea situațiilor psihologice și a emoțiilor 384. Ea este determinată de psihologia personajelor 385. Această abordare se vede de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
este folosită cu iscusința de Pariziana, ținându-se cont de mai mulți parametri ai spectacolului improvizat, cum ar fi timpul: noapte/zi, închis/deschis, public/privat etc. Noul sistem de iluminare a Parisului permite punerea în valoare a femeii 383. Iluminarea folosește intensitatea luminii, nuanțele, degradeurile, schimbările bruște, orice mijloace care permit redarea situațiilor psihologice și a emoțiilor 384. Ea este determinată de psihologia personajelor 385. Această abordare se vede de exemplu în La Curée, unde apartamentele roz ale lui Renée
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
drept imitații ci, eventual, drept reinterpretări și rescrieri parțiale ale Infinitului. Următoarele versuri, o rescriere a aceleiași miniaturi, dezvăluie un alt tip de atitudine a lui Quasimodo față de poezia maestrului: iar vântul, vântul rece nu revarsă / sunete-n corzi și-iluminări neașteptate / și chiar și ceru-i singur când el tace (Viața tainica).359 Epifania sonoră a vântului aducător de cunoaștere propune din nou dinamică din Infinitul. Dat fiind că pentru sicilian, conform propriei declarații, imaginile făurite de scriitorul romantic și-
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
uitat pe cine.../ Oh, mi-e atât de frig în casa asta/ Dac-aș pleca acum, ar fi de tot". (Acasă) Imposibilitatea reîntoarcerii devine motiv central și al altor poeme, precum: Pasul, Singurătatea, Atât de frig, Într-o zi, Penel, Iluminare, Dacă, Milă, Cercul și Pânza. Înstrăinarea se produce atunci când ființa umană, trezindu-se încremenită în diverse ipostaze, ajunge să le conștientizeze 136: "Am hotărât/ Să fug din glasul meu/ Ca dintr-o închisoare pe care singură nu am închinat-o
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]