7,197 matches
-
nimicitoare delicii,/ cum nevăzute mâini/ de văzduh/ mă strâng, mă strivesc, în/ obezi și cătușe.”(28) Nu spun că există în poezie o lume, pentru a nu crea confuzie cu lumea teluricului, cu lumea pământeană, dar există, fără îndoială, un imaginar, unul de mare forță poetică, în care s-au anulat patimile, s-au stins contradicțiile, egoismul, corolarul vanităților, chinurile zbaterii terestre, a dispărut suferința. Nirvana este un asemenea imaginar al anulării suferinței, al reducerii, al potolirii contradicțiilor, un spațiu al
ALEXANDRU RUJA, O POEZIE A ABSENŢEI CA PREZENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373868_a_375197]
-
cu lumea teluricului, cu lumea pământeană, dar există, fără îndoială, un imaginar, unul de mare forță poetică, în care s-au anulat patimile, s-au stins contradicțiile, egoismul, corolarul vanităților, chinurile zbaterii terestre, a dispărut suferința. Nirvana este un asemenea imaginar al anulării suferinței, al reducerii, al potolirii contradicțiilor, un spațiu al mirificei regăsiri edenice. O voluptate a stingerii pământene și a translatării într-un neant cosmic, o pierdere în spațiul nirvanic, atemporal și atins de veșnicie. Eugen Dorcescu a creat
ALEXANDRU RUJA, O POEZIE A ABSENŢEI CA PREZENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373868_a_375197]
-
edenice. O voluptate a stingerii pământene și a translatării într-un neant cosmic, o pierdere în spațiul nirvanic, atemporal și atins de veșnicie. Eugen Dorcescu a creat o Nirvana proprie (și nu o copiere din diverse mitologii), rezultat al propriului imaginar poetic. Acolo ființa iubită este imaginată, căutată, invocată pentru eterna întâlnire. „Începe-o zi frumoasă, ca-n povești./ Și iar te-ntreb, iubito. Unde ești?/ Și iar te-ntreb, și iarăși nu-mi răspunzi./ De ce? N-ai timp de mine
ALEXANDRU RUJA, O POEZIE A ABSENŢEI CA PREZENŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373868_a_375197]
-
august 2016 Toate Articolele Autorului Ating cu gândul, iubirea ta, necunoscută mie, dorită demult, rămasă fără margini și învățând s-o iubesc, m-am rătăcit prin ea... Nu mi-a fost greu, să deslușesc drumul secret, știut doar de tine, imaginar ce-i drept, râvnind la tot ce-nsemni pe lume, ploaie de primăvară, oază de fericire, miracol al vieții mele, de muritor, albastrul cerului privit de mine, din spatele paletei de culori, mânjindu-mi sufletul, rămas opac, de-atâta singurătate, parfumul tău
ÎNVĂȚ SĂ TE IUBESC de COSTI POP în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375536_a_376865]
-
întoarcă în viața mea. Ce misterios este timpul! Sau noi! Îl scosesem din sufletul meu, iar această operă îl zvârlise departe, de parcă ar fi fost doar un vis. Exact asta simțeam, că totul se întâmplase la limita dintre real și imaginar. Trecuse de miezul nopții, aș fi vrut să dorm și pentru a nu știu câta oară în ultimele zile, aș fi dat orice ca să uit totul. Ovidiu fusese un episod frumos în viața mea, însă acum nu mai simțeam nimic
ROMAN, EDITURA JUNIMEA 2013, CAPITOLUL 8 de DORINA GEORGESCU în ediţia nr. 2230 din 07 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371675_a_373004]
-
are să fie vreme bună și-n inima-mi, ce câteodată stă pe loc, căutându-și poate, un alt ritm al iubirii, altul, decât acela, impus de mine, acela al dragostei de tine, feminitate seductivă, făcând corăbii, să plutească, în derivă, imaginar, capăt de drum, ori început de viață, învăluind prezentul, oare te mai iubesc? Mă-ntreb, știu și-alte cuvinte... să le caut îmi zic, dar unde-or fi, ori le-am uitat, ori nu le-am luat, cu mine, lăsatu
DOI IREVERSIBILI de COSTI POP în ediţia nr. 2238 din 15 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372513_a_373842]
-
sub pază, adică, sub protecția scriitorului, într-o oarecare măsură, iar mărturisirea unei taine eliberează sufletul de angoase. Scriitorul are un loc al său, în care creația se desăvârșește într-o încăpere secretă, ca și cea a alchimistului. E spațiul imaginarului, cel mereu viu al ideii, cum spunea Mircea Eliade, rostind, la un moment dat, precum Lucian Blaga sporesc a lumii taină, fiind mereu sedus de ea. Scriu dintr-o dorință lăuntrică și din iubirea pentru cuvântul care se exprimă prin
DUBLĂ LANSARE DE CARTE ŞI MOMENT OMAGIAL LA CENTRUL „JEAN LOUIS CALDERON”, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372545_a_373874]
-
ochii noștri și ne atrage și pe noi în timpuri și locuri de vis. Despre virtuțile etice și estetice ale creațiilor în care suprarealul domină nu ne mai mirăm, pentru că ele au funcționat dintotdeauna, constituindu-se ca niște proiecții în imaginar a tuturor dorințelor rămase nerealizate aici, în spațiul realului. Într-un nesfârșit zbor spre sine, autoarea a exclamat adeseori:” Doamne, încerc să te ating, dar mâna mea nu poate cuprinde Infinitul. Acum, zborul este spre mine însămi, spre Sinea superioară
GÂNDURI ÎN AMURG-PREZENTARE CARTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372804_a_374133]
-
luminii în întunericul teluric, a prezentării altfel a eului din fiindul interiorizat, a creării putinței din neputință. Pe scurt, basmul a fost pentru poet creația literară specifică motivării sensului ipostazelor, o formă de prezentare a lucrurilor într-un adevăr al imaginarului imaginat. Din prea mult respect pentru trecutul poporului, din care părinții și strămoșii lui se trăgeau, Eminescu a cultivat limba după normele graiului țăranului care își petrecea viața de la asfințitul și până la apusul soarelui, de la semănatul și până la recoltatul roadelor
SPECIFIC NAȚIONAL ȘI SENS AL TRADIȚIEI ÎN BASMUL POPULAR CULES DE MIHAI EMINESCU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1627 din 15 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372751_a_374080]
-
o existență superioară celei locuitoare pământului. Cartea este sprijinul neîntrerupt al literatului de a da lumină, de a apropia imaginea imaginii imaginate a lumii, de dorința divină a creației. Omul satului a creat lumi în care acțiunile lor, imagini ale imaginarului mitic, au devenit manifestări umane, însă nu trebuie să neglijăm faptul că personajele create s-au dezvoltat în memoria omului și au devenit reale cu fiecare împlinire a lui. În iubire, de exemplu, Camil Petrescu a dezvoltat starea solutivă a
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
în care familia conviețuia sau a confecționării portului popular de sărbătoare, dar și a celui Ruinele casei baciului Ioan de fiecare zi. Însemnul a diversificat și marcat creația creatorului popular și a primit ceea ce imaginația a dat prin îndemânare imagine imaginarului: ”Un produs creat de un individ devine folclor numai prin preluarea și transmiterea acestuia de către o colectivitate. Un fapt folcloric este un rezultat al creației individuale, are character de unicitate, dar interpretul creator are drepturi de paternitate limitate temporal și
ÎNDEMNUL CA FAPT ȘI ÎNSEMNUL CA ROST RITUALIC PETRECUT ÎN VIAȚA OMULUI DE LA SATE de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372754_a_374083]
-
scrisă cu dragoste, cu sensibilitate, cu responsabilitate, autoarea având pregătirea, dar și harul, ca prin cuvinte și desene să aducă ceva nou în literatura pentru copii. Se pare că deține o cheie fermecată, cu ajutorul căreia poate oricând să pătrundă în imaginar, dar, mai ales să-l lumineze, spre a da posibilitatea și altora să vadă minunății care îmbogățesc cunoștințele și îmbunează sufletele. Recurgând la personajul principal al cărții, pe nume Bobiță, doamna Maria Mânzală prezintă, de fapt, povestea ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
scrisă cu dragoste, cu sensibilitate, cu responsabilitate, autoarea având pregătirea, dar și harul, ca prin cuvinte și desene să aducă ceva nou în literatura pentru copii. Se pare că deține o cheie fermecată, cu ajutorul căreia poate oricând să pătrundă în imaginar, dar, mai ales să-l lumineze, spre a da posibilitatea și altora să vadă minunății care îmbogățesc cunoștințele și îmbunează sufletele.Recurgând la personajul principal al cărții, pe nume Bobiță, doamna Maria Mânzală prezintă, de fapt, povestea ... XV. ADRIAN PĂUNESCU
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372883_a_374212]
-
atingem problema terapiei prin artă în dihotomia sa: terapia prin creație și terapia prin contemplarea operelor de artă. Spre sfârșitul acestui capitol am evidențiat imaginile plastice realizate de copii și bolnavi psihic, acestea fiind o categorie aparte ce ține de imaginarul și creativitatea infantilă cu aspect maladiv. După cum se știe, categoria primară a percepției este senzația. În cazul nostru, senzațiile vizuale se caracterizează prin câteva proprietăți de bază: 1) tonul cromatic (diferențiază culorile unele de altele); 2) luminozitatea (exprimă locul pe
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
vreme, cu studierea și aplicarea simbolisticii timpului și spațiului în creațiile pe computer prin tehnicile colajului digital în stil suprarealist. După opinia noastră, creativitatea, ca element esențial în realizarea unei opere de artă, se găsește la limita dintre informație și imaginar. Pictura digitală are ca suport computerul în loc de șevalet, însă creația și imaginația nu trebuie să lipsească - problema este că fiecare artist (clasic sau digital) investește trăire sufletească, emoții și imaginație, lucruri care îl delimitează de omul obișnuit. Imaginea digitală înseamnă
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
există o dialectică a luminii, în corelație cu principiul întunericului, dualitate care mai mult se presupune decât se exclude. În "jocul"acesta dualist un rol esențial îl are mitul și diurnul. Reversibilitatea acestora ține de o "schimbare de regim a imaginarului", de care vorbea G. Durano în "Structurile antropologice ale imaginarului". La cei doi poeți mitul nu exprimă un adevăr esențial ca în religie. El îl iluminează precum Hyperionul care mijlocește cunoașterea de sine și ca argumentum ad absurdum. Al. Florin
FENOMENUL HIPERIONIC LA G.COŞBUC ŞI BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371202_a_372531]
-
dualitate care mai mult se presupune decât se exclude. În "jocul"acesta dualist un rol esențial îl are mitul și diurnul. Reversibilitatea acestora ține de o "schimbare de regim a imaginarului", de care vorbea G. Durano în "Structurile antropologice ale imaginarului". La cei doi poeți mitul nu exprimă un adevăr esențial ca în religie. El îl iluminează precum Hyperionul care mijlocește cunoașterea de sine și ca argumentum ad absurdum. Al. Florin Țene Bibliografie: Anton Dumitriu - Alitheia, Editura "Eminescu", 1984. Mircea Eliade
FENOMENUL HIPERIONIC LA G.COŞBUC ŞI BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371202_a_372531]
-
și sunete, evaporând formele, zburând ca un pescăruș pe drumul infinitului, transformând totul în imaginarul pictorului-poet. Când totul trece în vis devine un spațiu al azurului (ca în ”Marină 1” ) natura ”tronând precum Zeus cu picioarele pe azur”, adică în imaginarul pictorului pe cealaltă parte a bolții cerești, creând acel lapislazuli al albastrului de Voroneț. Deși în lupta cerului cu marea albul se aliază cu albastrul împotriva roșului și a verdelui din picturi, ca în tabloul ”Marină 2”, amintind de iconografia
ELISABETA IOSIF LUCIAN BADEA ”MARINE” de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1762 din 28 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344771_a_346100]
-
emoțional, indiferent de diversitatea lor, pot crea o hartă de alt tip a acelor zile, pot aduce în față o istorie nevăzută, neștiută, dar ceva mai palpabilă decât istoria mare“. Această deconstruire, facută alături de prietenii de murit mai târziu, a imaginarului colectiv al așa zisei Revoluții române din decembrie 1989 duce la o scanare cu efect neașteptat. Metoda de lucru folosită la construirea cărții de față a simulat o anchetă sociologică, pentru că cei douăzeci de intervievați au primit un set de
SAU CE INSEAMNA CERCETAREA DE SINE de ANGELA FURTUNĂ în ediţia nr. 73 din 14 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345001_a_346330]
-
universului. Iubirea, credința, durerea, căutarea valorilor morale, nesfârșita singurătate, autopedepsirea, setea de real, un real al echilibrului spiritual, sunt tot atâtea teme asupra cărora autoarea se oprește vrând parcă să refacă ordinea lucrurilor. Ce limpede se vede poeta într-un imaginar anticipativ :... te vei așterne obosit/la umbra unui copac,/sărutându-i înțelepciunea rădăcinilor (Stare 17) Sau în acest emoționant autoportret, în fapt o sfâșietoare vivisecție: ...țipăt scurt de pasăre./ tresărire în fir de nisip./falezele timpului împrăștie frica. pași numărați
CU ÎNCREDERE, DESPRE POEZIE DE DOAMNA IOLANDA MALAMEN (PREFAŢĂ LA VOLUMUL GEOMETRIA SUFLETULUI ) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 851 din 30 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345998_a_347327]
-
trădez, trădare pentru floarea din Carpați, pe care mi-a adus-o vântul primăverii, trădare pentru visul meu împlinit, trădare pentru Venera, pentru frumusețea ei sălbatică, pentru mersul ei, pentru grația ei...” - glumi poetul, trecând prin dreptul Universității și dialogând imaginar cu ea... Mihai, încă de dimineață, fugi repede spre garnizoana lui Slavici să-i spună că nu poate veni după masă să-i citească bazaconiile lui, alte treburi mai serioase îl cheamă în altă parte. Slavici nu fu de găsit
EMINESCU ŞI VERONICA LA VIENA (CAP 3, 4) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347780_a_349109]
-
contrapunctic: ”Eu trăiesc în fereastra ta, și când e noapte, Și-n corp îmi dă năvală gândul tău, senin: Nu lăsa privirea să-mi ducă anii departe Că-n geamul tău deschis pot să nu revin...” (Trăiesc în privirea ta). Imaginarul poetic feminin este ”geologic și biologic”, confesiv, retoric, anticalofil, antipoetizant (vezi Georgeta Sadom, Imaginarul poeziei feminine, 2010, p.95-97). Sunt și niște încondeieri subtile, marcate de suavitate și candoare a trăirii, de ingenuitate, dar și pătrunde cu dibăcie sentimentul dramatic
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
dă năvală gândul tău, senin: Nu lăsa privirea să-mi ducă anii departe Că-n geamul tău deschis pot să nu revin...” (Trăiesc în privirea ta). Imaginarul poetic feminin este ”geologic și biologic”, confesiv, retoric, anticalofil, antipoetizant (vezi Georgeta Sadom, Imaginarul poeziei feminine, 2010, p.95-97). Sunt și niște încondeieri subtile, marcate de suavitate și candoare a trăirii, de ingenuitate, dar și pătrunde cu dibăcie sentimentul dramatic al trecerii timpului: Tresare-n somnul meu o zi /Când merele sunt coapte... În
CARDIOGRAMA LIRICĂ A RENATEI VEREJANU de RENATA VEREJANU în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347375_a_348704]
-
analogii în tot textul: „iasomia este precum credința/ rază a lunii din pădure lumină albă/ a soarelui firii/ prinde în buchetul sensurilor ei/ prietenia/ iubirea/ afecțiunea profundă/ tandrețea/ totul/” („prietenie”) Imagini ca adiate de rai dantelează din când în când imaginarul poetic, prefirând boare hieratică prin fina tapiserie a poemelor de inspirație divină: „ai intrat vreodată cu inima/ în biserica îngerilor?/ acolo ruga nu cuprinde cuvinte, crucea nu mai stă înfiptă în trupul pământului/ ” („cer însemnat”) Cu tot recursul la felinarul
AUTOR: DOAMNA COSTINA SAVA de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1564 din 13 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348758_a_350087]
-
îngălbenite de vreme, și de o îndepărtată răsfoire a celor care au fost și s-au amestecat în timp cu colbul, disipând tainele slovelor, va descoperi misterul legăturii cuvântului cu timpul. Ce lume se va izvodi din adâncurile neștiute ale imaginarului fiind al trăirilor literatului, pe care numai el o cunoaște și o înțelege și cu a cărui permisiune se descătușează în mintea lui creatoare? Ce cuvinte impun trăirile entităților pe care, știutor multiplu, le prinde în jocul ideilor, al vieții
CURAJUL ŞI LUMEA DIFUZĂ A MANIERELOR de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348827_a_350156]