2,103 matches
-
sărăcie absolută, toxicomani, vârstnici, sadici... Este moral să ținem cont de aceste probleme în interesul copilului doar când este vorba despre fertilizarea in vitro sau ajungem la atât de contestatele politici eugeniste indiferent de caz? - Dacă tratăm ca egoistă (deci imorală) dorința unei femei vârstnice de a naște un copil, vom judeca drept imorali pe toți cei care își doresc copii pentru ei înșiși, nu pentru copiii în sine: pe cei care vor copii ca să aibă sprijin material la bătrânețe, să
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în interesul copilului doar când este vorba despre fertilizarea in vitro sau ajungem la atât de contestatele politici eugeniste indiferent de caz? - Dacă tratăm ca egoistă (deci imorală) dorința unei femei vârstnice de a naște un copil, vom judeca drept imorali pe toți cei care își doresc copii pentru ei înșiși, nu pentru copiii în sine: pe cei care vor copii ca să aibă sprijin material la bătrânețe, să-i exploateze la munci agricole, să aducă o alocație în casă pentru ca ei
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
vor copii ca să aibă sprijin material la bătrânețe, să-i exploateze la munci agricole, să aducă o alocație în casă pentru ca ei să o poată bea la birt, să le poarte cineva numele mai departe sau, mai grav și evident imoral, ca să le rupă un picior și să-i trimită la cerșit? Le interzicem prin lege să aibă copii celor cu astfel de motivații? Dăm o lege despre obligația oamenilor să decidă dacă au copii după ce declară la notariat că nu
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
PNG). Pentru ei au fost sacrificate educația, sănătatea, cultura, infrastructura. Pentru ei au lucrat cei puțin peste patru milioane de plătitori de taxe din venituri și, în ultimii ani, menajerele, căpșunarii, constructorii plecați în Occident fiindcă au înțeles că este imoral și contraproductiv să aștepți să „ți se dea”. Marii învingători ai tranziției noastre incoerente au fost, e drept, marii șmecheri (deloc doar securiști și activiști) care au reușit să captureze statul și să privatizeze în favoarea lor „proprietatea întregului popor”. Dar
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
contra unor avantaje; denunț. Această definire nu obligă la veridicitatea informației conținută de pâră. În tradiția creștină, de exemplu, Iuda nu este iertat în mod explicit. În tradiția eticii moderne, folosirea semenilor ca mijloace, fără consimțământul acestora, este socotit fundamental imoral. După cum, una ca mine, membră a PCR și de două ori în BOB la liceele la care predam, chiar dacă am evitat tot timpul orice propagandă proregim (deși nu a fost deloc ușor și fără urmări), a contribuit la ideea că
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
alianței. Iar atunci trebuie să-i rămâi credincios cât mai mult timp cu putință... Fă-te frate cu dracu’ până treci puntea nu e un proverb care să ducă la o alianță trainică. Nu numai pentru că ar fi cinic și imoral... Dar ce se întâmplă după ce-ai trecut puntea? În cazul de față, interesul e calculat pe o distanță prea scurtă. Alianța nu durează. Ar fi de examinat situația în care aliatul îți devine prieten. E bine, e rău? Totul
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
nu am reușit niciodată să învăț cum se scrie un text care „să treacă” fără dificultăți. ș...ț am sentimentul că dorința de a fi mereu prezent în paginile revistelor, cu prețul ignorării adevăratelor probleme vitale, ar fi o vanitate imorală, atât timp cât există alternativa tăcerii” (fragment de scrisoare, 1987, op. cit., p. 7). Nu știu, o fi făcut și Nițescu niscai concesii pentru a putea fi publicat, dar poate că nu atât cât ar fi trebuit pentru „a fi mereu prezent în
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
prima jumătate a veacului al XIX-lea greșesc. Pe vremea Contemporanului însă, oameni sus-puși, profesori de universitate și de liceu, nu mai pot fi tratați ca un Anton Pann. Aceștia, acumulând prin furt capitalul intelectual, românesc, sunt vinovați. Amoral sau imoral, plagiatul a fost fatal, până la un punct - util. Dar trebuia să i se pună un capăt, trebuia să se înceapă o dată mai mult asimilarea decât introducerea culturii - și Contemporanul a reprezentat, în istoria culturii românești, lupta împotriva acumulării culturii prin
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ca Tipătescu; și oameni șireți, dacă nu deștepți, cum e Cațavencu; și oameni proști, ca Trahanache, Farfuridi etc. Apoi oameni morali, din punctul de vedere al moralei personale, ca Trahanache, Farfuridi poate, dar care, când e vorba de "politică", devin imorali sau mai degrabă amorali; oameni imorali ca Tipătescu, Cațavencu etc. În sfârșit, din punct de vedere politic, unii, cea mai mare parte, "moderați"; alții, "subversivi" în vorbe, cum e Cațavencu; alții, material pentru demagogia subversivă, ca Ionescu și Popescu (e
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
nu deștepți, cum e Cațavencu; și oameni proști, ca Trahanache, Farfuridi etc. Apoi oameni morali, din punctul de vedere al moralei personale, ca Trahanache, Farfuridi poate, dar care, când e vorba de "politică", devin imorali sau mai degrabă amorali; oameni imorali ca Tipătescu, Cațavencu etc. În sfârșit, din punct de vedere politic, unii, cea mai mare parte, "moderați"; alții, "subversivi" în vorbe, cum e Cațavencu; alții, material pentru demagogia subversivă, ca Ionescu și Popescu (e o întreagă filozofie în numele ce le
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
reprezintă acele instituții! Cine se folosește de acele daruri! Gîndiți-vă cât geniu omenesc presupune un tren, și cine, ce barbar primitiv se lăfăiește într-un vagon-restaurant, în expresul care vine de la Vîr-ciorova la București. Această pătură socială e și adânc imorală, Caragiale are trei schițe (Cadou, Diplomație, Mici economii), în care ne arată cum bărbații își vând femeile fie pentru bani, fie pentru protecție, adică tot pentru bani. Și le vând în modul cel mai natural, așa că am putea zice că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ne arată cum bărbații își vând femeile fie pentru bani, fie pentru protecție, adică tot pentru bani. Și le vând în modul cel mai natural, așa că am putea zice că inferioritatea lor sufletească merge până acolo, încît ei nu sunt imorali, ci, mai jos, amorali. Aceeași imoralitate, căptușită cu prostie, caracterizează și presa, acea instituție care este școala oamenilor maturi și care e menită să formeze opinia publică (Boris Sarafoff!, Sinuciderea din str. Fidelității etc.). Și aceștia formează publicul român, clasa
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
inimă mai senină ar fi discernut compatibilități sau cel puțin tensiuni ce se pot controla. De exemplu, Aron, se va întreba mai târziu dacă, după un exemplu frapant dat de Weber, Florile răului de Baudelaire ar fi frumoase pentru că sunt imorale 2. În anii 1930 în orice caz, Aron a găsit în sociologia germană echipamentul intelectual și într-o anumită măsură Stimmung-ul cu care avea să traverseze anii întunecați. Doar cu puțin înainte de al Doilea Război Mondial educația franceză și germană
Libertate și egalitate: curs ținut la Collège de France by Raymond Aron () [Corola-publishinghouse/Science/84962_a_85747]
-
frescă socială, o țesătură romantică, agrementate cu evocarea unor scene de război și cu secvențe ce recompun o atmosferă patriarhală. Autorul glisează între etajele narative fără a miza pe ,,farmecul” literar, ci pe alte mijloace. Obsesia de a corecta lumea imorală din care face parte structurează viața protagonistului, Daniel Pruncuș, aflat într-o continuă confruntare cu „leii” mincinoși și atotputernici. Numele de familie e ales pentru a sugera dramul de inocență păstrat de acesta, în ciuda dezamăgirilor care tind să îl transforme
ŢARANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290083_a_291412]
-
păcălește vitregia firii îndoindu-se la pămînt. O dă ca exemplu (horribile dictu!) falnicului și nobilului stejar, care preferă să țină fruntea sus și mai curînd să moară decît să se ploconească. Astfel de fabule le-aș interzice ca profund imorale. Profund dăunătoare educației”. Uneori am vorbe mustrătoare pentru R. Nu numai că le gîndesc, dar i le și spun. Cînd ceva o nemulțumește, se strînge arici, devine refractară, refuzînd dialogul și orice exemplu pedagogic. Invitată la calm, răspunde sfidător. O
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
fie vorba de mult hulita „sete de bani” a evreului? Teama sa ancestrală de mediul din jur, de care Încearcă să se protejeze prin mijlocul validat de milenii? Tot ce Întreprinde, ulterior, Schlemihl arată că el nu este un arivist imoral și crud, ci doar un biet străin, dornic să-și organizeze o viață „fericită” În noul domiciliu. Pierderea umbrei, adică ceea ce au, În mod firesc, cei din jur, Îl transformă, cu adevărat, acum, Într-un suspectat, respins, „Schlamassel”, un August
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
evreilor din România. Secția II-a apreciază că M.St.M., care în multe privințe a fost promotorul sau executorul unora din măsurile luate pentru soluționarea problemei evreești, nu poate afirma într-o lucrare oficială că ar exista „un aspect imoral în problema evreească”. De asemenea, nici nu poate impune conducerii politice ca „drepturile odată acordate să fie respectate”. ȘEFUL SECȚIEI II-a, LT. COLONEL, R. Dinulescu * Adnotări: - 4 III. Adus de Căpitan Stăncel de la Domnul General Mazarini (Chestiune veche). Locotenent
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
menținută - în anumite limite - aceasta trebuiește de asemenea precizat și definitiv arătat prin Statut, pentru ca să se poată restaura sentimentul de siguranță, absolut necesar normalei desfășurări a vieții economice. Este de reținut că starea actuală de nesiguranță, precum și un anumit aspect imoral, decurg din spiritul inovator aplicat uneori în afară de prevederile legii. Pentru a evita această stare de lucruri este necesar ca, odată clar și unitar precizate drepturile și obligațiunile evreilor, ele trebuie să fie respectate cu bună credință, atât de către organele Statului
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
și atitudine civică, fostul absolvent de liceu ajuns inginer. Specialist merituos, numit consilier economic al unui trust de construcții, el nu vrea să facă nici un fel de concesie formalismului, birocratismului, devenind astfel o persoană indezirabilă într-o colectivitate coruptă și imorală. Retrogradat, calomniat, discreditat, dat afară din trust, părăsit de familie, eroul, victimă a propriei sale consecvențe principiale, trăiește acut sentimentul alienării, al neîncrederii în sine, dar, mai ales, în semeni. Finalul cărții încearcă, neconvingător, să sugereze posibilitatea reintegrării lui în
DEBOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286710_a_288039]
-
întrebării, mai mult sau mai puțin implicit, ideea conform căreia modernitatea are o configurație unică. Există doar un singur fel de modernitate sau sunt și modalități alternative de a gândi și trăi modernitatea?; unele poate nu foarte simpatice, poate chiar imorale din punctul de vedere al „corectitudinii politice” de azi, dar cu toate acestea moderne. Chiar dacă teoria configurației unice a modernității a avut și încă mai are susținători importanți, fiind purtătoarea unor perspective teoretice și pragmatice importante, ea este din ce în ce mai mult
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
autor care face, în secolul al IV-lea Î.Ch., o descriere sistematică a 30 de tipuri personologice într-o manieră diferită decât a altor descrieri ale anormalității tipologice. Sunt surprinse cu finețe manifestările comportamentale deviante, relevându-se caracterul lor imoral, precum și trăirile afective și atributele relațional-adaptative corespondente. Tablourile caracteriale prezentate, deși asociază trăsături și simptome psihopatologice, au o deosebită acuratețe și prin reliefarea rolului adaptativ sau maladaptativ al unor repere în funcție de context. Astfel, flecarul, înfumuratul, grosolanul, zgârcitul, brutalul, neîncrezătorul sunt
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Invocând antecedentele familiale psihotice, dar și opinia medicului curant, lordul Ferrer - autor al unei crime în care victima a fost un administrator - a pledat nevinovat în fața Camerii Lorzilor. Motivul principal era incapacitatea de a discerne între actele morale și cele imorale. De această dată, juriul nu a mai acceptat comportamentul imoral ca o formă sau o variantă a nebuniei și criminalul a fost condamnat la spânzurătoare (Walker, 1968Ă. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, sentimentul libertății și al drepturilor individuale erau
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Ferrer - autor al unei crime în care victima a fost un administrator - a pledat nevinovat în fața Camerii Lorzilor. Motivul principal era incapacitatea de a discerne între actele morale și cele imorale. De această dată, juriul nu a mai acceptat comportamentul imoral ca o formă sau o variantă a nebuniei și criminalul a fost condamnat la spânzurătoare (Walker, 1968Ă. La sfârșitul secolului al XVIII-lea, sentimentul libertății și al drepturilor individuale erau în plină afirmare. Francezul Philip Pinel, psihiatru la Bicêtre, a
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
a rămas în istorie ca eliberator sl condamnaților cu tulburări psihice care erau ținuți în condiții de temniță. El a observat cu deosebită atenție cazuistica și particularitățile faptelor incriminatorii și a descris „mania fără delir” ca entitate integratoare a comportamentului imoral și criminal în absența unor fenomene psihotice cunoscute precum halucinațiile sau ideile delirante. Începând cu Pinel, s-a instaurat convingerea că omul poate fi anormal (maniacă, fără a fi nebun, cu delir (Pinel, 1962Ă. În aceeași perioadă, inițiative morale asemănătoare
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihiatriceă și „moral insanity” a lui PRITCHARD (1835Ă. În vremea lui PRITCHARD s-a dezvoltat și o psihiatrie morală, mai ales în Germania (HEINROTHĂ care susținea principiul conform căruia cauza bolii psihice este păcatul, viciul, abuzul de alcool, sexualitatea, actele imorale (ALEXANDER, SELESNIK, 1972Ă. Această doctrină a dus și la o teorie a degenerescenței, cei ce păcătuiesc având urmași tarați fizic și moral care adâncesc de-a lungul generațiilor păcatul originar, ducând la demență și idioție. În Franța, s-a ajuns
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]