2,838 matches
-
calitative esențiale ale fenomenelor, colectivității studiate, măsura tendinței centrale a repartițiilor de frecvențe ale variabilei. De interes deosebit este cunoașterea comparativa a fenomenelor studiate față de un etalon, valoarea medie. Fără cunoașterea valorii medii, comparația nu este posibilă decât în mod imperfect: comparația dintre două sau mai multe fenomene pentru a constată diferența dintre ele, neputând conclude dacă aceste fenomene sunt sau nu apropiate de o valoare etalon. Valoare medie are aceleași dimensiuni concrete cu ale variabilei a cărei repartiție de frecvență
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
Utilizarea unui astfel de metal sau aliaj este sigură cu certitudine la supra potențiale inferioare potențialului de repasivare. în intervalul de potențial Erp și Es poate apărea oricând coroziunea localizată, motiv pentru care acest interval se numește domeniu de pasivare imperfecta. În figură d este reprezentată curbă de polarizare ciclica pentru un metal sau alaj care se pasivează prin polarizare anodica peste un anumit potențial (corespunzător punctului P de pe curbăă. În cursul polarizării anodice a metalului, înainte de potențialul corespunzător punctului P
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
care curentul de electroliza are valori negative și metalul este stabil în privința coroziunii, domeniul de potențial între EA și Epas - în care are loc o coroziune generalizată, un domeniu de pasivitate perfectă (între Epas și Erp, un domeniu de pasivitate imperfecta (Erp ... Es) un domeniu de coroziune prin puncte, unde are loc apariția și dezvoltarea punctelor de coroziune (peste Es). Determinarea potențialului de coroziune și înregistrarea curbelor de polarizare liniară și ciclica se realizează cu Potențiostatul PGP201 (VoltaLab 21) PGP201 este
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
pentru ele, de ordinul necesităților vitale. Iar atunci, libertatea totală acordată în aceste societăți unui subiect uman limitat poate deveni simbolul, inversat ca orice simbol, și punctul de pornire spre libertatea unui subiect uman total, nelimitat. Liberul arbitru sau libertatea imperfectă : modelul pieței Oameni ai modernității tîrzii, am ajuns să funcționăm mental în orice privință după modelul pieței. Ne descoperim la fiecare pas angrenați în mecanismul ofertei și al cererii. Se vorbește pe drept cuvînt despre o piață a ideilor, în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
dintîi și cele mai înalte bunuri, deși în sine este un bine mediu în ciuda extraordinarului relief pe care îl primește în definirea autonomiei umane, atît la greco romani, cît și la evrei și creștini, libertatea de alegere este o libertate imperfectă. Dacă, în Facerea, liberul arbitru este chipul dintîi sub care se manifestă libertatea umană, acesta nu este totuși chipul ei desăvîrșit. Liberul arbitru situează deja ființa la răscrucea dintre Unu și dualitate, o atrage deja spre domeniul multiplicității, al schimbării
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a asigura individului condiții de realizare completă se folosesc mijloace slabe, formale, care îi lasă libertatea intactă, dar totodată neorientată, vagă, vulnerabilă, întrucîtva la îndemîna modelor și a ideologiilor dominante : o libertate care, din perspectiva persoanei, este oricum, prin definiție, imperfectă. Trupul feciorelnic : integritate sau integralitate? Pentru platonism, dar și pentru o anumită mistică rigoristă, inclusiv creștină, categoria trup reprezintă un obstacol de căpătîi în dobîndirea libertății totale. E temnicerul sau ispititorul împotriva căruia trebuie să lupți, lestul de care trebuie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cercetare recentă privind cultul budist birmanez dedicat lui weikza (mediator uman între lumi, înzestrat cu puteri extraordinare) punea în evidență stîngăciile comice ale spectacolului ritual de apariție a personajului. Asistența făcea haz de ele, înțelegîndu-le totodată ca aproximare prin definiție, imperfectă a supranaturalului. Pentru credincioși, greșelile voite de regie din episodul ritual făceau din el o conjectură performată, dacă e să folosim termenul cusan ; marcau participarea imperfectă, dar reală, la o altă lume, care nu putea fi integral reprezentată în termeni
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
apariție a personajului. Asistența făcea haz de ele, înțelegîndu-le totodată ca aproximare prin definiție, imperfectă a supranaturalului. Pentru credincioși, greșelile voite de regie din episodul ritual făceau din el o conjectură performată, dacă e să folosim termenul cusan ; marcau participarea imperfectă, dar reală, la o altă lume, care nu putea fi integral reprezentată în termeni verosimili. în antropologie, ca și în filozofie, cel mai bine ni se spune e să pornești de la o mirare, de la o situație care intrigă prin contradicțiile
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
relație . Totuși, viziunea metafizică ce ar fi permis trecerea de la simbolismul cosmologic medieval la un simbolism la fel de expresiv, bazat pe Noua știință, fusese deja formulată înainte ca primele mișcări seismice să se manifeste. în modelul cusan, lumea e prin definiție imperfectă, neterminată, are o realitate de tipul aproximației în raport cu perfecțiunea modelului ei in divinis. Ca atare, nu poate constitui o figură geometrică perfectă și nu poate avea în mod obiectiv un centru. Dar, dacă nu are un centru obiectiv, lumea are
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cîmpul tematic și contradicțiile tîrziu moderne ale acestui concept, Andrei Pleșu insista pe două aspecte referitoare la sensul filozofic și spiritual al toleranței. Ea reprezintă atitudinea existențială cea mai adecvată dinaintea contingenței ; e așezarea realistă față de o lume recunoscută ca imperfectă, față de o umanitate recunoscută ca failibilă, față de propriul eu încărcat de nedesăvîrșire. Ea este totodată o atitudine umană asemănătoare cu atitudinea divinului care, prin autorestrîngere, face cu putință lumea, dar care ne interpelează totodată din polul perfecțiunii sale. Toleranța anticipează
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ei orizontal, virtutea umană a toleranței înseamnă să te restrîngi pe tine însuți pentru a răbda alteritatea străină, incomodă sau adversă. în aspectul ei vertical, toleranța e un exercițiu eliberator, se ia după acel divin care lasă în urma sa diversitatea imperfectă a lumii și, lăsînd-o în urmă, îi dă realitate relativă. Sfera politicii e întemeiată pe principiul moderației și al legalității. Sfera civilă, a urbanității largi e întemeiată pe toleranță. Practicăm zi de zi, la tot pasul, o autolimitare devenită pentru
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
general, este lipsită de sens121. Înainte să critice argumentul ontologic, Kant propune un alt tip de argument și anume argumentul transcedental. Acest argument este construit prin relația dintre "necesar", văzut ca și prototip și "contingent", văzut ca și copie. Contingentul imperfect este doar o condiție a necesarului și tinde către perfecțiunea acestuia. Dacă în argumentul ontologic conceptul de ființă supremă atrage în mod a priori atributul existenței, în cazul argumentului transcedental conceptului de necesitate i se asociază ființa corespunzătoare. Conceptul acestei
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
către perfecțiunea acestuia. Dacă în argumentul ontologic conceptul de ființă supremă atrage în mod a priori atributul existenței, în cazul argumentului transcedental conceptului de necesitate i se asociază ființa corespunzătoare. Conceptul acestei ființe este perfect, în comparație cu celelalte concepte care sunt imperfecte și dependente 122. Immanuel Kant critică dovezile clasice pentru existența lui Dumnezeu: dovada fizico-teologică, dovada cosmologică și dovada ontologică. Pentru Kant, insuficiența argumentului cosmologic este dată de atribuirea unor atribute inspirate din experiență lui Dumnezeu, precum: substanță, cea mai mare
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
este de o asemenea natură încât: 1) existând împiedică alte lucruri (de altfel posibile) să existe; 2) depinde cauzal pentru existența sa de alți individuali, dar nu de toți; se poate ști că există în mod conceptual de anumite minți imperfecte și de "MINTEA PERFECTĂ" (se poate ști de asemenea că nu există în mod conceptual; 4) depinde, pentru detaliile calităților sale actuale de alte lucruri existente; 5) este prin sine o cauză cerută de existența altor lucruri; 6) include în
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
unele particularități. În primul rând, prosperitatea În acest nou regim, al noii economii, se obține direct din tehnoștiință (invenție și inovație) și nu din optimizare. Succesul și bogăția nu se câștigă prin perfecționarea a ceea ce deja se cunoaște, ci prin imperfecta stăpânire a necunoscutului. În al doilea rând, mediul ideal pentru cultivarea necunoscutului este de a fructifica agilitatea supremă și sprinteneala creierelor. În al treilea rând, descifrarea necunoscutului este prioritară tendinței de optimizare a ceea ce este cunoscut. În fine, În al
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
unele particularități. În primul rând, prosperitatea În acest nou regim, al noii economii, se obține direct din tehnoștiință (invenție și inovație) și nu din optimizare. Succesul și bogăția nu se câștigă prin perfecționarea a ceea ce deja se cunoaște, ci prin imperfecta stăpânire a necunoscutului. În al doilea rând, mediul ideal pentru cultivarea necunoscutului este de a fructifica agilitatea supremă și sprinteneala creierelor. În al treilea rând, descifrarea necunoscutului este prioritară tendinței de optimizare a ceea ce este cunoscut. În fine, În al
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Susținând că performanța, prin numeroasele variabile pe care le implică - limitele memoriei, distragerea atenției, variații ale concentrării sau interesului etc. - nu poate reflecta niciodată direct competența, Dell Hymes propune ca cea mai importantă conotație a performanței este aceea de „manifestare imperfectă a sistemului de bază”. În plus, subliniază ideea că există o variație a competenței lingvistice în funcție de vorbitor. Hymes consideră distincția competență vs. performanță operată de Chomsky prea limitată pentru a descrie comportamentul lingvistic ca un întreg, iar teoria lingvistică a
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
scenă generică / 120 9. Ambreierea enunțiativă / 125 1. Reflexivitatea enunțiativă / 125 2. Ambreiere și ambreiori / 129 3. Trei tipuri de reperaje / 133 10. Plan ambreiat și plan non-ambreiat / 135 1. Două tipuri de enunțare / 135 2. Perfect simplu, perfect compus, imperfect / 138 3. Două sisteme de enunțare / 143 11. Utilizarea persoanelor / 149 1. "Noi", "voi", "eu" / 149 2. Dispariția persoanelor / 154 3. Ethos și persoană / 157 4. "On", "ei" / 159 12. Polifonie, discurs direct / 165 1. Polifonia / 165 2. Modalizarea în
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
enunțul este adevărat în momentul în care locutorul spune fraza, el nu se opune unui prezent sau viitor, ci indică faptul că enunțul este întotdeauna adevărat, în toate situațiile de enunțare și pentru orice enunțiator. 2. Perfect simplu, perfect compus, imperfect Paradigmele celor două planuri ale enunțării În gramatica școlară numim "timp" atît timpul cronologic (prezent, trecut, viitor), cît și paradigmele de conjugare (perfect compus, imperfect etc.) Aceasta constituie o sursă de confuzii, căci aceluiași timp cronologic pot să-i corespundă
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cel secundar; toate aceste verbe la imperfect nu ar putea fi transpuse la perfectul simplu: putem presupune astfel că atributiva "care juca foarte bine și utiliza arma sa preferată" ar rămîne la imperfect într-un text care ar utiliza cuplul imperfect/perfect simplu. Imperfectul narativ este util cînd vrem să creăm un efect de "suspans" căci, din punctul de vedere al aspectului, imperfectul se referă la procese surprinse în curs de desfășurare. Amestecul planurilor Este rar ca un text să se
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
gânduri, în forme și imagini cât mai adecvate și mai asemănătoare. Arta tuturor timpurilor e un chip al vieții modelat după idealul ei ceresc. Stilul egiptean, stilul grec, stilul gotic, stilul bizantin-nu întrupează în variatele lor forme reproducerea naturii noastre imperfecte, ci transformarea ei în cosmosuri ideale, stilizate după arhetipuri din zenitul spiritului. Nostalgia paradisului e impulsul fundamental al plăsmuirilor omenești. Această convingere că sensul culturii e în ultim termen un sens religios ne determina să scriem în 1930 (Gândirea, Decembrie
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
sau a contribuit la deces. ETIOLOGIE Entitățile din patologie ce duc la slăbirea rezistenței peretelui aortic, pot fi dobândite în cadrul bolilor genetice sau câștigate în cursul vieții. -Bolile genetice: sindromul Marfan, sindromul Ehler-Danlos, ectazia anuloaortică, sindromul Turner, sindromul Noonan, osteogenesis imperfecta, bicuspidia aortică. -Boli câștigate: degenerative, ateroscleroza, inflamatorii, traumatice, iatrogene, toxice. La femei tinere sub 40 de ani, în 50% din cazuri sunt legate de sarcină. Bolile genetice - Sindromul Marfan - este o tulburare a țesutului conjunctiv, ce se transmite dominant autosomal
Tratat de chirurgie vol. VII by MARIAN GASPAR () [Corola-publishinghouse/Science/92076_a_92571]
-
proprii reprezintă cunoașterea celor inteligibile, iar cea mistică pornind de la extazul supranatural. Modalitatea simbolică de cunoaștere subliniază faptul că natura este privită ca semne ale divinității. Ființa trebuia cunoscută ca ansamblu în toate părțile ei "ca parte și întreg, ca imperfectă și perfectă în potență și act, după ceva și separată, după parte și ca totalitate, trecătoare și permanentă, prin altul și prin sine, amestecată cu ne-ființa și pură, dependentă și absolută, ulterioară și primă, mutabilă și imuabilă, simplă și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
literaturii, ci și a celei filosofice și a oricăror ramuri ale istoriei ce urmăresc viața intimă a omului. Știința ce ține de imaginație este știința poeziei. Ea este împărțită în: narativă, dramatică și parabolică. Poezia reprezintă un refugiu din lumea imperfectă în care trăim, prin ea creându-se o lume ideală în care omul se poate retrage ori de câte ori lumea reală nu-l mulțumește. Poezia are un rol cathartic, Bacon nepunând în antiteză științele imaginației cu cele ale rațiunii, ci în complementaritate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
să considere că această facultate de a judeca, fiind limitată, poate constitui o sursă a erorii. Argumentul care susține imposibilitatea erorii la nivelul judecății este tot una teologică. Nu este posibil să ne naștem cu această facultate de a cunoaște imperfectă atâta timp cât Dumnezeu este creatorul nostru și prin perfecțiunea sa nu putea să ne ofere facultăți de cunoaștere supuse prin sine erorii 167. Eroarea nu este concepută ca prezență, ci ca o lipsă a cunoașterii. În acest context putem vorbi despre
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]