41,177 matches
-
statistice din ultimele 12 luni privind volumul de activitate și încărcătura efectivă pe judecător sau pe procuror, inclusiv încărcătura pe schemă, la instanțele sau la parchetele implicate în procedura de transfer, raportate la media pe țară, precum și mențiuni privind incidența interdicțiilor prevăzute la art. 63 alin. (2) și art. 141 alin. (4) , ori după caz, mențiuni privind judecătorii sau procurorii delegați de la instanța sau de la parchetul la care funcționează judecătorul sau procurorul care solicită transferul, precum și de
LEGE nr. 303 din 15 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261399]
-
pct. 122). ... ... (ii) Aplicarea acestor principii faptelor din prezenta cauză 25. Curtea va examina dacă, în conformitate cu criteriile Engel menționate anterior, obligarea reclamantului la plata unei amenzi cu caracter administrativ pentru infracțiunea de care a fost acuzat intră sub incidența noțiunii de „procedură penală“. ... ... ... (α) Încadrarea juridică a infracțiunii în dreptul intern 26. Curtea subliniază pentru început că reclamantul a fost acuzat de furt calificat, infracțiune sancționată la art. 208 și 209 din C. pen. (a se vedea supra, pct.
HOTĂRÂREA din 16 februarie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/264598]
-
nr. 54.012/10, pct. 58, 8 iulie 2019]. ... 28. În speță, prin ordonanțele din 18 iunie 2010 și din 9 iunie 2011, parchetul a dispus scoaterea de sub urmărire penală a reclamantului, menționând că, deși faptele săvârșite de acesta intrau sub incidența dreptului penal, acestea nu constituiau o infracțiune și, în schimb, i-a aplicat reclamantului sancțiunea cu caracter administrativ a amenzii (a se vedea supra, pct. 6 și 10). În orice caz, încadrarea din dreptul intern este doar un punct de
HOTĂRÂREA din 16 februarie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/264598]
-
din urmă (a se vedea mutatis mutandis, hotărârea Mihalache, citată anterior, pct. 58). ... (β) Însăși natura dispozițiilor legale aplicabile 29. Prin însăși natura sa, dispoziția care prevede infracțiunea ce face obiectul examinării urmărește protejarea proprietății, o valoare care intră sub incidența dreptului penal (a se vedea supra, pct. 13). Dispozițiile art. 208 și 209 din C. pen. erau aplicabile, în conformitate cu art. 1 și 17 din C. pen., oricărei persoane care a săvârșit, cu vinovăție, o faptă pedepsită de legea
HOTĂRÂREA din 16 februarie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/264598]
-
oricărei persoane care a săvârșit, cu vinovăție, o faptă pedepsită de legea penală. Prin urmare, este important de remarcat faptul că, deși faptele de care era acuzat reclamantul nu au fost încadrate ca infracțiuni de către procurori, acestea intrau sub incidența unei norme de drept penal. ... 30. Deși faptele de natură penală săvârșite de reclamant au fost considerate ca fiind lipsite în mod vădit de importanță, prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de legea penală și prin conținutul ei
HOTĂRÂREA din 16 februarie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/264598]
-
fost aprecierea vinovăției unei persoane, ci mai degrabă examinarea legalității actelor parchetului, care s-au bazat în principal pe probele deja existente la dosar. ... ... 2. Motivarea Curții (a) Observații preliminare 41. După ce a stabilit că prezenta cauză intră sub incidența laturii penale a art. 6, Curtea trebuie să stabilească dacă, ținând seama de caracteristicile specifice ale procedurii interne în discuție, toate garanțiile prevăzute la art. 6 sunt aplicabile faptelor prezentei cauze. ... 42. În această privință, Curtea observă că, în Hotărârea
HOTĂRÂREA din 16 februarie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/264598]
-
28.183/03, pct. 55-69, 4 octombrie 2007), Curtea a aplicat setul complet de garanții prevăzute la art. 6 din Convenție procedurii interne în cauză, care, deși nu avea caracter penal în dreptul intern, a fost considerată de Curte ca intrând sub incidența protecției garantate de latura penală a art. 6 din Convenție. ... 44. Pentru aceste motive și ținând seama de faptul că în Convenție sunt garantate drepturi practice și efective (a se vedea, printre multe alte hotărâri, Artico împotriva Italiei, 13 mai
HOTĂRÂREA din 16 februarie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/264598]
-
autoarea excepției, în motivarea pretinsei neconstituționalități, a celor reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr. 354 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 9 iulie 2018, se constată că sunt lipsite de incidență în cauza de față considerentele deciziei menționate, fiind pronunțate de instanța constituțională cu privire la o cu totul altă instituție juridică și cu referire la efecte juridice complet diferite. Astfel, prin decizia invocată, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate a
DECIZIA nr. 533 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265177]
-
2023. (la 01-02-2024, Articolul 2, Capitolul I a fost modificat de Punctul 2., Articolul I din ORDINUL nr. 572 din 25 ianuarie 2024, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 98 din 1 februarie 2024 ) Articolul 3 Prezenta schemă nu intră sub incidența obligației de notificare către Comisia Europeană, în conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1.407/2013, cu modificările și completările ulterioare. Capitolul II Baza legală Articolul 4 Baza legală în temeiul căreia se instituie prezenta schemă se constituie din următoarele: a) Regulamentul
SCHEMA DE AJUTOR DE MINIMIS din 20 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264648]
-
raportate conturi nedocumentate, Agenția Națională de Administrare Fiscală poate efectua verificări și controale în acest sens. Procedurile administrative și de punere în aplicare a prezentului alineat se aprobă prin ordin al președintelui A.N.A.F. ...................................................... (12) Instituțiile financiare raportoare care intră sub incidența prezentului articol, art. 291 alin. (4) și a Acordului FATCA furnizează în termen de 45 de zile de la cererea A.N.A.F., în cadrul termenului de păstrare, prevăzut la alin. (11), informații și documente referitoare la: a) măsurile pe care s-
ORDONANȚĂ nr. 16 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264508]
-
termen de 60 de zile de la data emiterii raportului final. ... 20. La articolul 299, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 299 (1) Informațiile comunicate între Romania și alte state membre potrivit prezentului capitol intră sub incidența secretului profesional și se bucură de protecția conferită informațiilor de acest tip în temeiul legislației din România. Astfel de informații pot fi utilizate pentru evaluarea, administrarea și aplicarea legislației din România referitoare la taxele și impozitele prevăzute la art. 285
ORDONANȚĂ nr. 16 din 31 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264508]
-
egalității și nediscriminării, consacrate de dispozițiile art. 1 din Protocolul nr. 12 la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în condițiile în care norma legală se aplică în mod unitar tuturor persoanelor aflate sub aria sa de incidență, fără a putea fi extinsă la alte situații care nu intră sub reglementarea acestui text de lege. Or, pentru a putea exista discriminare, potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, ar fi necesar să ne aflăm în situația aplicării unui
DECIZIA nr. 608 din 24 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265245]
-
respectiv instanța judecătorească (a se vedea, în același sens, Decizia nr. 446 din 22 iunie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 878 din 8 noiembrie 2017, paragraful 18). Așa fiind, Curtea reține că pentru a stabili incidența prevederilor art. 18^1 din Codul penal din 1969 în cazul faptelor comise anterior intrării în vigoare a Codului penal procurorul și instanța judecătorească sunt ținuți de analiza condițiilor prevăzute de acest text de lege. ... 15. Totodată, Curtea a constatat că
DECIZIA nr. 529 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264493]
-
din Constituție. Curtea, făcând referire la dispozițiile Codului de procedură penală din 1968, a reținut că, în exercitarea acestui rol, procurorul poate să dispună scoaterea de sub urmărire penală a persoanei cercetate pentru comiterea unei fapte penale care intră sub incidența prevederilor art. 18^1 din Codul penal și aplicarea față de făptuitor a unei sancțiuni cu caracter administrativ (Decizia nr. 271 din 23 mai 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 17 iulie 2013). ... 17. Având
DECIZIA nr. 529 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264493]
-
utilizarea lor nu este adecvată. Nevoile locale trebuie evaluate în mod corespunzător, iar serviciile sociale din comunitate trebuie planificate în mod sistematic. Pentru o bună planificare a serviciilor sociale la nivel local este nevoie de diagnoze sociale care să arate incidența anumitor probleme sociale la nivel local și să ofere recomandări cu privire la intervenție. Deși există obligația de evaluare periodică a nevoilor populației de servicii sociale la nivel local, nu există o metodologie de evaluare a acestora. Autoritățile locale și
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]
-
nr. 46 din 4 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 1 iulie 2020) și a reținut, în esență, că prevederile legale criticate se aplică deopotrivă, în mod egal, tuturor celor care cad sub incidența lor, de la momentul de referință stabilit de legiuitor. Prin conduita sa, legiuitorul a respectat întru totul dispozițiile art. 56 și 139 din Constituție, fără a afecta alte drepturi și libertăți fundamentale. Legiuitorul a acționat în limitele marjei sale de
DECIZIA nr. 830 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255891]
-
publice, case de asigurări de sănătate, și celelalte categorii de funcționari publici care ocupă funcții de execuție, Curtea a reținut că, în realitate, criticile de neconstituționalitate vizează consecințele aplicării concomitente a prevederilor de lege și a altor prevederi legale cu incidență în materia salarizării personalului plătit din fonduri publice, începând cu 1 ianuarie 2018. Or, examinarea constituționalității unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispozițiile constituționale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi sau texte legale
DECIZIA nr. 830 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255891]
-
socială și cele ale art. 12 pct. 1-3 privind dreptul la securitate socială din Carta Socială Europeană, Curtea a constatat că aceste prevederi se referă la altă ipoteză normativă decât cea cuprinsă în dispozițiile legale criticate, astfel că nu au incidență în cauză. ... 48. Referitor la critica de neconstituționalitate formulată prin raportare la art. 47 din Constituție privind dreptul la un nivel de trai decent, Curtea a reținut că stabilirea acelui standard al nivelului de trai care poate fi considerat decent
DECIZIA nr. 830 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255891]
-
6), art. 135 alin. (1) și (2), art. 138 alin. (2), art. 139 alin. (1) din Constituție și nici a prevederilor convenționale invocate. ... 56. În ceea ce privește prevederile art. 29 din Constituție, Curtea a constatat că acestea nu au incidență în cauză. ... 57. Cu privire la dispozițiile art. 53 din Constituție, având în vedere faptul că nu s-a constatat restrângerea exercițiului unui drept fundamental, Curtea reține că acestea nu au incidență în cauză (a se vedea, în acest sens
DECIZIA nr. 830 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255891]
-
55/2020 este neconstituțională în ansamblul său, întrucât la momentul adoptării sale era în vigoare un alt act normativ cu același obiect de reglementare, și anume Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu incidență în domeniul managementului situațiilor de urgență și al protecției civile. Practic, în prezent, există două acte normative care reglementează același lucru, și anume instituirea stării de alertă și măsurile ce pot fi dispuse pe perioada în care este instituită starea
DECIZIA nr. 340 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258553]
-
pe data de 13 octombrie 2020, o dată anterioară intrării în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2020, iar în considerentele Sentinței civile nr. 4.604 din 22 aprilie 2021, Judecătoria Sectorului 3 București nu s-a referit la incidența în cauză a dispozițiilor acestei ordonanțe de urgență. În consecință, Curtea apreciază că dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 192/2020 nu pot constitui obiect al controlului de constituționalitate, întrucât acestea nu sunt incidente în cauză, neîndeplinind condiția prevăzută de
DECIZIA nr. 340 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258553]
-
existența unui paralelism legislativ generat de coexistența Legii nr. 55/2020 și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 21/2004, așa cum a fost completată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 68/2020 pentru modificarea și completarea unor acte normative cu incidență în domeniul managementului situațiilor de urgență și al protecției civile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 14 mai 2020, Curtea reține că Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 21/2004 a reglementat posibilitatea instituirii stării de
DECIZIA nr. 340 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258553]
-
contextul pandemiei de COVID-19, sunt considerate apte să contribuie la prevenirea și combaterea efectelor acesteia, măsuri al căror conținut este reglementat la nivelul legii, dar a căror aplicare concretă este stabilită prin hotărâri ale Guvernului, în funcție de existența și incidența anumitor factori de risc. În acest sens, dispozițiile art. 3 alin. (4) și ale art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 55/2020 dispun că starea de alertă se instituie și se prelungește, după caz, de Guvern prin hotărâre
DECIZIA nr. 340 din 26 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258553]
-
Camerei Deputaților și Senatului pentru examinarea inițiativelor legislative din domeniul justiției, denumită în continuare Comisia, având următoarele obiective: a) examinarea, atât în procedura legislativă la prima Cameră sesizată, cât și în procedura legislativă la Camera decizională, a inițiativelor legislative cu incidență asupra justiției în vederea reformării sistemului judiciar, aflate în procedură parlamentară, precum și a celor care urmează a intra în procedură parlamentară, pe toată perioada desfășurării activității Comisiei; ... b) elaborarea, atât în procedura legislativă la prima Cameră sesizată, cât și
HOTĂRÂRE nr. 22 din 1 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258776]
-
incompatibilitate în cazul funcțiilor publice la care textele de lege criticate fac referire revine instanței judecătorești, care, cu prilejul soluționării contestației împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenția Națională de Integritate, analizează particularitățile fiecărei spețe, în lumina dispozițiilor legale cu incidență în materie, astfel încât soluția dispusă să corespundă scopului de asigurare a imparțialității, protejare a interesului public (a se vedea în acest sens Decizia nr. 167 din 17 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 418
DECIZIA nr. 300 din 18 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258727]