5,387 matches
-
au ca obiectiv identificarea s. și a excluziunii sociale zonale, a politicilor și măsurilor de combatere a acestora. MMSSF și CASPIS au elaborat „Memorandumul Comun de Incluziune Socială” (JIM), document deosebit de util pentru viitoarele politici și strategii de susținere a incluziunii sociale. Rolul acestui document nu a fost doar de a face o diagnoză a problemelor României, ci mai ales de a stabili principale politici sociale pe care Romania trebuie să le aplice în scopul reducerii semnificative a s. și a promovării
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sociale. Rolul acestui document nu a fost doar de a face o diagnoză a problemelor României, ci mai ales de a stabili principale politici sociale pe care Romania trebuie să le aplice în scopul reducerii semnificative a s. și a promovării incluziunii sociale. Tipuri de sărăcie Amploarea s. și necesitatea politicilor sociale adecvate a impus delimitări cât mai clare cu privire la diversitatea tipurilor de existente, a modalităților de evaluare sau a categoriilor afectate. Sărăcia relativă S. relativă se referă la procesul care urmărește
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
mobilizarea efortului pentru programe importante. Un exemplu. Societățile actuale se confruntă adesea cu o criză complexă a adolescenței: eșecul școlar sau chiar abandonul școlar, comportamente antisociale, violențe, nerespectarea, adesea ostentativă, a normelor conviețuirii sociale. Într-un cuvânt, un deficit de incluziune/integrare socială într-o perioadă critică a formării personalității. Socializarea adolescentului este determinată de o mulțime de factori/componente ale vieții copilului și adolescentului: familia, școala, grupul de copii/adolescenți, mass-media, Biserica, mediul social care poate fi integrativ sau delincvent
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
factor-problemă poate genera o presiune de intervenție punctuală care, în lipsa înțelegerii unui complex de factori, va duce inevitabil la un efect pozitiv minor și la abandonarea intervenției. Este bine să se acorde o atenție sporită, în orele de dirigenție, tematicii incluziunii sociale. Această intervenție însă poate avea efecte minore. Copiii care sunt expuși riscurilor de integrare socială pot să nu participe la orele de dirigenție sau, și mai frecvent, să aibă o receptivitate scăzută, la mesajul promovat. Este cunoscut efectul paradoxal
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de referință al copilului, putând afecta negativ achizițiile anterioare. Intervenția asupra mediului adolescenților este și ea vitală pentru asigurarea unei dezvoltări normale. Rolul familiei în acest stadiu se schimbă. Intervenția școlii trebuie să dezvolte activități specifice pentru susținerea procesului de incluziune socială a adolescentului. Biserica poate avea, de asemenea, o influență benefică alături de alte asociații și organizații. Un program centrat pe susținerea procesului de incluziune socială a adolescenților se află în momentul actual în fața nevoii urgente de elaborare a unei strategii
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în acest stadiu se schimbă. Intervenția școlii trebuie să dezvolte activități specifice pentru susținerea procesului de incluziune socială a adolescentului. Biserica poate avea, de asemenea, o influență benefică alături de alte asociații și organizații. Un program centrat pe susținerea procesului de incluziune socială a adolescenților se află în momentul actual în fața nevoii urgente de elaborare a unei strategii globale de intervenție. Schimbare organizațională - Daniel Arpinte Schimbarea organizațională (s.o.) este definită ca fiind orice modificare, planificată sau nu, a structurii și procedurilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
atingerea scopului și a obiectivelor generale. Strategia antisărăcie, adoptată în 1998 de Comisia Prezidențială antisărăcie, nu a fost operaționalizată sub forma unui plan de acțiune, rămânând la nivelul de direcție de acțiune și principii; Planul antisărăcie și de promovare a incluziunii sociale, adoptat în 2002 de către Guvern, este o operaționalizare a opțiunilor strategice; Raportul asupra obiectivelor mileniului trei, promovat de PNUD și realizat de fiecare țară în parte, este un exemplu de plan de acțiune, doar cu obiective, subobiective și ținte
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
influențată de voința politică sau de incertitudinea disponibilității pe termen lung a resurselor necesare. Stabilirea unor termene intermediare în raport cu schimbările importante anticipate devin obligatorii pentru a asigura s. viabilitatea pe termen lung. În cazul Planului antisărăcie și de promovare a incluziunii sociale, s. care a stat la baza acestuia a stabilit, ca termen strategic în implementarea planului, finalul perioadei de guvernare 2000-2004. Astfel, au fost anticipate schimbări ale viziunii noului guvern (indiferent de culoarea politică a acestuia) și a voinței acestuia
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
a dimensiunilor acestui fenomen (***, United Nations, 2006). La nivel UE, lupta împotriva sărăciei are loc în cadrul instituțional al strategiei de la Lisabona, având ca principale obiective promovarea ocupării și a creșterii economice. Conceptul promovat nu este cel de sărăcie, ci de incluziune socială (vezi incluziune socială) ca deprivare și sub alte aspecte decât cel economic. Un exemplu de strategie de combatere a sărăciei la nivel național îl contituie strategia inițiată în Marea Britanie odată cu instalarea guvernului laburist condus de Tony Blair, care și-
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fenomen (***, United Nations, 2006). La nivel UE, lupta împotriva sărăciei are loc în cadrul instituțional al strategiei de la Lisabona, având ca principale obiective promovarea ocupării și a creșterii economice. Conceptul promovat nu este cel de sărăcie, ci de incluziune socială (vezi incluziune socială) ca deprivare și sub alte aspecte decât cel economic. Un exemplu de strategie de combatere a sărăciei la nivel național îl contituie strategia inițiată în Marea Britanie odată cu instalarea guvernului laburist condus de Tony Blair, care și-a luat angajamentul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
strategiei la nivel executiv, însă, cu acest prilej, au fost formulate, pentru prima dată, principiile politice sociale în domeniu. În 2002, urmărind modelul Planurilor Naționale (NAPsincl) ale țărilor membre UE, a fost elaborat Planul Național Antisărăcie și de promovare a incluziunii sociale (PNAinc), aprobat prin hotărâre de guvern și implementat, la nivel național, prin preluarea obiectivelor propuse în planurile sectoriale ale ministerelor (***, Guvernul României, 2002). Au fost elaborate planuri și la nivel județean (PJAinc) care au preluat obiectivele prioritare la nivel
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
monitorizare la nivel național și județean. Constituirea CASPIS și a Comisiilor Județene în perioada 2001-2006 a fost rezultatul unui proiect național cu suport extern (BM și DFID), ca anticipare a participării României la metoda deschisă de coordonare a UE (vezi incluziune socială). Procesul de planificare strategică în domeniul combaterii sărăciei, deja inițiat în România, a intrat în prima fază de parcurs comun cu politica de incluziune socială la nivel european, odată cu elaborarea de către guvern, alături de Comisia Europeană, a „Memorandumului Comun de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și DFID), ca anticipare a participării României la metoda deschisă de coordonare a UE (vezi incluziune socială). Procesul de planificare strategică în domeniul combaterii sărăciei, deja inițiat în România, a intrat în prima fază de parcurs comun cu politica de incluziune socială la nivel european, odată cu elaborarea de către guvern, alături de Comisia Europeană, a „Memorandumului Comun de Incluziune Socială” (Joint Iclusion Memorandum - JIM). JIM reprezintă o strategie prin care România a precizat care vor fi principalele obiective de protecție și incluziune socială
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
socială). Procesul de planificare strategică în domeniul combaterii sărăciei, deja inițiat în România, a intrat în prima fază de parcurs comun cu politica de incluziune socială la nivel european, odată cu elaborarea de către guvern, alături de Comisia Europeană, a „Memorandumului Comun de Incluziune Socială” (Joint Iclusion Memorandum - JIM). JIM reprezintă o strategie prin care România a precizat care vor fi principalele obiective de protecție și incluziune socială odată cu integrarea în UE. În 2006, a fost elaborat, pe baza obiectivelor prefigurate în JIM, Raportul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de incluziune socială la nivel european, odată cu elaborarea de către guvern, alături de Comisia Europeană, a „Memorandumului Comun de Incluziune Socială” (Joint Iclusion Memorandum - JIM). JIM reprezintă o strategie prin care România a precizat care vor fi principalele obiective de protecție și incluziune socială odată cu integrarea în UE. În 2006, a fost elaborat, pe baza obiectivelor prefigurate în JIM, Raportul național strategic privind protecția socială și incluziunea socială, principalele domenii fiind incluziunea socială, pensiile și sănătatea și îngrijirea pe termen lung. România a
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
reprezintă o strategie prin care România a precizat care vor fi principalele obiective de protecție și incluziune socială odată cu integrarea în UE. În 2006, a fost elaborat, pe baza obiectivelor prefigurate în JIM, Raportul național strategic privind protecția socială și incluziunea socială, principalele domenii fiind incluziunea socială, pensiile și sănătatea și îngrijirea pe termen lung. România a elaborat primul Raport de țară asupra Obiectivelor de dezvoltare a mileniului în 2004, devenind una dintre cele 191 de țări participante la agenda globală
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
România a precizat care vor fi principalele obiective de protecție și incluziune socială odată cu integrarea în UE. În 2006, a fost elaborat, pe baza obiectivelor prefigurate în JIM, Raportul național strategic privind protecția socială și incluziunea socială, principalele domenii fiind incluziunea socială, pensiile și sănătatea și îngrijirea pe termen lung. România a elaborat primul Raport de țară asupra Obiectivelor de dezvoltare a mileniului în 2004, devenind una dintre cele 191 de țări participante la agenda globală a Organizației Națiunilor Unite pentru
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
excluziune socială și sărăcie). La nivel conceptual, ultimii ani au marcat deplasarea accentului dinspre combaterea sărăciei, ca lipsă de resurse economice, înspre combaterea excluziunii sociale, înțeleasă ca fenomen multidimensional, de lipsă a accesului la diferitele servicii sociale (vezi sărăcie și incluziune socială). Această deplasare de accent a impus abordarea politicilor sociale într-un cadru mai comprehensiv, în care transferurile sociale să fie completate cu reforma seviciilor sociale (educație, sănătate) și construirea unui sistem național de servicii de asistență socială. Alocațiile pentru
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
în țările centrale, astfel ca productivitatea muncii să fie ridicată, permițând existența unor salarii ridicate și evitarea crizelor politice interne și a recesiunii). Redistribuirea bunăstării devine un mecanism secundar (cel principal fiind efortul individual în cadrul pieței libere) esențial, care generează incluziune socială și creșterea solidarității comunităților/societății ca și condiție esențială pentru promovarea dezvoltării sociale. În acest sens: redistribuirea funcționează ca mod de asigurare a indivizilor în fața riscului, prevenind crizele sociale și instabilitatea politică. Astfel, asigurarea funcționării eficiente a sistemului de
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Același lucru s-a întâmplat cu „tranziția” de la dezvoltare economică la dezvoltare socială spre „dezvoltare sustenabilă”; sau de la analiza diferitelor categorii de resurse la analiza capitalului social ca resursă-cheie; sau mutarea discursului de la sărăcie la deprivare și excluziune socială spre incluziune socială și societăți coezive. Indiferent de teoriile folosite și de explicațiile furnizate, obiectivele pe termen lung ale dezvoltării sociale vizează îmbunătățirea calității vieții și bunăstarea socială a tuturor grupurilor sociale cu o componentă importantă referitoare la protecție mediului înconjurător, conservarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
procese, fenomene; b) localizarea sursei explicației unui eveniment, fenomen, proces (pe linia lui Waltz). Înțelese ca semnificând entități de studiat, nivelurile de analiză luate în considerate de marea majoritate a autorilor sunt în număr de trei, în ordinea relației de incluziune: individual (în special, dar nu exclusiv, decidenții politici), statal (intern, național) și sistemic (internațional, global). Alternativ, unii autori iau în considerare un nivel „birocratic” situat între individual și statal, alții includ un nivel „proces” între statal și sistemic, pentru a
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
sistem mai eficient și, astfel, a apărut noul cadru legislativ prevăzut de Legea 47/2006, care reglementează organizarea, funcționarea și finanțarea sistemului național de asistență socială. Din perspectiva acestei legi, în primul rând, se pune accentul pe promovarea procesului de incluziune socială, pe garantarea dreptului fiecărei persoane din România aflate într-o situație de nevoie socială de a beneficia de prestații sociale. În ceea ce privește furnizarea de servicii sociale prin acordarea lor în sistem descentralizat, acestea permit acoperirea tuturor nevoilor sociale identificate de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
ca nivel de profunzime (ce proporție dintre cei aflați într-o situație anume de dificultate fac obiectul asistenței sociale; în ce grad asistența socială acordată îi scoate pe cei asistați din situația de dificultate). O asemenea evaluare a instrumentelor de incluziune a celor care se califică pentru sistemul de ajutor evidențiază atât o estimare corectă a nevoii, cât și posibilitatea acoperirii tuturor nevoilor în funcție de gradul de risc, chiar și a celei reziduale. d) estimarea erorilor de nonincluziune și supraincluziune a celor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
instruit personalul necesar pentru derularea programelor respective. Măsuri de asigurare a accesului persoanelor cu dizabilități la serviciile de recuperare au fost luate în 71,9% dintre țările respondente. În jur de 60% dintre statele respondente oferă servicii de reabilitare și incluziune socială tuturor tipurilor de persoane cu dizabilități; 77% oferă astfel de servicii copiilor cu dizabilități, iar 67,5% - persoanelor cu dizabilități cu venituri scăzute. Doar 46,5% dintre state oferă servicii comunitare și doar 47,4% dintre state acoperă trebuințele
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
instituțiilor existente, pentru toate persoanele, inclusiv cele cu dizabilități. Astfel s-a evidențiat că 65,8% dintre țările respondente au adoptat politici în acest sens, 55% dispun de o legislație specifică, iar în jur de 69% au adoptat programe de incluziune socială și au alocat resurse financiare în domeniu. Totuși, în doar 61% dintre țări s-au luat măsuri pentru adaptarea mediului din interiorul instituțiilor de învățământ inclusiv la trebuințele persoanelor cu dizabilități, 60% dispun de materiale didactice, echipamente și facilități
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]