1,962 matches
-
să coboare cei mai mulți. Șampanie-licurici. Armăsari de aur. Luminile sunt stinse, pentr-un sfert de ceas, în toată Stațiunea; privitorii laudă cu glas tare nemaipomenitele insecte și ideea unui asemenea spectacol. Pe urmă, se reia iluminatul și licuricii pălesc, chiar devin incomozi, findcă se vâră peste tot, cad în mâncarea adusă pentru banchetul nocturn. Oameni anume pregătiți încep să-i alunge cu niște evantaie uriașe, să-i strivească, să-i măture. C-un minciog mare și des, ar putea, în beneficiul serii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
prevăzători, mai degrabă. Aproape toți localnicii poartă la gât talismane care alungă orice vrajă. Sunt lucrate de către un meșter, aproape orb, dintr-o piatră rară - nici un geolog nu a reușit să o identifice cu precizie; probabil că emite niște radiații incomode pentru gnomi, făpturi extrem de sensibile. Îi ții pe locuitorii Stațiunii în ignoranță și superstiție, în vreme ce, scobindu-te între dinți, tragi cu coada ochiului spre televizor. Vrea să te îndobitocească și pe tine cineva, constitui obiectul unei alte experiențe. Ești bombardat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Greu de înțeles pentru niște copii acel ritual al desfacerii. Se îmbrăca precum un cerșetor, deși nu hainele îl arătau atât de pustiu. Bătrânul a luat cu sine lumina: A plecat Dumnezeu precum vinul de pe drojdie, a plecat Bătrânul, chiriaș incomod, și a lăsat cochilia sufletului goală. (Melcul, în vreme de furtună, își ascunde casa sub frunză să nu moară odată cu el, eu mă dezbrăcam de casă ca de o haină, ca de o nelocuire veștedă.) L-a părăsit Dumnezeu. În lipsa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
elemente simple pe care se va scrie clar ce simbolizează: pom, castel, râu etc. Costumația se poate modifica prin adaosuri sau renunțări o mantie, o eșarfă, un baston etc. La ridicarea cortinei, într-un colț al scenei, pe scăunașe destul de incomode, Nea Costică joacă table cu un coleg. Intră Regizorul. REGIZORUL (spre public): Bună seara. Vă mulțumesc tuturor că sunteți aici, împreună cu noi. Așa că să începem! Dacă ne poticnim undeva, o luăm de la capăt. Dacă vi se pare că ceva nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
de comun încât era imposibil de descris. Judecată ca întreg, Herbertstrasse era ca o machetă alcătuită din bătrâni mareșali de infanterie și mari amirali echipați în uniformele de paradă, obligați să stea pe scaune de campanie extrem de mici și de incomode. Casa ca un tort imens de nuntă la care fusesem chemat ar fi fost mai potrivită pe o plantație din Mississippi, impresie întărită de slujnica tuciurie care mi-a răspuns la ușă. I-am arătat legitimația mea și i-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
a ei. Pare o rochie a Elsei. Nu și-a scos pantofii, își sprijină picioarele încălțate de salteaua goală. Pantofi eleganți de culoarea vinului. Își ține gâtul întins și lung vârât între umerii care par mai mici din cauza poziției aceleia incomode. — Mă pregăteam să ies. — Unde? — La gară, plec, ți-am spus. În jurul gâtului alb ca lumina are un fular înflorat, un capăt îi cade pe piept, iar celălat în spate, pe saltea. Are un chip rahitic, înviorat de machiaj, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2069_a_3394]
-
cel mult degetele mele, bătând clapele. Ce bine aș putea scrie dacă n-aș exista! Dacă între foaia albă și fierberea cuvintelor și povestirilor ce iau formă și dispar, fără ca nimeni să le scrie, nu s-ar interpune acea diafragmă incomodă care e persoana mea! Stilul, gustul, filozofia personală, subiectivitatea, formația culturală, experiența trăită, psihologia, talentul, trucurile meseriei: toate elementele care fac ca ceea ce scriu să fie recunoscut ca aparținându-mi mie, mi se par o cușcă ce-mi limitează posibilitățile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
în condițiile în care ei nu-i trecuse prin cap niciuna, Leigh răspunse vag: — Am citit doar șaptezeci de pagini, așa că mai bine aștept până termin. Tuși. Jesse o privi fix, cu o insistență care lui Leigh i se păru incomodă. Părea că îi studiază chipul în căutarea unor indicii și, după aproape un minut, ea simți că începe să roșească. Totuși el nu zise nimic. — Păi, cred că, ăă, ar trebui să mă duc la hotel să mă cazez, spuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2011_a_3336]
-
la nebunie. Sandule, eu zic că nu este frumos să vorbești așa despre nevastă-ta, merita ceva mai bun, totuși. Dar ea s-a sacrificat, te-a luat pe tine, cu tine a rămas, În pofida faptului că ești un bărbat incomod. Gicu tace. Se preface că meditează la nemurirea sufletului, Însă abia așteaptă replica. Ia o gură de bere din propria halbă, apoi Îi umple lui Sandu paharul. Acesta se află deja la a doua sticlă de Tămâioasă, de cum a ajuns
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Tarrou adăugase cu un scris mai puțin deslușit ca de obicei: "întrebare: cum să faci să nu-ți pierzi timpul ? Răspuns : să-l resimți pe toată durata lui. Mijloace: să petreci zile întregi în antecamera unui dentist pe un scaun incomod; să-ți petreci după-amiaza de duminică pe balconul tău; să asculți conferințe într-o limbă pe care n-o înțelegi, să călătorești cu trenul alegând drumurile cele mai lungi și cele mai puțin plăcute și, bineînțeles, să călătorești în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85074_a_85861]
-
nu aveau de ce să fie triști, se născuseră În familii Înstărite: poate nici nu trebuiau, unii dintre ei, să muncească vreodată, se născuseră În rai. Ce avea să spună Lars? La asta se tot gîndea Thomas. Se aștepta la Întrebări incomode; pregătise, pentru unele previzibile, răspunsuri liniștitoare, dar aproape nici unul corect; doar el trebuia să știe, cu adevărat, despre ce este vorba. Un studiu despre evoluția inseminărilor artificiale, asta trebuia să rețină, În rezumat, Lars; pentru o mai mare precizie a
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
grele. I-ar mai fi ferit, cît ar fi putut, pe urmași de drogurile dure. Ce să le mai spună despre cele ușoare, de vreme ce planeta era tot mai măcinată de cele admise, alcoolul și tutunul? Era mai degrabă un cetățean incomod Thomas, un mic junghi, nelocalizat precis, În trupul viguros al nației, de care acesta nu avea cum să scape; poate nici nu trebuia: Thomașii țineau trează o anume vigilență; aduceau un plus de vigoare unui organism social tot mai solicitat
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
se Întîmpla tot mai rar. Nu prea mai era nevoie să tot despoaie, În minte, stoluri de fetișcane, ca altădată; fătucile umblau acum aproape ca pe plajă - străzile, vara, erau pline; pentru nenumărate adolescente, Îmbrăcămintea devenea un accesoriu tot mai incomod. Nițel sucit, Thomas Începea, tot În gînd, să le acopere coapsele cu fuste ceva mai potrivite, chiar și pulpele; În ultima vreme, și gleznele; drapa În rochie lungă, de seară, cîte o despuiată, așezîndu-i la bretea o crizantemă; dintr-o
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
acceptă cardul, iar logodnicul meu are o altă afurisită de logodnică. Spre marea mea disperare, o lacrimă uriașă mi se rostogoli pe un obraz. Charlie îmi întinse batista lui. Am înșfăcat-o furioasă că este din nou martorul unei scene incomode. E vorba de tipul ăla, Eduardo? mă întrebă Charlie. —Eduardo e însurat! i-am mărturisit cu vocea pierită. Ca, de altfel, și dl G-V! Chiar dacă acum știa jalnicul adevăr despre situația mea deplorabilă, Charlie era încă ușor amuzat. —Ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
fără nici o legătură cu subiectul, Fii liniștită, n-o să uit de cumpărături. Marta înțelese că bărbatul vorbise față de martori, colegi de muncă, poate un superior care venise să inspecteze dormitorul, de aceea trebuise să se prefacă, pentru a evita curiozitățile incomode, sau chiar periculoase. Centrul fusese organizat urmând un model de strictă compartimentare a diverselor activități și funcții, care, deși nu erau și nu puteau fi complet etanșe, comunicau între ele numai pe canale unice, adeseori greu de identificat și descâlcit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
și, în sfârșit, dacă era suficient de prost ca să-și imagineze că, pe viitor, relațiile lui cu Centrul și cu șeful departamentului de achiziții, comerciale și personale, vor fi o continuă și perenă mare de roze, sau, așa cum cu o incomodă precizie și amar scepticism întreba eschimosul, Crezi tu că mă vor iubi veșnic. În clipa aceea amintirea Isaurei Madruga se ivi în mintea lui Cipriano Algor, se gândi la ea ajutându-l la munca din olărie, însoțindu-l la Centru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
e frig, spuse, și merse să pună mai mult lemn în foc. Marta se simți mișcată observând meticulozitatea cu care el punea trunchiurile noi peste așchiile în flăcări, atent și scrupulos ca unul care s-a obligat, ca să alunge gândurile incomode, să-și fixeze toată puterea de concentrare asupra unui detaliu fără importanță. N-ar fi trebuit să reiau subiectul, își spuse, mai ales acum, când a spus că va merge cu noi la Centru, pe lângă asta, presupunând că ei s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
strecură ușor între un capăt al băncii și peretele lateral și se așeză. Descoperi că nasul lui nu risca să se julească de cărămizile refractare, și că genunchii, deși mai avansați în plan orizontal, erau și ei feriți de rosături incomode. Mâna, în schimb, putea să ajungă la perete fără nici un efort. Or, chiar în momentul când degetele lui Cipriano Algor erau cât pe aci să-l atingă, un glas din afară spuse, Tu n-ai de ce să aprinzi cuptorul. Ordinul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
mult, fiecare potrivit vârstei și Încheieturilor sale, așteptând un semn din partea hanului pentru a se ridica. Numai că semnul nu vine. Trec zece minute. Apoi douăzeci. Nici măcar cei mai tineri nu pot rămâne la nesfârșit Într-o poziție atât de incomodă. Ce-i de făcut, totuși? A te Îndrepta fără a fi primit permisiunea ar Însemna să-ți atragi singur răzbunarea monarhului. Unul după altul cad În genunchi, postură tot atât de respectuoasă, dar mai puțin istovitoare. Numai după ce ultima rotulă a atins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Nostromo era autorizat să utilizeze sasul. Kane declanșă lunecarea scutului de protecție, care eliberă trei manete. Le coborî în ordine. Se auzi un șuierat și ușa blindată se răsuci. Pătrunseră în încăpere. Pe pereți atârnau șapte costume presurizate. Erau voluminoase, incomode, dar absolut necesare pe această planetă în caz că evaluările făcute de Ash în privința atmosferei se dovedeau reale, sau măcar pe jumătate. Se ajutară unul pe altul să îmbrace aceste piei artificale care îi vor menține în viață, apoi fiecare verifică funcționarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
mai vorbească, dar împotriva mormăielilor ei nu se putea face nimic. Brusc, coborându-și ochii asupra centurii, tresări. Ceva dispăruse de pe ecranul "căutătorului". ― Ce s-a întîmplat? întrebă Dallas. ― Parazit. Făcu o scurtă reglare a aparatului, sarcină îngreunată de mănușile incomode. Linia reapăru. ― Am pierdut-o, dar am regăsit-o. ― Probleme? se interesă vocea îndepărtată a lui Ash. ― Nimic grav, îl informă Dallas încercând să localizeze o masă solidă în furtuna de praf. Prea mult praf și vânt. Avem deja niște
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
centimetri din cașalotul ăsta gri decât pereți decolorați și mașini blocate. ― Mie mi-e indiferent, zise degrabă Lambert. Reveniră pe urme și se opriră cu grijă în jurul buzelor căscate. Dallas îngenunchie, atent să nu facă o mișcare greșită cu ținuta incomodă și-și trecu mâna pe interiorul tivit al puțului. ― Cu mănușile astea idioate nu pot să vă spun decât că pare destul de regulat. Trebuie să fie o parte normală a navei. Credeam că se datorează unei explozii. Ceea ce ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
pară că au trecut câteva ore bune, dar, când îmi revin, realizez că au fost doar câteva minute. Alteori, cum s-a întâmplat acum, nu am simțit cele patruzeci de minute de când merg cu autobuzul. Cobor scările pe tocurile mele incomode, în stația de lângă Highbury Fields. Traversez parcul și-mi spun că nu mi-ar păsa dacă aș fi jefuită sau violată. Să fim serioși! N-aș putea să mă simt mai nenorocită decât sunt în momentul de față. Aș avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
vreun comentariu mai sofisticat de atât. Se uită în sus spre mine. A, salut! zice și el, vizibil încurcat. — Interfonul nu funcționează prea bine, găsesc eu curajul să-l anunț. —Aha. Ne uităm unul la altul, fiecare într-o poziție incomodă. Bineînțeles că-mi place de el, ce Dumnezeu! Cum de nu mi-am dat seama de asta până acum?! Uită-te la el! Niciodată n-am dat crezare prietenelor care-mi spuneau că s-au trezit brusc că simpatizează pe cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
și vrea să-mi vândă Viagra pe internet. Ben și Finn au început să se îngrijoreze. Sunt chiar impresionată de această solidaritate masculină; fetele nu se sinchisesc nici pe jumătate. Cred că toate l-am considerat pe Jim o prezență incomodă, deoarece ședea mereu tăcut, cu un aer profund deprimat. Nu-ți dădea chiar fiori, totuși - Jim era mult prea trist ca să dea fiori; nu avea mutră de criminal în serie în devenire. Și exact din pricina tristeții sale profunde, fetele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]