2,252 matches
-
în majoritatea cazurilor când sunt menționate nașterile de moștenitori masculini în familia domnitoare). Chiar dacă i se recunoaște o oarecare competență în administrarea spațiului privat, femeia, indiferent de poziția sa socială, este exclusă a priori din lumea publică a bărbaților. De la indignările scriitorilor bizantini în fața încălcării regulilor de claustrare a femeii în gineceu (dar tot bizantinii au în istoria lor, începând cu secolul VI, cazurile fericite și celebre ale marilor împărătese sau fiice de basilei care ar fi putut ocupa tronul, dacă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
parte, semnificația și, pe de alta, consecințele ei. Dacă îl învinuiesc pe un nevinovat de o crimă monstruoasă, dacă-i spun unui om virtuos că a râvnit la propria lui soră, îmi va răspunde că spusele mele sunt absurde. Această indignare are o latură comică. Dar ea are totodată și o rațiune profundă. Omul virtuos ilustrează prin această replică antinomia definitivă care există între actul pe care i-l atribui eu și principiile întregii sale vieți. "E absurd" înseamnă "e cu
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
duminica de 22 ianuarie, o enormă manifestație pașnică, având în frunte un preot, se îndreaptă spre palatul imperial pentru a-i prezenta țarului o listă de doleanțe. Armata deschide focul: 200 de morți, 800 de răniți. Un imens val de indignare zguduie țara. în martie, țarul se angajează pe calea reformelor dar e prea târziu. Manifestații, greve, răzvrătiri - cea de pe cuirasatul Potemkin de la Odesa a ajuns celebră grație unui film al lui Eisenstein și mai mult de 500 de răscoale țărănești
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
siguranță refuzate până atunci și poate încă vreo câteva de atunci încolo -, ci faptul că a făcut-o „politicos”, și chiar în relatarea sa, scrisă la mai mult de treizeci de ani după acel eveniment, nu arăta vreo urmă de indignare morală. Doar cu puțin mai mult de o jumătate de secol în urmă, oferta către un ambasador care tocmai fusese numit prim-ministru de a-și transfera loialitatea față de o țară la alta fusese considerată de către beneficiar drept un fel
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
încălcarea standardelor morale. Să ne imaginăm că o ofertă similară ar fi făcută în timpurile noastre de către primul-ministru rus ambasadorului american sau de către președintele american oricărui diplomat acreditat la Washington și să vizualizăm jena personală a individului în cauză și indignarea publică ce ar urma incidentului, și atunci avem măsura profunzimii schimbării care a transformat etica politicii externe în ultimul timp. Astăzi, o asemenea ofertă ar fi privită ca o invitație la trădare, altfel spus, o încălcare a celei mai fundamentale
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
ființe umane raționale, ca indivizi, li se adresa acest cod moral. Când i s-a sugerat lui Ludovic al XV-lea să falsifice bancnotele Băncii Angliei, regele a respins o asemenea propunere, care „ar putea fi privită doar cu toată indignarea și toată oroarea pe care o merită”. Când o propunere similară a fost făcută în 1792 în privința monedei franceze, cu scopul de a-l salva pe Ludovic al XVI-lea, împăratul austriac Francisc al II-lea a declarat că „un
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
de ele. Atunci când a reapărut nevoia, la sfârșitul anilor ’30, a unei politici externe americane active, nu mai exista nici un fundament, cu excepția unui serviciu extern mediocru, al strategiei de condamnare a politicii de putere și a diplomației secrete transformate în indignare morală la adresa „națiunilor agresoare”, precum și a tradiției big stick, care funcționase atât de bine în emisfera vestică. Astfel, numai improvizările lui Franklin D. Roosevelt, ghidate uneori de o înțelegere intuitivă a contextului internațional, au menținut politica externă americană în concordanță
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
să-l combatem ca pe un rău. Să Încercăm să-l cunoaștem și să-l Înțelegem și, În același timp, să-l reducem sau să-l neutralizăm. Să Încercăm, de asemenea, să-i Înțelegem persistența și rezistența la critici, la indignarea morală generală și la măsurile practice luate Împotriva lui. Pentru cei care Îl refuză și Îl combat, rasismul este așadar un obiect sau chiar o provocarepentru gândire și, În același timp, un câmp de luptă În ordinea acțiunii. ν Pentru
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Supunerea față de o lege comună Înseamnă așadar să găsești un remediu În boala Însăși. Acest principiu este teoretic universal. Totuși, pentru filosoful din Geneva, el este practic circumscris statelor. La scară internațională, raporturile de forță par inevitabile. Dragostea față de umanitate, indignarea pe care o stârnesc În noi crimele celor răi, În orice epocă din istorie ar fi avut ele loc (Profesia de credință a vicarului din Savoia, Emile, cartea a IV-a), provin din instinctul divin (sau natural) care este conștiința
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Richard Hoggart și Colette Pétonnet au analizat, la rândul lor, În mod excepțional brutalitatea la nivelul claselor populare În Anglia și În orașele de tranzit din Franța exclușilor. Nivelurilor de violență nu le corespund În mod necesar niveluri măsurabile de indignare, de teamă sau de teroare. Nu e mai puțin adevărat că industria de pază și protecție a bunurilor și persoanelor, precum și asigurările se dezvoltă tocmai din cauza fricii de criminalitate. O lungă istorie Pentru istoric, comunitatea tăcută a Evului Mediu nu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ore de pregătire la un obiect numit „matematici speciale“, care era cuiul vieții noastre de student, poarta de acces către anul II, cu o rudă profesor universitar de matematică în Constanța. Am revenit, așadar, după 15 ani. Șoc, mirare, neînțelegere, indignare. Din perla litoralului, stațiunea Mamaia a devenit closetul, cloaca, anusul murdar al acestuia. Primarul cu nume de legumă (Monsieur Mazăre, Petit Poids, în franceză) a vândut bucată cu bucată tot domeniul public, tot ce era parc, grădină, floare, gândac de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
ca tunul sovietic la asaltul Berlinului. Acestea fiind spuse, aștept răbdător venirea „turiștilor străini“, dornici de o baie în Marea Neagră. Codruț, sunt scârbit să scriu toate acestea. Iar totul s-a degradat și urâțit într-un asemenea hal încât și indignarea apare ca o glumă tristă și o formă de autodistrugere. Mirel Vara anului 2006, Câmpina Vizita unui fotograf francez într-un mic oraș de provincie poate provoca situații ilare, de neînțeles pentru o minte occidentală, bine antrenată să înțeleagă lucrurile
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
m-am dus sâmbăta trecută la expoziția „Comunismul în România, 1945-1989“, inaugurată la Muzeul Național de Istorie a României. Am plecat de acolo cu un sentiment de revoltă față de toți cei convinși de geniul lui Ceaușescu, cu o senzație de indignare față de colegii de generație mai bine branduiți care mai cred în mirajul comunismului. Din expoziție, cel mai impresionant lucru s-a dovedit a fi celula de lagăr reconstituită acolo. Toți cei cu care am vorbit au reținut geamul mic, plin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
sursă la fel de neobișnuită precum întâlnirea celor doi protagoniști ce l-au făcut posibil. În Cuvântul înainte al volumului, Gabriel Liiceanu o enunță cât se poate de clar: "M-am simțit mereu liber să-l contrazic, să-l provoc, să mimez indignarea sau, pe alocuri, să fiu indignat, să joc jocul pe care mi-l propunea, adică să-mi pun și să-mi păstrez masca inocenței pentru a-l lăsa pe el să manevreze, cu o pricepere și un rafinament de mare
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
considerate infracțiuni: 1) săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice; 2) constituirea unui grup format din trei sau mai multe persoane, în scopul de a săvârși acțiuni ilicite, contrare ordinii și liniștii publice și normelor de conviețuire socială
LEGE nr. 61 din 27 septembrie 1991 (*republicată*) pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107586_a_108915]
-
considerate infracțiuni: 1) săvârșirea în public de fapte, acte sau gesturi obscene, proferarea de injurii, expresii jignitoare sau vulgare, amenințări cu acte de violență împotriva persoanelor sau bunurilor acestora, de natură să tulbure ordinea și liniștea publică sau să provoace indignarea cetățenilor ori să lezeze demnitatea și onoarea acestora sau a instituțiilor publice; 2) constituirea unui grup format din trei sau mai multe persoane, în scopul de a săvârși acțiuni ilicite, contrare ordinii și liniștii publice și normelor de conviețuire socială
LEGE nr. 61 din 27 septembrie 1991 (*republicată*) pentru sancţionarea faptelor de încălcare a unor norme de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107587_a_108916]
-
Americii; care, Într’ adevăr, În maniera ei „forte”, s-a dovedit iarăși eficace, dar a „inventat” (sau „consfințit”, dacă vrețiă un nou principiu de drept internațional: cel de ingerință, În numele, tocmai, al libertății persoanei și al democrației. Uzurpând astfel, spre indignarea multora, dreptul națiunilor la autoguvernare. (Un drept, e adevărat, pe care statele comuniste și Ceaușescu „al nostru” l-au Întors În folosul lor, al clicii care se afla la putere prin forța polițienească, probă maximă de cinism, de felul În
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a fost tocmai desconsiderarea acestor minime deziderate umane și sociale, iar sfârșitul „lor”, al celor doi, atât de grotesc, atât de diferit față de colegii lor, șefii statelor comuniste din Est, din jurul nostru, a fost poate și un răspuns al acestei indignări ce venea realmente „de jos”! (De curând, l-am auzit pe șeful plutonului de execuție al soților Ceaușescu, un plutonier, declarând la televizor că soldații din subordinea sa au tras fără să aștepte ordinul de foc, de teamă, spunea subofițerul
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
peste noi ca un fulger, este aptă uneori să ne destabilizeze din acel echilibru pe care ni l-am creat cu câte eforturi și drame - „Înainte”! Calmul necesar pentru a ne contempla trecutul apropiat și a extrage din el, dincolo de indignare sau furie, acele Învățăminte care sunt mai bogate decât credem, chiar dacă vin dintr-o epocă „a rușinii, penuriei sau umilinței”! Oricum este trecutul nostru și zeii - deoarece zeii există sau...există uneori sau doar pentru unii, norocoși sau nu! - capricioși
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
netăgăduite haruri analitice. Bănuiam că tot cercetând acest teritoriu încărcat de reacții contradictorii va da și peste capcane meschine și subminante, care-l vor frisona epistemic și rezonator. Doar ipostaza de polemist resoarbe aceeași acribie arătată anterior, dar impregnată de indignare, de consternare, de revoltă. Fraza sa, deși tot cu limpezimi de cristal, cumpănită și dreaptă, devine însă executorie și irefutabilă. Și lui, ca oricărui bun gospodar, îi place curtea curată. "Observator" (Tecuci), nr. 244, 31 iulie-6 august 1997 Sergiu ARJOCA
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
à rebours. "Pe când o Declarație universală a datoriilor omului, se întreabă gândindu-se, desigur, la nevoia unei compliniri a celei ce statornicește drepturile fundamentale" (p. 158). Sau: "Lozincă postdecembristă: Moarte intelectualilor! Noroc că nu prea mai sunt" (p. 180). Evident, indignarea putea căpăta și alte determinări. Se vede că autorul nu privește lumea românească pasiv, ci se tulbură și se neliniștește odată cu evenimentele care ii marchează evoluția. Așa cum altă dată C. Stere: asupra rolul de "observator ipohondric", Th. Codreanu se consternează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
ascensiune, respinge atât naționalismul îngust/șovin, cât și internaționalismul agresiv ce amenință identitățile naționale și individuale cu pericolul imediat al uniformizării și secătuirii spirituale, în favoarea "transnaționalismului în ethosul transmodernității" (p. 93). În asemenea momente, tonul eseistului trădează amărăciune și o indignare abia reținută, fără ca acest lucru să-i afecteze judecata aproape întotdeauna lucidă și echilibrată "în oligarhiile de tipul celor din România postcomunistă nu e loc pentru naționalism, pentru sentimentul național, ca demnitate umană, fiind împins în deriziune și bășcălie postmodernistă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
1939. Atunci când Wilhelm Filderman a fost trimis la Moghilev de Ion Antonescu, C. Z. Vasiliu și Mihai Antonescu au intervenit în favoarea lui, iar măsurile de transport, pază și readucere le-a luat generalul. La 31 ianuarie 1944, S.S.I. a semnalat indignarea oficialităților germane în urma unui raport al secției SS din România către von Killinger și intitulat Dovezi inedite asupra protecției și ajutorului pe care dl. general Picki Vasiliu o dă jidovilor. Se pare că, încă din noiembrie 1943, generalul întreținea legături
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
eliberatoare vor pleca imediat din țară. Nu vor să înțeleagă că o trupă care cantonează într-o regiune, urmează să se aprovizioneze prin exploatare locală. Unele abuzuri inerente trupelor care au făcut războiul, ca mici furturi de furaje etc., provoacă indignare și chiar ura față de armatele care au sângerat pentru eliberarea lor. Nu se observă aproape deloc sentimente de mulțumire ce ar fi trebuit să le aibă față de armatele eliberatoare, ca un popor ce a suferit cel mai mult jugul nazist
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cele mai importante orașe. Cele două țări au fost de acord cu un schimb de populații. Sudul Dobrogei a fost retrocedat Bulgariei în septembrie. Aceste cedări, care implicau o mare parte a teritoriului românesc (vezi harta 9), au provocat o indignare uriașă în rîndul opiniei publice, mai ales în ținuturile transilvănene. În septembrie, Carol al II-lea a fost obligat să abdice și să părăsească țara; fiul lui, Mihai, în vîrstă de nouăsprezece ani, a devenit din nou rege. Guvernul era
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]