2,126 matches
-
pământului, aici a născocit unelte mai numeroase și mai îndemânatice"159. Conștiința de sine va evolua spre ceea ce azi numim caracteristici, atribute ale comportamentului, ale modului de a fi în lume al omului. Omul va dezvolta într-un dualism natural individualismul și altruismul, morala pozitivă și cea negativă 160; raționalitatea și iraționalitatea; sociabilitatea și egoismul. Morala umană 161 se va forma sub această dublă calitate naturală a omului, de înger și demon. Dintre toate aceste atribute, rațiunea va fi cea care
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
conștienți de activitatea pe care o desfășoară, ci era realizat de șefi de trib sau preoți în numele colectivității pe care o reprezentau și în fruntea căreia se aflau. Schimbul interpersonal presupune existența unei noi dimensiuni a conștiinței umane și anume individualismul. Între schimbul autistic și cel interpersonal nu au existat alte forme de schimb. Omul, societatea umană, își vor urma destinul "... dinainte hotărât de către dumnezeire"211, așa cum frumos se exprimă Mises. 5. Apariția cooperării sociale. Prima diviziune a muncii sociale Diviziunea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
guste cu putere din roadele muncii sale și să facă legătura între muncă (efort), rezultatele muncii, valorificarea rezultatelor muncii, satisfacțiile legate de muncă și de valorificarea rezultatelor muncii. Omul social este omul care cooperează. Cooperarea devine opusul egoismului și complementara individualismului. Civilizația umană occidentală va sta sub semnul nașterii acestui om. Există ceva natural în genealogia acestui tip de comportament uman. Frica este cea care-l determină pe om să caute sprijin în jurul său. Și acest fenomen se petrece și azi
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
care-l determină pe om să caute sprijin în jurul său. Și acest fenomen se petrece și azi în cazul omului modern. De câte ori nu avem tendința izolării! Tot de atâtea ori revenim în societate, între oameni. Mises, un mare admirator al individualismului uman și liberalismului economic, spune: "Fenomenul social fundamental este diviziunea muncii și corolarul său, cooperarea umană"243. Cu cât rasa umană și civilizația vor merge înainte, cu atât formele de diviziune socială a muncii și cooperarea umană se vor diversifica
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
s-a dezvoltat civilizația umană sub forma orașului 360 și a marilor imperii. Vorbim aici despre Nil, Tigru, Eufrat, Jangtze. Apariția monedei în forma sa marfă mai întâi a dus la descătușarea definitivă a economiei și societății. Asistăm, pe fondul individualismului 361 economic, la diferențierea oamenilor după statut social și avere. Dacă vita era moneda, atunci posesorul de turme era considerat bogat sau avut, iar dacă pieile de vită erau moneda, atunci posesorul pieilor de vită era considerat bogat. Prin monedă
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
devine din ce în ce mai complexă, produs al unei ființe umane tot mai complexe. Nu imediat, dar nici foarte târziu, omul își va cere drepturile și libertățile, conștient de unicitatea sa ca ființă îndumnezeită pe suprafața pământului. Epoca bancnotei va încununa și exacerba individualismul ca atitudine și mod de a fi al omului, ca ființă socială. Sub semnul acestei dileme omul occidental va pune întrebări și va obține răspunsuri, într-o continuitate cu dat-ul moral ancestral al apariției și devenirii noastre biologice. Lumea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
poate fi deasupra naturii și că poate subjuga natura. Chiar socialiștii au decretat lupta omului împotriva naturii. Azi știm mai multe, obosiți după secole și milenii de luptă cu un adversar închipuit. Mises confirmă că acest așa-zis conflict dintre individualism și colectivism a fost rezolvat încă din epoca iluminismului, în favoarea individualismului 1162. Socialismul a eșuat și în susținerea sa de a fi mai drept și în aceea de a-și imagina că poate fi mai eficient. Deși a renunțat la
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
au decretat lupta omului împotriva naturii. Azi știm mai multe, obosiți după secole și milenii de luptă cu un adversar închipuit. Mises confirmă că acest așa-zis conflict dintre individualism și colectivism a fost rezolvat încă din epoca iluminismului, în favoarea individualismului 1162. Socialismul a eșuat și în susținerea sa de a fi mai drept și în aceea de a-și imagina că poate fi mai eficient. Deși a renunțat la ideea de eficiență în favoarea ideii de dreptate socială. În "Anti-Dühring", Engels
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
demnitatea sunt atribuite morale care înfloresc dincolo de nevoile materiale de bază. Sentimentul românesc că se poate rata drumul libertății și capitalismului este unul acut și în contextul în care lumea capitalistă este o lume care nu promite nimic, dincolo de competiție, individualism și concurență. Capitalismul nu este o doctrină, nu este un sistem închegat de norme, legi sau cutume care să asigure fiecăruia cele necesare. Este adevărat că în ultimele decenii, prin nivelul de prosperitate pe care l-a produs, s-a
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
o nevroză a căutărilor, pentru că, în contrastul părăsirii unui model societar de tip socialist-ceaușist și căutării reperelor unui model societar. Între durerile interioare ale românului se află și aceea legată de înțelegerea greșită și manifestarea sălbatică a unui tip de individualism, unic poate în lume. Dacă suntem plini de amabilități și bunăvoință față de străin, nu același lucru se întâmplă față de oamenii noștri, de conaționalii, vecinii și oamenii față de care ar trebui să manifestăm cele mai alese sentimente. Constantin Rădulescu Motru sesizează
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
același lucru se întâmplă față de oamenii noștri, de conaționalii, vecinii și oamenii față de care ar trebui să manifestăm cele mai alese sentimente. Constantin Rădulescu Motru sesizează diferența uriașă de înțelegere și manifestare a eu-lui în raport cu sine și cu lumea înconjurătoare: "Individualismul românesc este prin urmare de altă natură de cum este cel cunoscut în Apusul european. În Apusul european, individualismul se manifestă pe planul vieții sociale și economice, este creator de instituții, pe când individualismul românesc este o simplă reacție subiectivă, un egocentrism
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
cele mai alese sentimente. Constantin Rădulescu Motru sesizează diferența uriașă de înțelegere și manifestare a eu-lui în raport cu sine și cu lumea înconjurătoare: "Individualismul românesc este prin urmare de altă natură de cum este cel cunoscut în Apusul european. În Apusul european, individualismul se manifestă pe planul vieții sociale și economice, este creator de instituții, pe când individualismul românesc este o simplă reacție subiectivă, un egocentrism sub influența factorului biologic ereditar"1235. Da, ceea ce spune savantul român este profund adevărat. O singură corecție ar
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a eu-lui în raport cu sine și cu lumea înconjurătoare: "Individualismul românesc este prin urmare de altă natură de cum este cel cunoscut în Apusul european. În Apusul european, individualismul se manifestă pe planul vieții sociale și economice, este creator de instituții, pe când individualismul românesc este o simplă reacție subiectivă, un egocentrism sub influența factorului biologic ereditar"1235. Da, ceea ce spune savantul român este profund adevărat. O singură corecție ar trebui făcută și anume aceea a negării unei conexiuni între trăsăturile de caracter și
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
a negării unei conexiuni între trăsăturile de caracter și "factorul biologic ereditar", așa cum se exprimă autorul. Cercetările ulterioare au negat o asemenea legătură, o asemenea corelație, astfel încât nu mai putem căuta asemenea justificări în explicarea unui primitivism al poporului român. Individualismul creator este străin poporului român, în stadiul de evoluție în care el se află azi . Negarea drumului spre libertate și stat de drept vine și ca o reacție la imposibilitatea de a crea instituții și de a respecta instituțiile existente
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
creator este străin poporului român, în stadiul de evoluție în care el se află azi . Negarea drumului spre libertate și stat de drept vine și ca o reacție la imposibilitatea de a crea instituții și de a respecta instituțiile existente. Individualismul distructiv - egoismul, ca mod de a fi, este una dintre trăsăturile distincte ale cetățeanului român. Noi nu dorim colaborarea și asocierea cu ceilalți cetățeni conaționali pentru că ei sunt întotdeauna cei răi, și nu "noi". Egoismul fără limite provoacă un fel
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
de caracter la români nu este acela care este consecvent cu sine însuși, ci acel care n-a ieșit din cuvântul grupului, adică acela care a urmat întotdeauna clopotul turmei"1236. Am creat un cerc vicios, în care opinia și individualismul sănătos, creator de inițiativă, și care poate sparge barierele sunt rapid și grav pedepsite. Ne pândim unii pe alții în speranța că "va face o greșeală", după care urmează reclamația, ancheta, răzbunarea și în sfârșit pedeapsa celui "vinovat". Nu există
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
perioadele târzii se fac între două orașe și înseamnă bani. Orașul nu înseamnă numai spirit, ci și bani". Vezi Oswald Spengler, Declinul Occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996, vol. II, p. 117. 361 Fără a insista foarte mult asupra conceptului de "individualism economic", vom spune că starea naturală a omului epocii vechi era una de om liber, îngrădit doar de religie și poziția sa în raport cu divinitatea. De aceea nu există în epoca veche conceptul de proprietate comună asupra mărfurilor sau asupra uneltelor
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
pentru înțelegerea oamenilor aparținând unor culturi diferite au stat la baza rezolvării problemelor. La nivel academic, cursurile despre discursuri, oratorie, au fost înlocuite de cursurile de comunicare interpersonală. Atitudinea de a face totul pe cont propriu a dus la un individualism care nu mai lua în considerare încercarea de a schimba comportamentul celuilalt. Accentul eticii comunicaționale "a trecut de la a spune adevărul la a fi loial partenerului de comunicare"11. Ceea ce se spunea trecea pe planul secund, era important modul în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
implicate obțin ceea ce își doresc, chiar dacă tratamentul nu este același.Sunt discutate opt caracteristici ce se disting în domeniul comunicării interculturale 21: * relativitate personală (realitate subiectivă); * relativitate culturală; * castă, clasă, sex, vârstă, ca bariere în exprimarea și dezvoltarea liberă; * valoarea individualismului și a realizării de sine; * mijloace raționale de obținere a adevărului, mai eficace decât a apela la autorități politice sau sacre; * concentrarea spre percepțiile comune reprezintă cea mai bună soluție pentru a ne înțelege cu cei care sunt diferiți; * etici
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
soluție pentru a ne înțelege cu cei care sunt diferiți; * etici care depind de situații; * criterii paradigmatice ale succesului (nu teoretice, religioase, filosofice sau estetice). Condon subliniază faptul că majoritatea cercetării științelor sociale s-a bazat pe presupunerea culturală a individualismului, centrul comunicării fiind plasat în interiorul individului, nu ca o relație între indivizi. 1.5.4. Baza teoretică Sfârșitul anilor `70 s-a caracterizat printr-o criză de identitate provocată de încercarea de a oferi o definiție cât mai clară a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
comportamentele indivizilor. Acestea nu sunt universale, ci sunt însușite prin procesele de învățare culturală. Există mii de valori în fiecare cultură. Samovar și Porter (2003) consideră că cele mai importante valori culturale care influențează comunicarea interculturală sunt cele care privesc: "individualismul, familia, religia, materialismul, natura umană, știința și tehnica, progresul și schimbarea, competiția, munca și distracția, egalitatea, rolurile de gen, natura și mediul, timpul, vorbirea, tăcerea, supunerea, autonomia interpersonală"37. Principalele instituții prin care se transmit aceste valori sunt biserica, familia
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
să le urmeze. Autoarea evidențiază importanța relației dintre valori, norme și comportamente: valorile "desemnează ceea ce e de dorit", fiind o componentă importantă a oricărei culturi. Adeseori valorile unui grup cultural pot veni în conflict cu valorile altui grup. Spre exemplu, individualismul, competiția și câștigul sunt valori centrale ale culturii americane, în timp ce în culturi asiatice, precum cele chineză, coreeană, japoneză, solidaritatea de grup, așa-numitul "colectivism" opus "individualismului" constituie o valoare esențială, centrată pe relațiile interpersonale sau cele intragrup. Normele sunt "regulile
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
valorile unui grup cultural pot veni în conflict cu valorile altui grup. Spre exemplu, individualismul, competiția și câștigul sunt valori centrale ale culturii americane, în timp ce în culturi asiatice, precum cele chineză, coreeană, japoneză, solidaritatea de grup, așa-numitul "colectivism" opus "individualismului" constituie o valoare esențială, centrată pe relațiile interpersonale sau cele intragrup. Normele sunt "regulile care ghidează comportamentul" și sunt de două tipuri: proscriptive, care dictează ce nu trebuie făcut și prescriptive, ce indică ceea ce trebuie făcut (Kabagarama, 1993). William Haviland
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
propunem să le atingem și de percepțiile pe care le avem despre lume".40 Astfel, dacă o cultură accentuează prietenia și cooperarea, un străin va fi tratat cu ospitalitate și bunăvoință iar dacă o cultură se bazează pe competiție și individualism, un străin ar putea fi privit cu suspiciune, chiar ostilitate și agresivitate. Referitor la atitudinile despre persoanele din alte culturi, care sunt vehiculate în situațiile de comunicare interculturală, L.A. Sarbaugh (1979) arată că acestea "servesc la filtrarea stimulilor la care
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
produce discriminarea: La nivel individual: * performanțe scăzute; * lipsa motivației; * satisfacție profesională scăzută; * retragerea; * sentimente de vinovație; * diminuarea încrederii în sine; * neintegrarea în grupul de lucru etc. * părăsirea organizației; La nivelul grupului * comunicare deficitară; * apariția situațiilor conflictuale; * încurajarea stereotipurilor; * competiție neproductivă; * individualism; * productiviate / eficientă diminuată; * slabă dezvoltare și/sau nematurizarea grupului. La nivelul companiei * fluctuație crescută; * pierderea talentelor; * creșterea costurilor de recrutare și integrare; * segregarea în interiorul organizației; * imagine negativă a organizației (stigmatul); * accesul dificil la resurse de calitate. La nivelul comunității * neintegrarea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]