3,556 matches
-
căi "anticipații ale naturii" și "explicarea naturii"67. Anticipațiile naturii sunt concluzii (reguli) la care se ajunge în urma unui număr insuficient de exemple și observații. Ele pot fi hazardate, dar cu toate acestea ajung a reprezenta regulile științei. Ele reprezintă inducția incompletă, neaplicată sistematic, având drept rezultat o "ipoteză". Aceste anticipații ale naturii sunt asemănătoare formei de inducție prezentată de către Duns Scotus în Despre cunoașterea umană. Explicarea naturii este modul în care se pot aprofunda cercetările naturii; ea adună mult mai
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în urma unui număr insuficient de exemple și observații. Ele pot fi hazardate, dar cu toate acestea ajung a reprezenta regulile științei. Ele reprezintă inducția incompletă, neaplicată sistematic, având drept rezultat o "ipoteză". Aceste anticipații ale naturii sunt asemănătoare formei de inducție prezentată de către Duns Scotus în Despre cunoașterea umană. Explicarea naturii este modul în care se pot aprofunda cercetările naturii; ea adună mult mai multe exemple decât anticipațiile naturii, iar concluziile sale sunt mult mai aproape de adevăr. Dintre aceste două tipuri
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și derivă din aceste axiome experiențe noi"68. Anticipațiile naturii reprezintă tradiția, pe când explicarea naturii, metoda. Din cele două părți ale explicării naturii, Bacon nu s-a ocupat, în Noul Organon, decât de prima. Pentru prima parte, el a folosit inducția, iar pentru a doua ar fi trebuit să folosească silogismul (dar Noul Organon a rămas neterminat). "Prima parte se subdivide în alte trei părți, care pot fi socotite ca trei feluri de ajutoare, și anume: pentru simțuri, pentru memorie și
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pentru memorie și pentru spirit sau rațiune"69. Cele trei părți sunt: întocmirea unei istorii naturale și experimentale; întocmirea de tabele sau grupări de cazuri pentru a ajuta memoria și a le avea înaintea intelectului în ordinea cuvenită; folosirea legitimei inducții. Prima parte alcătuiește Of the Profience and Advancement of Learning Divine and Human (ulterior De Dignitate et Augmentis scientiorum), celelalte două trebuiau prezentate în Noul Organon. Pentru a-și explica metoda, Bacon alege un exemplu practic: să descoperim forma căldurii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
patruzeci și unu de exemple. Acum, după întocmirea tabelelor, trebuie să găsim o proprietate "care este prezentă sau absentă odată cu însușirea dată și totdeauna crește și descrește odată cu ea"74. După excluderea succesivă, operație pe care Bacon o numește "fundamentul inducției adevărate"75, și pe care o efectuează după întocmirea tuturor tabelelor, se încearcă o primă explicare a naturii căldurii numită și "prima recoltă". Există cazuri în care forma există în mod vizibil și izbitor ("cazuri luminoase sau izbitoare"). Din alegerea
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
variației. In cazul unui experiment, instrumentele folosite pot influența concluziile acestuia (conform teoriei lui Heisenberg). Chiar dacă o consideră o metodă clară și ușor de aplicat, totuși în descoperirea formelor pot apărea și probleme, pentru rezolvarea cărora trebuie folosite ajutoare ale inducției. Aceste ajutoare sunt: "cazurile prerogative", "reazemurile inducției", "corectarea inducției", "variația cercetării după natura subiectului", "însușirile prerogative", "limitele cercetării", "deducția pentru practică", "pregătirile pentru cercetare" și "scara crescândă și descrescândă a propozițiilor". Bacon nu a reușit să prezinte decât cazurile prerogative
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pot influența concluziile acestuia (conform teoriei lui Heisenberg). Chiar dacă o consideră o metodă clară și ușor de aplicat, totuși în descoperirea formelor pot apărea și probleme, pentru rezolvarea cărora trebuie folosite ajutoare ale inducției. Aceste ajutoare sunt: "cazurile prerogative", "reazemurile inducției", "corectarea inducției", "variația cercetării după natura subiectului", "însușirile prerogative", "limitele cercetării", "deducția pentru practică", "pregătirile pentru cercetare" și "scara crescândă și descrescândă a propozițiilor". Bacon nu a reușit să prezinte decât cazurile prerogative, Noul Organon rămânând neterminat. Cazurile prerogative, douăzeci
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
concluziile acestuia (conform teoriei lui Heisenberg). Chiar dacă o consideră o metodă clară și ușor de aplicat, totuși în descoperirea formelor pot apărea și probleme, pentru rezolvarea cărora trebuie folosite ajutoare ale inducției. Aceste ajutoare sunt: "cazurile prerogative", "reazemurile inducției", "corectarea inducției", "variația cercetării după natura subiectului", "însușirile prerogative", "limitele cercetării", "deducția pentru practică", "pregătirile pentru cercetare" și "scara crescândă și descrescândă a propozițiilor". Bacon nu a reușit să prezinte decât cazurile prerogative, Noul Organon rămânând neterminat. Cazurile prerogative, douăzeci și șapte
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
86. Cu enumerarea cazurilor prerogative se încheie Noul Organon care, astfel, nu prezintă în mod complet metoda baconiană. Metoda lui Francis Bacon, chiar dacă are la bază metoda inductivă, nu se rezumă la aceasta, fiind mult mai complexă și mai vastă. Inducția incompletă nu este decât o parte a metodei. Chiar dacă Bacon a criticat cu vehemență metodele științifice de până la el (metode ce aveau la bază silogismul), el nu neagă în totalitate importanța deducției. Pentru efectuarea unui demers științific real trebuie folosită
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este decât o parte a metodei. Chiar dacă Bacon a criticat cu vehemență metodele științifice de până la el (metode ce aveau la bază silogismul), el nu neagă în totalitate importanța deducției. Pentru efectuarea unui demers științific real trebuie folosită mai întâi inducția, în încercarea de a defini termenii de bază ai științei, și abia apoi deducția, pentru a descoperi experiențe noi pornind de la cele deja existente. In metoda sa, Bacon păstrase un loc și pentru deducție, dar a considerat că mai importantă
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
încercarea de a defini termenii de bază ai științei, și abia apoi deducția, pentru a descoperi experiențe noi pornind de la cele deja existente. In metoda sa, Bacon păstrase un loc și pentru deducție, dar a considerat că mai importantă este inducția deoarece știința se fundamenta experimental. Metoda baconiană trebuie privită ca un punct de răscruce în filosofie, un moment de nou început. Opera filosofului englez și implicit partea sa metodică nu au rămas doar la stadiul de enunț teoretic, e însoțind
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
determina construcția ulterioară cogito-ul. Aceasta este cel care va fi sursă a construcției metodice ulterioare. Toate regulile și toate instrumentele dezvoltate ulterior se află în lumea cogito- ului. Instrumentele amintite de către Descartes sunt în număr de trei: intuiția, deducția și inducția. Intuiția poate fi privită ca cel mai controversat dintre instrumente pentru că ea este o formă de "cunoaștere de-a gata". Aici putem vorbi despre o formă de apriorism în sens kantian, dar argumentele și construcția carteziană nu este mulțumitoare. "Înțeleg
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
o informație este complexă și nu mai poate fi intuită, intervine un proces de simplificare și împărțire a acesteia numită "enumerație"91. Prin acest proces sunt analizate rând pe rând componente ale informației, părțile enumerării. Sunt două operații asemănătoare numite inducție. Cea, care în principiu semănă cu inducția baconiană, a preluării informațiilor particulare și enumerația care împarte cunoștințele complexe și le analizează ca părți ce ulterior puteau fi puse cap la cap obținându-se un rezultat final complex. Aceste instrumente lucrau
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
poate fi intuită, intervine un proces de simplificare și împărțire a acesteia numită "enumerație"91. Prin acest proces sunt analizate rând pe rând componente ale informației, părțile enumerării. Sunt două operații asemănătoare numite inducție. Cea, care în principiu semănă cu inducția baconiană, a preluării informațiilor particulare și enumerația care împarte cunoștințele complexe și le analizează ca părți ce ulterior puteau fi puse cap la cap obținându-se un rezultat final complex. Aceste instrumente lucrau într-un context metodic dezvoltat de către regulile
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
că dificultățile pe care aveam de gând să le cercetez, să le împart în atâtea fragmente câte era avantajos spre a le rezolva mai corespunzător."94 Cea de-a doua regulă putea fi dusă la capăt prin instrumentul logic numit inducție sau enumerare. Împărțirea problemelor grave în părți mai simple constituia sursa pentru restul construcției imaginarului. Această metodă și cu următoarea reprezintă esența metodei matematice pe care o dezvoltă Descartes. "A treia era că toate gândurile pe care le consacrăm căutării
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
experiențe, trebuie considerate drept calități ale tuturor corpurilor"100. Calitățile esențiale ale unui corp se află dincolo de variații și de absența acesteia. Aceste lege este fundamentală pentru dezvoltarea unei metodologii experimentale. Ultima dintre reguli are un rol corectiv vizavi de inducție: "În filosofia experimentală, propozițiile deduse prin inducție din fenomene, trebuie considerate sau precis sau aproximativ adevărate, chiar dacă le stau împotrivă ipoteze contrare, până ce se vor ivi alte fenomene prin care devin sau mai precise sau supuse excepțiilor"101. Precizia pe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
corpurilor"100. Calitățile esențiale ale unui corp se află dincolo de variații și de absența acesteia. Aceste lege este fundamentală pentru dezvoltarea unei metodologii experimentale. Ultima dintre reguli are un rol corectiv vizavi de inducție: "În filosofia experimentală, propozițiile deduse prin inducție din fenomene, trebuie considerate sau precis sau aproximativ adevărate, chiar dacă le stau împotrivă ipoteze contrare, până ce se vor ivi alte fenomene prin care devin sau mai precise sau supuse excepțiilor"101. Precizia pe care a făcut-o subliniază imposibilitatea de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sau supuse excepțiilor"101. Precizia pe care a făcut-o subliniază imposibilitatea de a se ajunge la o metodă inductivă certă. Newton în acest caz consideră că visul lui Bacon este un miraj și nu trebuie să se bazeze pe inducție întreaga știință. Dar în același timp și inducția își are rolul său, acela de a construi imaginile de bază ale științei: Acestea trebuie să aibă loc pentru ca nu cumva argumentul inducției să fie nimicit prin ipoteze"102. Aceste reguli dezvoltate
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
făcut-o subliniază imposibilitatea de a se ajunge la o metodă inductivă certă. Newton în acest caz consideră că visul lui Bacon este un miraj și nu trebuie să se bazeze pe inducție întreaga știință. Dar în același timp și inducția își are rolul său, acela de a construi imaginile de bază ale științei: Acestea trebuie să aibă loc pentru ca nu cumva argumentul inducției să fie nimicit prin ipoteze"102. Aceste reguli dezvoltate de către Newton reprezintă o sinteză a metodicii secolului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
un miraj și nu trebuie să se bazeze pe inducție întreaga știință. Dar în același timp și inducția își are rolul său, acela de a construi imaginile de bază ale științei: Acestea trebuie să aibă loc pentru ca nu cumva argumentul inducției să fie nimicit prin ipoteze"102. Aceste reguli dezvoltate de către Newton reprezintă o sinteză a metodicii secolului al XVII-lea. Datorită legăturii directe cu fizica aceste metode sunt mult mai apropiate de procesul descoperirii științifice și de modul în care
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
problema legității în știință își pierde importanța. Dar însuși modul în care legea redă realitatea a devenit problematică. Metoda inductivă, care era considerată ca fiind principalul mod de a descoperi legile științifice, nu duce la concluzie cu certitudine. De aceea, inducția trebuia reconsiderată astfel încât aceasta trebuia să devină formă a certitudinii. El introduce ideea de inducție apriorică, astfel aceasta trebuie considerată ca ducând la rezultate certe, și nu probabile. Problema ridicată de folosirea inducției ca principal mecanism de descoperire științifică trebuia
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a devenit problematică. Metoda inductivă, care era considerată ca fiind principalul mod de a descoperi legile științifice, nu duce la concluzie cu certitudine. De aceea, inducția trebuia reconsiderată astfel încât aceasta trebuia să devină formă a certitudinii. El introduce ideea de inducție apriorică, astfel aceasta trebuie considerată ca ducând la rezultate certe, și nu probabile. Problema ridicată de folosirea inducției ca principal mecanism de descoperire științifică trebuia să fie rezolvată pentru a păstra ideea de rigurozitate a științei. Raționamentul inductiv, oricât de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
duce la concluzie cu certitudine. De aceea, inducția trebuia reconsiderată astfel încât aceasta trebuia să devină formă a certitudinii. El introduce ideea de inducție apriorică, astfel aceasta trebuie considerată ca ducând la rezultate certe, și nu probabile. Problema ridicată de folosirea inducției ca principal mecanism de descoperire științifică trebuia să fie rezolvată pentru a păstra ideea de rigurozitate a științei. Raționamentul inductiv, oricât de riguros ar fi el, nu duce la rezultate certe, ci doar la finalități care țin de zona probabilului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
Nu există altă cale spre succes decât un scop clar și puternic; nimic nu-l poate înlocui. Scopul înseamnă caracter, cultură, rang, cunoștințe de orice natură’’. ( T.T. Munger) Problema locului pe careîl ocupă bolile neoplazice în patologia umană, a inducției,a chemoprevenției, reprezintă o preocupare permanentă a biologilor, medicilor și a altor categorii populaționale predispuse să contacteze un cancer Știm prea bine că, boala benignă, dar mai ales cea malignă, pot afecta dezvoltarea completă a competențelor și personalității. Amploarea bolilor
MODIFICĂRI HEMATOLOGICE ŞI BIOCHIMICE ÎN MIELOMUL MULTIPLU (PLASMOCITOM – BOALA KAHLER-RUSTITZKI) by MIHAI BULARDA MOROZAN () [Corola-publishinghouse/Science/91824_a_107353]
-
limba, la care, crede îndreptățit să adauge și artele. E permanent nevoie în programa universitară de un echilibru între utilitatea practică și principiile spirituale. Umberto Eco definește utilitatea literaturii ca mod "de a cultiva abilități precum rapiditatea percepției și a inducției, construirea ipotezelor, afirmarea lumilor posibile, sofisticarea morală, competența lingvistică, conștiința valorii" (apud V.N.). Studentul e preferabil să aibă acces la un program/canon de predare cît mai larg, cu acces prioritar și generos la literatura universală, sporindu-i interesul estetic
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]