5,610 matches
-
al gazelor atmosferice care s-a menținut timp de milioane de ani, este amenințat acum de activitatea omului. Aceste pericole ar fi: poluarea aerului, subțierea stratului de ozon, ploile acide efectul de seră și încălzirea globală,. In ultimii 200 ani industrializarea globală a dereglat raportul de gaze necesar pentru echilibrul atmosferic. Arderea cărbunelui și a gazului metan a dus la formarea unor cantități enorme de dioxid de carbon și alte gaze, mai ales după sfârșitul secolului trecut, o dată cu apariția automobilul. Dezvoltarea
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
reprezentate de colectivizare și de angrenarea populației într-un puternic trend migratoriu rural urban. Astfel, au fost îndeplinite simultan două condiții: distrugerea comunității la sate și asigurarea forței de muncă în orașele angrenate într-un proces masiv și forțat de industrializare. Ofensiva ideologică ce urmărea crearea omului nou și reconfigurarea relațiilor sociale, politice și economice în mediul rural<ref id=”3”>Dorin Dobrincu, Constantin Iordachi, Țărănimea și puterea: procesul de colectivizare a agriculturii în România (1949-1962), Polirom, Iași, 2005, p. 21
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în perioada interbelică au fost condiții pentru diversificare comunitară și pentru viabilizarea celor existente în mediul rural, regimul comunist a reușit să le îndepărteze. Măsurile pe care le-au luat au inclus naționalizarea oricărei forme de proprietate privată, colectivizarea agriculturii, industrializarea forțată și migrarea masivă din mediul rural în cel urban. Mai mult, procesul de sistematizare planificat să înceapă în anii ’70 urmărea de asemenea redefinirea spațiului rural pentru a crea noi regiuni urbane community free. Exemplele de mișcări sociale din
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
migrația a afectat structura comunitară în România contemporană. Migrația (atât internă cât și externă) este unul din acele fenomene care au caracter continuu și care, printre altele, contribuie la accentuarea unor disfuncții majore caracteristice societății românești. Avem în vedere aici industrializarea și urbanizarea ca procese masive ce au determinat contextul României contemporane, procese care au generat consecințe majore în aria structurării comunitare. Cele două fenomene au angrenat pe de o parte un puternic curent migratoriu rural urban, producând o masivă dislocare
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
de altă parte, și zonele rurale sunt marcate de un proces de pierdere a populației în favoarea altor medii de rezidență. Cu alte cuvinte, intensitatea migrației interne este mai degrabă scăzută, în contrast cu modelul concentrării populației în mari centre urbane, dublat de industrializare, model observat înainte de 1990. O situație asemănătoare s-a întâlnit și în Cehia, unde mișcarea populației la nivel intern înregistrează o dinamică scăzută, cu accent pe același proces al deconcentrării dinspre marile așezări urbane spre localități care se încadrează în
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
specific al țării despre care vorbim. În România de exemplu, în perioada comunistă, fenomenul urbanizării a cuprins mai multe dimensiuni, complementare în ultimă instanță: învățământul profesional care urmărea să pregătească mâna de lucru necesară unei țări aflate în proces de industrializare forțată; migrarea de la sat la oraș, fenomen ce succede etapa colectivizării, care a însemnat reducerea surselor de trai în mediul rural și a determinat populația tânără să caute resursele necesare în mediul urban; construirea fabricilor și a cartierelor dormitor sunt
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
40,5 milioane în 1946 la 50,7 milioane în 1970. În acea perioadă se modifică și structura repartiției populației pe medii de rezidență. Se ameliorează mediul rural datorită mecanizării și schimbării practicilor agricole, iar mediul urban este afectat de industrializare, de mișcarea migratorie către orașe și de relocarea populației rurale. În date concrete, în 1946 53,2% era populație urbană, iar procentul populației din mediul rural ajungea la 46,8%. În 1975 structura se modifică radical, cu un procent de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
României, de la începuturi - 1859 până în zilele noastre, ediția a II a, revăzută și adăugită, Editura Machiavelli, București, 1999.</ref>. Planurile cincinale și investițiile în locuințe Problema deficitului de locuințe a trecut în prim-plan în momentul în care politica de industrializare a țării nu a regăsit și cadrul necesar implementării. Astfel, exodul dinspre sat spre oraș a îndreptat atenția spre dezvoltarea spațiilor de locuit, dar nu în orice condiții din perspectiva consecințelor comunitare. Gh. Gheorghiu-Dej a exprimat foarte hotărât și clar
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
muncitorii care lucrau în uzine un mare apartament, văzut ca singurul spațiu al socializării, de această dată de factură socialistă, pentru că viza în primul rând crearea unei noi clase sociale. Proiectul urbanistic nu poate fi așadar separat de procesul de industrializare forțată propriu lumii sovietice. Reversul medaliei din acest punct de vedere a însemnat și reconfigurarea lumii satului în urban. „Cea mai puternică referință la sat se regăsește în schema de coabitare, în «bloc», a «satelor verticale» care regrupau pe aceeași
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
tăcere prin decapitarea elitelor și prin naționalizarea în 1948 a locuințelor și a fabricilor. Comunitatea rurală a fost dezmembrată prin două măsuri: colectivizarea (1949-1962) și antrenarea masivă a populației tinere în migrația rural-urban. Se viza un dublu scop deoarece procesul industrializării forțate solicita forță de muncă numeroasă. Mai mult, după ce a vizitat în 1971 Coreea de Nord, Ceaușescu a declanșat așa-numita politică de „sistematizare” a teritoriului. 5.1.3. Ingineria migrației și consecințele urbane ale acesteia Valurile migratorii au fost importante în măsura în care
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
exact, vom pune în oglindă măsurile de dinainte de 1990 cu cele corespunzătoare luate după 1990 pentru contracarea efectelor celor dintâi, acestea din urmă fiind parte a complexului de transformări numit tranziție. Avem aici în vedere naționalizarea, colectivizarea, migrația rural-urban, sistematizarea, industrializarea și urbanizarea forțate, în conexiune cu privatizarea, reîmproprietărirea, remigrația urban-rural și migrația externă, reforma administrativă și trecerea la economia de piață. Ultimul subcapitol va creiona specificul locuirii urbane înainte și după 1989. 5.1.4. Naționalizare/privatizare; colectivizare/reîmproprietărire Dincolo de
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
în ultimii 60 de ani în România este istoria unor evenimente șoc precum reinstituirile administrative de după război, foametea din Moldova anilor 1946-1947, deportările forțate ale germanilor de după al Doilea Război Mondial sau a unor procese precum cooperativizarea forțată a agriculturii, industrializarea în stil socialist din anii ’70, colapsul sistemului economic românesc din anii ’80, revoluția din decembrie 1989, reorientarea macrosocială spre economia de piață din anii ’90, accesibilitatea la spațiul Schengen din 2002, aderarea la Uniunea Europeană din 2007”<ref id=”1
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
pentru cei care nu mai reușeau să își asigure traiul decent în orașe. Odată ajunși la sat, condițiile precare de viață precum și oportunitățile reduse de dezvoltare i-au făcut pe mulți să aleagă soluția emigrării. 5.1.6. Urbanizare, sistematizare, industrializare/economie de piață În perioada interbelică, deși populația urbană a crescut destul de mult, procesul de urbanizare a fost redus. În 1930, 79 % din populație locuia în mediul rural și imensa majoritate a acesteia era ocupată în agricultură. Dezvoltarea urbană a
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
avea câte un televizor în fiecare încăpere; petrecerile s-au mutat din locuințe în localurile publice ș.a.m.d. „Regimul comunist a preferat constant cantitatea în locul calității, lăsând moștenire un stoc locativ de o calitate îndoielnică. (...) Al doilea val de industrializare forțată (în special în anii ’70) a înrăutățit situația. Presiunea locativă a crescut, stimulând construirea de o calitate îndoielnică. Nu doar apartamentele erau mici și urâte, ci întreaga infrastructură urbană era una represivă. Spațiile comune lipseau, parcurile erau rare, viața
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Knowledge Based Urban Development a devenit o noțiune la modă pentru a defini politicile urbane de dezvoltare, valabil atât pentru orașele din țările dezvoltate, care se află în faza post industrială, cât și pentru acelea care în prezent experimentează procesul industrializării în statele în curs de dezvoltare. Literatura de specialitate a atribuit diferite valențe KBUD, care se extind de la planificare, sistem instituțional, economie până la management. Din punct de vedere istoric, începutul KBUD poate fi asimilat succesului pe care l a avut
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Prin Constituția din 1952 este redus numărul regiunilor la 18, cu alte transformări ulterioare în 1956, când se desființează regiunea Arad și Bârlad, și sunt redenumite alte regiuni. În 1968 se revine însă la împărțirea teritorială pe județe, datorită consecințelor industrializării și migrației masive dinspre mediul rural spre cel urban. Conform Constituției din 1991, organizarea administrativă se compune din aceleași unități teritoriale ca și în perioada comunistă, respectiv județe, municipii, orașe, comune și sate. Din 1998, pentru a răspunde, la nivel
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
profitabilă deoarece atât resursele umane cât și cele materiale sunt mai ieftine, profitul unei asemenea investiții fiind, fără echivoc, mai mare. În abordările teoretice ale disparității Sud-Nord s-au conturat două mari perspective: cea capitalistă care vede partea bună a industrializării, considerând că Sudul a rămas în urmă, de asemeni crearea bogăției în Nord nu este considerat un aspect negativ, capitaliștii susțin că Sudul se poate dezvolta independent de Nord. O altă perspectivă este cea socialistă care consideră că prin imperialismul
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
bogăției (ca element al puterii), în timp ce socialismul promovează împărțirea ei mai largă.”<footnote Joshua Goldstein, op. cit., p. 598; footnote> Nordul puternic industrializat, unde se află Occidentul, a acumulat o puternică stabilitate economică datorată atât producției în masă și respectiv a industrializării dar și a fructificării oportunităților din Sudul defavorizat. Mulți specialiști în relații internaționale sunt de părere că Nordul dezvoltat are o datorie morală față de Sudul grav atins de foamete și sărăcie. Un aspect foarte important este acela că în afară de această
ARMA ECONOMICĂ ÎN CONTEXTUL GLOBALIZĂRII by Cristian Moşnianu () [Corola-publishinghouse/Science/366_a_623]
-
legumelor și fructelor, Ed. Didactica și pedagogica, București; 24. Ioancea, L., Kathrein, I., 1988 - Condiționarea și valorificarea superioară a materiilor prime vegetale în scopuri alimentare - Tehnologii și instalații - Ed. Ceres, București 25. Jamba, A., Carabulea, B., 2002 - Tehnologia păstrării și industrializării produselor horticole, Ed. Cartea Moldovei, Chișinău 26. Mihalcea, Ghe. ș.a., 1980 - Congelarea produselor horticole și prepararea lor pentru consum, Ed. Tehnică, București 27. Mincu, I., Segal, B., Popa, E., Segal, R.1989 Orientări actuale în nutriție, Editura medicală, București; 28
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
Deva ; 33. Niculiță, P., 1998 - Tehnică și tehnologia frigului în domenii agroalimentare, Ed. Didactica și Pedagogica, București 34. Popan M.,2004- Contabilitate, manual pentru licee, cls.a X-a, Oscar Prinț, București; 35. Potec, I. ș.a., 1983 - Tehnologia păstrării și industrializării produselor horticole, Ed. Didactica și Pedagogica, București 36. Potec, I., 1970 - Prelucrarea legumelor și fructelor pe cale industrială, M.A.S. București 37. Puzdrea, D. & COLAB. - Ghidul maistrului din industria alimentară; 38. Radu, I. Tehnologia deshidratării fructelor și legumelor și folosirea lor
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
Utilajul tehnologic din industria de prelucrare a produselor horticole, Ed.Ceres, București; 44. Segal, B., 1977 - Tehnologia sucurilor cu pulpa, Îndrumări tehnice, MAIA. 45. Segal, B., 1977 - Tehnologia sucurilor limpezi de fructe, Îndrumări tehnice, MAIA. 46. Segal, B., 1980 - Tehnologia industrializării fructelor și legumelor. I. Materii prime, Universitatea Galați. 47. Segal, B., Balint, C. 1982Procedee de îmbunătățire a calității și stabilității produselor alimentare, Editura Tehnică, București; 48. Segal, B., Croitor, N., Novetschi, I. 1991 - Aspecte noi în tehnologia băuturilor răcoritoare, Universitatea
Lucrări practice by Steluţa Radu () [Corola-publishinghouse/Science/567_a_934]
-
rețele globale de afaceri utilizând progresele în domeniul transporturilor și în cel al comunicațiilor. Aceste rețele sunt administrate de la sediul din țara de origine SUA, Japonia și alte state dezvoltate și, în număr foarte mic, economii emergente, în curs de industrializare rapidă și cuprind filialele, subcontractanții, clienții și alți actori economici din sfera corporațiilor transnaționale. La baza expansiunii CTN se află investițiile externe directe (IED), iar guvernele țărilor gazdă optează uneori pentru măsuri de limitare sau chiar de blocare a intrărilor
ACTORI ÎN SISTEMUL INTERNAŢIONAL. In: RELATII INTERNATIONALE by LUCIAN-DUMITRU DÎRDALĂ () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1507]
-
a însemnat de fapt, o accentuare a schimbărilor produse de om în mediul înconjurător. Dezvoltarea zootehniei și a altor ramuri ale agriculturii au dus la o intervenție și mai mare în mediul înconjurător. Schimbarea modului de producție, creșterea populației și industrializarea, au sporit și mai mult utilizarea resurselor naturale și au dus, la o influență accentuată asupra mediului, atât direct cât și indirect. Întreaga evoluție a omului, este indisolubil legată, de o acțiune tot mai mare asupra mediului. Omul, depinde de
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
endobioticum etc. În același timp, au crescut posibilitățile de răspândire ale speciilor de agenți fitopatogeni și în interiorul țării, dintr-o zonă în alta, ca urmare a intensificării circulației rutiere, a transportului vegetalelor sub formă de materiale și produse pentru înmulțire, industrializare, depozitare, consum etc. În condițiile promovării pe scară tot mai largă a principiilor combaterii integrate, apariția unor specii noi de agenți fitopatogeni și a unor dăunători pe teritoriul țării, creează dificultăți și complicații, imprevizibile uneori, în aplicarea complexului de măsuri
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by Isabela Ilișescu () [Corola-publishinghouse/Science/644_a_1058]
-
simțământul că este ceva profund nedrept - societatea industrială. Ca atare, artiștii, scriitorii, poeții s-au simțit impulsionați să protesteze împotriva aspectelor îngrozitoare ale vieții din orașele industriale, împotriva degradării universale a frumosului, împotriva etalării vulgare și obstinente a bogăției , respingând industrializarea. Ca urmare, mișcarea literară și artistică respingea într-o largă măsura știința care o provocase identificând-o cu producția mecanizată și cu tot ce contribuise la aceasta. Astfel în mijlocul secolului al XIX- lea apare ruptura, schisma dintre umaniști și oamenii
Manifest catre to?i intelectualii de bun? credin??, indiferente de domeniul de formare si preocupare, pentru abolirea schismei intelectuale by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Science/83663_a_84988]