5,940 matches
-
redutabile de tipul carditei reumatismale și a valvulopatiilor. La adulții tineri predomină afectarea cordului de cauze endocrine sau psihiatrice, pentru ca ulterior să apară afecțiuni de tipul HTA, cardiopatie ischemică acută și cronică, cardiomiopatii, cord pulmonar cronic, insuficiența cardiacă, angina pectorală, infarctul de miocard și, nu în ultimul rând, moartea subită. La bătrâni, predominante sunt ateroscleroza sistemică, arteriopatiile obliterante la nivelul membrelor inferioare, insuficiența circulatorie, accidentul vascular. * Sexul În cazul sexului feminin se constată incidența crescută a cardiopatiilor congenitale, a carditei reumatismale
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
apariția pericarditelor tuberculoase acute uscate sau exudative; o hipertiroidismul poate determina tahicardie, aritmii, HTA, adică cardiotireoza. Hipotiroidismul favorizează apariția cardiomiopatiei; o diabetul zaharat determină apariția micro și macroangiopatiei diabetice, cu toate complicațiile lor, ateroscleroza, cardiopatia ischemică dureroasă (incidență crescută a infarctului miocardic); o obezitatea favorizează ateroscleroza, cardiopatia ischemică, HTA, insuficiența respiratorie cronică, cordul pulmonar cronic; o anemiile severe pot duce la insuficiență cardiacă, aritmii, iar poliglobuliile dau frecvent HTA, cardiopatie ischemică dureroasă, varice hidrostatice; o afecțiunile renale precum glomerulonefrita difuză acută
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
de mediu. Sedentarismul și alimentația hipercalorică, hiperglucidică, hiperlipidică, hiperproteică predispun la obezitate, ateroscleroză, cu toate complicațiile ei, diabet, sindrom dislipidemic. Fumatul și consumul de alcool sunt factori decisivi în accelerarea aterogenezei, a dezvoltării cardiopatiei ischemice, cardiomiopatiilor dilatative, tulburărilor de ritm, infarct de miocard, accident vascular cerebral, arteriopatie obliterantă aterosclerotică. * Simptomele din bolile cardiace Simptomele din bolile cardiace pot fi specifice cordului sau nespecifice, anamneza constituind etapa esențială inițială care poate da informații privind etiopatogenia acestora. * Durerea precordială Durerea precordială poate fi
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
bătrâni. Durerea este percepută mai acut de pacienții cu hiperestezii, postradioterapie, stres, etc; * durata episodului dureros este de la câteva secunde până la 20 minute sau chiar 30 minute în angina instabilă. Creșterea acestui interval atrage atenția asupra posibilei instalări a unui infarct de miocard sau a morții subite; * frecvența este destul de rară în angina stabilă și crescută în angina instabilă. De obicei, pacientul știe ce efort determină declanșarea crizelor anginoase și își modulează activitatea în funcție de aceasta; * condiții de apariție: la efort, în
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
după administrarea de nitroglicerină sublingual; în angina instabilă durerea nu dispare decât la doze mari de nitroglicerină sau chiar nu se reduce. Dacă nu cedează la cele menționate anterior, înseamnă că durerea nu este de cauză coronariană sau este instalat infarctul de miocard; * semne de acompaniament: transpirații, anxietate marcată (senzația morții iminente), dispnee inspiratorie, tahicardie, creșterea TA, senzație de constricție toracică, etc. Ascultația cordului decelează dedublarea paradoxală a zgomotului II, apariția zgomotelor III și IV și suflu sistolic. Palpitațiile, amețelile, fatigabilitatea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
marcată (senzația morții iminente), dispnee inspiratorie, tahicardie, creșterea TA, senzație de constricție toracică, etc. Ascultația cordului decelează dedublarea paradoxală a zgomotului II, apariția zgomotelor III și IV și suflu sistolic. Palpitațiile, amețelile, fatigabilitatea nu sunt caracteristice durerii anginoase. * Durerea în infarctul miocardic localizare frecvent precordial, cu sediul asemănător anginei pectorale și iradiere caracteristică; intensitate atroce, șocogenă; durată peste 30 de minute, până la câteva ore sau până la instalarea efectului medicamentos; condiții de apariție după stres, eforturi mari, nocturn, frecvent în repaus; condiții
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
nocturn, frecvent în repaus; condiții de dispariție: nu dispare la nitroglicerină, ci doar la administrarea de opiacee; semne de acompaniament: paloare, transpirații, agitație psihomotorie dată de senzația morții iminente, anxietate extremă, tulburări de ritm, grețuri și vărsături (mai ales în infarctul inferior), stare de colaps cardiogen. La examenul fizic se constată cianoza buzelor, paloarea tegumentară, dispneea, extremități reci. Uneori, la pacienții diabetici, durerea din infarct poate fi atenuată sau poate lipsi; în formele localizate postero-inferior, simptomele pot fi predominant digestive, motiv
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
dată de senzația morții iminente, anxietate extremă, tulburări de ritm, grețuri și vărsături (mai ales în infarctul inferior), stare de colaps cardiogen. La examenul fizic se constată cianoza buzelor, paloarea tegumentară, dispneea, extremități reci. Uneori, la pacienții diabetici, durerea din infarct poate fi atenuată sau poate lipsi; în formele localizate postero-inferior, simptomele pot fi predominant digestive, motiv pentru se impune diagnosticul diferențial cu ulcerul perforat, pancreatita acută, peritonite, etc.. * Dispneea Dispneea reprezintă o modificare a respirației în ceea ce privește frecvența, intensitatea, ritmul sau
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
insuficiență cardiacă stângă, debitul cardiac neputând fi asigurat nici în repaus. Bolnavul adoptă o poziție șezândă cu capul la 45°, și prezentă polipnee inspiratorie; dispneea paroxistică nocturnă reprezintă o formă acută de insuficiență cardiacă stângă, care poate să apară în infarct miocardic acut. * Palpitațiile Palpitațiile reprezintă perceperea de către pacient a bătăilor cardiace datorită modificării forței și/sau frecvenței lor. Palpitațiile pot fi resimțite de pacient ca bătăi izolate, ca o întrerupere sau lovitură în piept sau în gât (extrasistole) sau ca
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
ortostatism, efort (stenoză aortică, stenoză pulmonară importantă), ca urmare a scăderii bruște a rezistenței periferice, dar cu menținerea fluxului cardiac; sinocarotidiană - masajul sinusului carotidian determină la persoanele cu sensibilitate crescută apariția simptomatologiei; scăderea debitului cardiac, fără oprirea cordului - tamponadă cardiacă, infarct miocardic întins, fibrilație atrială, flutter atrial, TPSV, BAV. * Vertijul reprezintă o senzație cronică sau intermitentă de pierdere a echilibrului, mai exact iluzia mișcării sau senzația de rotație a obiectelor în raport cu persoana sau a persoanei în raport cu obiectele. Vertijul, o senzație subiectivă
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
se ridică suspiciunea de insuficiență cardiacă cronică; în cazul unui pacient cu pomeții roșii ce contrastează cu paliditatea restului tegumentului (frumusețe mitrală) se ridică suspiciunea de stenoză mitrală; în cazul unui pacient anxios, cu dureri exacerbate se ridică suspiciunea de infarct de miocard sau embolie pulmonară; în cazul unui pacient cu jumătatea superioară a corpului normal reprezentată și cu membrele inferioare foarte subțiri, ce contrastează, se ridică suspiciunea de coarcație de aortă. Atitudinea adoptată de pacient în timpul examinării vine de asemenea
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
decubitul dorsal este adoptat de pacienții cu hipotensiune arterială ortostatică; poziția cu picioarele atârnând la marginea patului este adoptată de pacienții cu arteriopatie obliterantă a membrelor inferioare; pacientul anxios, ce nu-și găsește poziție antalgică, este evidentă la bolnavii cu infarct acut de miocard. Faciesul bolnavului este influențat de boala cardiacă, după cum urmează: faciesul cu pete „cafe au lait” apare în endocardita bacteriană; faciesul de „elf” (sprâncene groase, nas ascuțit, urechi implantate inferior, buze groase) apare în stenoza aortică congenitală; faciesul
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
pete „cafe au lait” apare în endocardita bacteriană; faciesul de „elf” (sprâncene groase, nas ascuțit, urechi implantate inferior, buze groase) apare în stenoza aortică congenitală; faciesul bronzat apare în hemocromatoză; faciesul speriat, ce exprimă durere de intensitate crescută, apare în infarctul de miocard; "frumusețea mitrală", paloarea tegumentului feței ce contrastează cu cianoză buzelor, pomeților, bărbiei și vârfului nasului apare la pacienții cu stenoză mitrală; faciesul cianotic, edemațiat este evident la pacienții cu insuficiență cardiacă cronică; facies cianotic este observat la pacienții
Cordul : anatomie clinică by Horaţiu Varlam, Cristina Furnică, Maria Magdalena Leon () [Corola-publishinghouse/Science/744_a_1235]
-
5-15% și sunt reprezentate de erupții purpuro-peteșiale, noduli Osler (roșu-violacei, dureroși, situați la nivelul pulpei degetelor sau palmelor) și leziunile Janeway (placarde eritematoase palmo-plantare). Manifestările neurologice apar cu frecvență de 15% și sunt de tipul emboliei, anevrismului arterial, abcesului, meningitei, infarctului sau hemoragiei cerebrale. Manifestările respiratorii sunt dominate de dispnee, cu evoluție progresivă pe măsura deteriorării cardiace. Infarctul pulmonar apare în endocardita tricuspidiană, dar aceasta este o localizare rară. Alte manifestări extracardiace în cadrul endocarditei sunt localizate ocular (purpura conjunctivală, petele Roth
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
palmelor) și leziunile Janeway (placarde eritematoase palmo-plantare). Manifestările neurologice apar cu frecvență de 15% și sunt de tipul emboliei, anevrismului arterial, abcesului, meningitei, infarctului sau hemoragiei cerebrale. Manifestările respiratorii sunt dominate de dispnee, cu evoluție progresivă pe măsura deteriorării cardiace. Infarctul pulmonar apare în endocardita tricuspidiană, dar aceasta este o localizare rară. Alte manifestări extracardiace în cadrul endocarditei sunt localizate ocular (purpura conjunctivală, petele Roth), renal (proteinurie, hematurie, uneori insuficiență renală) sau mio-articular (artralgii, mialgii). Diagnostic Pentru diagnosticul endocarditei sunt necesare investigații
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
prin semne ecografice de endocardită (masă intracardiacă flotantă, abcese sau dehiscența valvei prostetice), sau instalarea unui suflu nou de insuficiență. Criterii minore (m) pentru diagnosticul endocarditei: Factori predispozanți (cardiopatie, utilizatori de droguri intravenoase Febră > 38șC Manifestări vasculare: embolii, anevrisme micotice, infarct pulmonar, hemoragie intracraniană sau conjunctivala, leziuni Janeway Manifestări imune: glomerulonefrita, leziuni Osler, pete Roth, factor reumatoid Argumente microbiologice (altele decât cele majore) Argumente ecografice compatibile cu endocardita (altele decât cele majore). Conform criteriilor Duke, endocardita poate fi exclusă, probabilă sau
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
mimată de un hematom intraparenchimatos in transformare, cum foarte bine o encefalită herpetică poate avea aspecte similare cu ale unui gliom malign. De asemenea, un abces cerebral poate avea uneori aspect de tumoră chistică, la fel cum o zonă de infarct cerebral poate fi confundată cu o gliomatoză cerebrală. Recomandarea noastră este ca la această întrebare să se răspundă printr-o formulare mai cuprinzătoare și totodată evazivă de genul este un proces expansiv intracranian”, folosind termeni care să fie cât mai
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fig. 4.7). Incizia durei mater se face semicircular, cu baza la sinus. O atenție deosebită trebuie acordată la acest timp pentru a nu leza venele emisare la sinus. Respectarea acestor vene este esențială, tromboza sau dilacerarea lor ducând la infarcte venoase extinse. Pentru abordul transcalos, protejând creierul cu tampoane umede, se pătrunde progresiv în fisura interemisferică până la nivelul corpului calos, ușor de recunoscut datorită culorii albe pe care o prezintă, la acest nivel fiind identificate și arterele pericaloase (fig. 4
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
persoanele vârstnice au riscul cel mai ridicat de apariție a decesului în primele 30 de zile postoperator. Cauzele cele mai frecvente sunt hematoamele, edemul cerebral cu hernierea cerebrală și progresia tumorală. Celelalte cauze de deces sunt reprezentate de embolia pulmonară, infarctul miocardic și septicemie [13]. Pe cazuistica noastră mortalitatea operatorie se situează la valoarea de 1%. URMĂRIREA POSTOPERATORIE Dacă evoluția postoperatorie a pacientului este favorabilă, și nu există nici un deficit neurologic, nu există motive întemeiate pentru a menține pacientul după ce se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
tulburări de memorie, tulburări intelectuale, imaturitatea afectivă) dar și hiperfagia sunt adeseori întâlnite și au un impact semnificativ asupra calității vieții pacienților postoperator. Fistula LCR reprezintă adeseori o complicație a chirurgiei transsfenoidale. Meningita reprezintă de asemenea o complicație de temut. Infarctul cerebral instalat la distanță de locul intervenției chirurgicale a fost raportat de diverși autori; acesta s-ar datora trombozelor vasculare extinse dezvoltate ca urmare a manoperelor chirurgicale. Injuriile vasculare sunt răspunzătoare și de apariția postoperatorie a hemoragiilor intra-cerebrale, iar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
clinică Manifestările clinice datorate disfuncției adenohipofizei sau neurohipofizei, compresiunii tijei hipofizare, compresiunii chiasmei devin evidente odată cu creșterea în dimensiuni a chistului. Cefaleea frontală reprezintă un simptom frecvent întâlnit, poate avea caracter cronic sau se poate manifesta fulminant, în cazul instalării infarctului sau hemoragiei intrachistice. Copiii se prezintă cel mai adesea cu hipopituitarism, tulburări de dezvoltare staturo-ponderală și pubertate tardivă, în timp ce adulții manifestă simptome datorate panhipopituitarismului ori compresiei asupra tijei hipofizare, cu diabet insipid. Disfuncția endocrină se poate corela și cu existența
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
fac însă dicilă intervenția chirurgicală; un rol important îl mai are devierea chistului, de mici dimensiuni, din dreptul acului de puncție stereotactică [15]. - Abordul transcalos - se poate realiza independent de prezența hidrocefaliei; deși literatura de specialitate menționează asocierea frecventă cu infarct venos prin injuria sistemului venos profund sau cu tulburări de memorie prin lezarea columnelor fornixului [16], experiența noastră un confirmă aceasta, o tehnică microchirurgicală adecvată, crearea unei deschideri caosale de maxim 1,5 cm, și manipularea delicată a chistului la
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
Diagnosticul diferențial Dacă istoricul de cancer există și leziunile cerebrale sunt multiple diagnosticul de metastaze cerebrale este aproape sigur. Pentru ca tratamentul este diferit, leziunea cerebrală unică trebuie 303 diferențiată de alte tumori cerebrale primare benigne sau maligne (glioame), limfoame, abcese, infarcte sau hemoragii cerebrale [23]. Carcinomatoza leptomeningeală poate fi confundată cu meningita cronică, leziuni postiradiere sau hemoragia extraaxială. Atitudine terapeutică Tratamentul metastazelor cerebrale este complex și constă în ablare chirurgicală, radioterapie, radiochirurgie stereotactică, chimioterapie și corticoterapie. Deciziile terapeutice trebuie să fie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
etc., o incidență redusă o au calcificările coasei extinse sinusal. Simptomatologia este determinată de leziunea cauzală inițială, după care pot apare simptome focale neurologice legate de progresia trombozei venoase și simptome determinate de creșterea presiunii intracraniene. Adesea se produce un infarct venos care se asociază cu hemoragie cerebrală, ceea ce agravează tabloul clinic neurologic. În general, clinica evoluează până la un sindrom incomplet sau complet de hipertensiune intracraniană. Tratamentul trombozelor venoase cu sindrom de HIC este: - etiologic și patogenic pentru afecțiunea vasculară, când
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
ischemică cerebro-vasculară Ischemia cerebrală este determinată de insuficiența circulatorie cerebrală, care poate fi cronică sau acută. Stroke-ul ischemic reprezintă 85% din bolile cerebro-vasculare. Leziunile cerebrale ischemice întinse se însoțesc de edem cerebral cu herniere cerebrală și de creșterea presiunii intracraniene. Infarctul ischemic cerebral extins cu fenomene de hipertensiune intracraniană este determinat de ocluzia sau stenoza unei artere magistrale cerebrale: artera carotidă internă sau un ram terminal care irigă un teritoriu întins, cum este artera cerebrală mijlocie. Infarctul ischemic extins al arterei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]