1,703 matches
-
în corpul digului și să nu iasă la suprafață pe taluzul aval. Cu alte cuvinte, chiar la nivelurile cele mai înalte ale apei în partea amonte pe o perioadă mai îndelungată, nu trebuie să apară zone în care apa din infiltrații izvorăște pe taluzul aval. Dacă materialul constitutiv al digului nu este suficient de impermeabil pentru a asigura această condiții, se pot adopta următoarele soluții: Digurile fiind în general considerate a fi lucrări de tehnicitate redusă, întreținerea lor este adeseori neglijată
Dig () [Corola-website/Science/302590_a_303919]
-
000 Ron, în anul 2007 aceeași sumă iar în anul 2008 suma de 80.000 Ron pentru lucrări de restaurare la Biserica "Sf.Sava”, după mai mulți ani de stagnare. În această perioadă s-au efectuat lucrări de stopare a infiltrației de apă prin acoperiș, lucrări sprijinire turle și bolți (naos și pronaos) cu eșafodaj din lemn, consolidare macrostructură bolți și turle, refacere izolație și învelitoare, lucrări pentru montarea învelitorii de tablă și olane la absida altarului. În anul 2008 au
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
și, într-o seară”" când s-a urcat "„pe coasta rotunjită a muncelului”", a fost speriat de strigătul huhurezului care viețuia "„sub bolțile pivnițelor părăsite”". Mănăstirea ajunsese o ruină la sfârșitul secolului al XIX-lea, zidurile bisericii fiind măcinate de infiltrația apei pluviale, iar turla de pe naos era pe jumătate descoperită. Aceasta este starea în care o găsea arhitectul Constantin Băicoianu, sub coordonarea căruia s-au efectuat reparații la biserică în 1896. Noi lucrări de restaurare au fost efectuate în perioada
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
mai vechi sisteme de canalizare din lume. Canalizarea nu servea doar pentru evacuarea reziduurilor, ci avea mai multe funcțiuni, printre care tranzitarea apelor pluviale care se scurgeau de pe colinele din oraș prin diferite cursuri de apă mici, evacuarea apelor de infiltrație provenind din sistemele de alimentare cu apă, evacuarea apelor uzate de la băile publice și drenarea zonelor joase, mlăștinoase din lunca râului Tibru Ținând seama de topografia terenului, Roma antică era deservită de trei sisteme de canalizare independente: Fiecare din aceste
Canalizarea Romei antice () [Corola-website/Science/304625_a_305954]
-
zonă de cimitire, nu era necesar ca pe marginile canalului să se execute ziduri de sprijin de piatră, ci putea fi executat un simplu canal în săpătură. Cum, din cauza sporirii debitelor din amonte, din care o parte însemnată provenea din infiltrațiilor unor apeducte executate mai târziu, porțiunea aval a canalului colector era cea care inevitabil avea o secțiune insuficientă care trebuia mărită. Astfel, chiar dacă ar fi existat ziduri ale canalului, acestea ar fi trebuit dărâmate pentru lărgirea secțiunii. În sfârșit deși
Canalizarea Romei antice () [Corola-website/Science/304625_a_305954]
-
parte din canal mai este vizibilă de pe terenul din fața bisericii San Giorgio al Velabro. Se afirmă uneori că canalul este în funcțiune și în prezent, ceea ce nu este adevărat. Prin canal se scurge în prezent doar apa care provine din infiltrații. În timpul imperiului roman, Cloaca Maxima și canalele afluente au fost bine întreținută. Roma avea funcționari publci, numiți “edili” care se ocupau de coordonarea întreținerii sistemelor de canalizare. Există mărturii care arată că sistemul de canalizare mai era în funcțiune cu
Canalizarea Romei antice () [Corola-website/Science/304625_a_305954]
-
pentru bruceloză, confirmată de leziunile care indică o infecție acută. Chiar și atunci când nici una din aceste leziuni nu a fost constatată, glandele mamare, tractusul genital și sângele trebuie totuși să fie declarate improprii consumului uman; c) părțile de carcasă cu infiltrații seroase sau hemoragice importante, cu abcese locale sau traumatisme locale, deșeuri și viscere cu leziuni patologice de origine infecțioasă, parazitară sau traumatică; d) cărnurile: - febrile; - care prezintă grave anomalii în ceea ce privește culoarea, mirosul, consistența și savoarea; e) dacă veterinarul oficial constată
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/85162_a_85949]
-
654 mdm., Lungimea totală a coronamentului barajului este de 455 m. Pentru stabilizare, au mai fost executate lucrări de consolidare a ambilor versanți prin ancorare cu cabluri pretensionate. Cu toate aceste lucrări, în timpul primei umpleri a lacului, s-au constatat infiltrații mari pe sub soclu, depășind 150 l/s și deplasări ale structurii la contactul dintre arcul central și aripa parabolică. Ca urmare, s-au executat diferite lucrări suplimentare printre care suplimentarea voalului de etanșare, amplificarea sistemului de drenaj și acoperirea părții
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
executat diferite lucrări suplimentare printre care suplimentarea voalului de etanșare, amplificarea sistemului de drenaj și acoperirea părții aval a versantului stâng cu blocuri de beton în trepte de 6 -8 m, ancorate în adâncime cu cabluri pretensionate. Cu aceste măsuri, infiltrațiile au încetat iar comportarea barajului și a versanților au rămas în limite admisibile. Lucrările de execuție a barajului Paltinu au început în 1966, barajul fiind dat în funcțiune în 1971. O a doua etapă de consolidări a fost executată în
Barajul Paltinu () [Corola-website/Science/303702_a_305031]
-
EDP): 0,0015kPa debitul aerului (Q): 0,5 % reducerea presiunii la intrare CFV (PPI): 0,02 kPa temperatura la intrarea tubului Venturi (T): 4.5. Se instalează echipamentul conform figurii III/6/4.3.4. și se verifică etanșeitatea. Orice infiltrații existente între dispozitivul de măsurare a debitului și tubul Venturi cu scurgere critică ar afecta grav precizia etalonării. 4.6. Se reglează vana de reglare a debitului la deschidere totală, se pune în funcțiune ventilatorul și se lasă sistemul să
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/86908_a_87695]
-
agregare fiind succesiv în stare solidă, lichidă sau gazoasă. Apa se mișcă dintr-un element component al circuitului în altul, de exemplu dintr-un râu într-un ocean, prin diferite procese fizice, dintre care cele mai însemnate sunt evaporația, transpirația, infiltrația și scurgerea. Științele care se ocupă cu studiul mișcării apei în cadrul acestui circuit sunt hidrologia și meteorologia. a fost descoperit, sau măcar intuit, foarte devreme în istoria omenirii. Chiar Biblia face referire de mai multe ori la acest circuit, în
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
oceanele a fost corect intuit. Elaborată de Hippon din Samos, inversa ipotezele teoriei meteorogene și susținea că pământul plutește pe oceanul planetar. Conform acestei teorii, apa mării subterane, pe care plutește pământul, se ridică prin pământ, printr-un fel de infiltrație inversă. De la suprafața pământului, apa se evaporă în atmosferă și se reîntoarce în mare prin precipitații. Teoria menține ideea unui ciclu, însă sensul de mișcare este invers. Teoria a fost susținută ulterior de Thales din Milet și de Platon. Teoria
Circuitul apei în natură () [Corola-website/Science/304022_a_305351]
-
litoralului de efectele negative ale mării sau oceanelor. Gospodărirea apelor are ca obiect și crearea artificială a unor zone umede pentru a genera pe cale naturală asemenea efecte. Deoarece evacuarea apelor din zonele stătătoare se face mai mult prin evaporație și infiltrații, în multe din aceste zone se constată o acumulare de substanțe, care nu mai pot fi evacuate. De aceea, gospodărirea calității apelor în aceste ape capătă o importanță deosebită. De asemenea procesele biologice din apele stătătoare au o amploare mai
Gospodărirea apelor () [Corola-website/Science/304106_a_305435]
-
cum ar fi paie, frunze, resturi vegetale, rumeguș etc. El este aplicat pe suprafața solului pentru a păstra umiditatea prin scăderea evaporării și pentru a împiedica creșterea buruienilor. De asemenea, mulciul poate asigura, prin descompunere, substanțele nutritive necesare plantelor, previne infiltrațiile care favorizează eroziunea solului și împiedică înghețarea suprafeței solului. Operațiunea de acoperire a solului cu foi, frunze, rumeguș etc. se numește "mulcire". ul, mai ales cel de culoare închisă, împiedică pătrunderea luminii la buruieni și le forțează alungirea, respectiv etiolarea
Mulci () [Corola-website/Science/304244_a_305573]
-
fost introdus încă din 1834, de Charles Lyell, provine din limba germană, unde se scrie Löß sau Löss și are aceeași semnificație. Solul derivat din loess formează unul dintre cele mai productive pământuri de cultură. ul este permeabil, apele de infiltrație determinând procese de sufoziune care duc la tasare și la formarea crovurilor. ul este alcătuit în mare parte dintr-un nisip fin (ca. 20-50 %) și un praf argilos, transportate de vânt. După conținut, diferitele tipuri de loess se clasifică în
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
loess crește de la vest la est, de la câțiva metri în Oltenia, la 20-30 de metri în Estul Bărăganului și până la 60 de metri pe malul drept al Dunării de la Ostrov. Natura rocii subiacente influențeaza condiția de circulație a apei de infiltrație. Loessul de Oltenia și din Câmpia Română acoperă straturi de pietriș deasupra unor depozite levantine, pe când în Dobrogea este așternut peste calcar samatic sau argilă aptiană, iar în Moldova peste pietrișuri sau marne cuaternale. Patul de pietriș sau nisipul asigură
Loess () [Corola-website/Science/304243_a_305572]
-
lățimea de 7 m la coronament și 190 m la bază. Ecranul de injecții pentru etanșarea fundației s-a executat din galeria perimetrală amplasată în pintenul de reazăm al măștii de etanșare. Aceeași galerie are și rol de drenaj al infiltrațiilor. Pentru evacuarea apelor mari s-a executat pe malul drept un descărcător de suprafață având capacitatea de evacuare a 292 m³/ s. Deversorul are o deschidere de 18 m și este prelungit cu un canal de evacuare de tip trambulină
Paul Solacolu () [Corola-website/Science/311953_a_313282]
-
fost adus în această expoziție din considerente de conservare, în biserică fiind umiditate ridicată, partea inferioară a monumentului a început să sufere degradări ireversibile care constau în desprinderi ale primului strat de piatră pe care era realizată și inscripția, datorită infiltrațiilor masive de umiditate în structura pietrei. Din considerente de conservare într-un spațiu controlat microclimatic cu aparat de dezumificare, a fost adus acest monument roman refolosit ca și picior al prestolului, în cadrul unui obicei atestat destul de frecvent doar pe Ampoiului
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
4 se aseamănă cel mai mult cu histiocitomul fibros malign. De obicei, gradul histologic este același în toată tumora, inclusiv în recurențele locale și în metastaze. Cu timpul, fibrosarcomul prezintă arii mixoide iar la periferia tumorii poate fi observată o infiltrație inflamatorie. Pseudocapsula aparentă la examenul macroscopic este întotdeauna iluzorie la examenul histologic. Se face cu: 1)" Histiocitomul fibros malign" acesta apare însă la o vârstă mai avansată și este caracterizat histologic printr-o structură mai puțin uniformă decât aceea a
Fibrosarcom () [Corola-website/Science/312399_a_313728]
-
din centrul de la Nicula, cât și icoane de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Starea de conservare a bisericii este bună, atât la nivelul acoperișului cât și al bazei. Peretele de nord al naosului a suferit cel mai mult din urma infiltrațiilor, pictura fiind cea mai distrusă aici. În 1968, s-au tăiat ferestre, în peretele ce desparte pronaosul de naos, care au tăiat evident și stratul de pictură.
Biserica de lemn din Tăuți () [Corola-website/Science/312909_a_314238]
-
naosului și deasupra altarului. Prin găurile din streașină, intră ciori în podul bisericii. În primul deceniu al secolului al XXI-lea a apărut o fisură în axul absidei altarului, de sus până jos, care amenință dislocarea zidurilor. Ca urmare a infiltrațiilor apei de ploaie, tencuiala din interiorul bisericii se macină. S-a înaintat un memoriu la Direcția de Cultură, Culte și Patrimoniul Cultural Național Suceava prin care s-a solicitat ajutor înainte de a se deteriora mai grav biserica. Se impune consolidarea
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Poiana-Dolhasca () [Corola-website/Science/309552_a_310881]
-
din izvoare are emisie de gaze și temperaturi cuprinse între 12 grade C- 18 grade C, în funcție de aportul de apă carstică. Cazul particular îl constituie Peștera Lizlonea, care devine o exurgență la 215 m. altitudine, alimentată numai de apele de infiltrație. În concluzie, manifestările hidrologice ale carstului in zona Carașova, prezintă particularitățile: Reprezentative pentru acest areal sunt solurile zonale, determinate în mod direct de climă, vegetație și litologie. Reprezentative pentru acest tip sunt următoarele tipuri de soluri: - soluri brune eu-mezobazice pe
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
pe cealaltă, în funcție de regimul de precipitații între care în zona Cornetul Babelor în lacul numit ”Lacul Gornoviței”. În zona depresionară lunca râurilor Gornovița, Prejna și Balta nu se întâlnesc ape freatice din cauza depunerilor aluvionare care nu acumulează apă, apele de infiltrație fiind în strat subținere și are debite mici de 1-1.5l m³/s și foarte sensibile la precipitații. Zona de est a teritoriului comunei, începând cu Cornetul Babelor, localitatea Coada Cornetului, delimitate de drumul județean 670 desfășurat pe culme, face
Comuna Balta, Mehedinți () [Corola-website/Science/310646_a_311975]
-
într-o succesiune de săli și coridoare cu o lungime totală de 125 m. în peșteră se găsesc stalactite, stalagmite, scurgeri parietale, gururi, draperii, depuneri de montmilch, la origine albe sau galbene acum înegrite de humusul ajuns în apele de infiltrație. În peșteră au mai fost semnalate gastropode, păianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere, carabide și diverse rozătoare. Poteca de apropiere este lungă și dificilă. Pentru peșteră sunt necesare surse de iluminat.
Peștera Poarta Zmeilor () [Corola-website/Science/309411_a_310740]
-
sulfuri, fiind întâlnită în roci magmatice și metamorfice bogate în magneziu și fier (roci de culoare închisă), roci hidrotermale și roci sedimentare sau în acumulările de cărbuni ("pirita framboidală").Supusă fenomenelor de oxidare la suprafață, sau în prezența apei de infiltrație, se transformă în hidroxid de fier amorf (limonit) după mai multe etape intermediare. Din punct de vedere economic este importantă pentru obținerea acidului sulfuric, fierului și cuprului, sau ocazional la obținerea aurului.Zăcămintele de cărbuni bruni ce conțin pirită. prin
Pirită () [Corola-website/Science/304731_a_306060]