2,597 matches
-
excluse, fie incluse nediferențiat. Nu se știe însă dacă efectele noii participări vor duce la o mai mare democratizare a politicii, pentru că nu se poate spune cu certitudine dacă noile forme de participare sunt la fel de eficiente ca cele tradiționale în influențarea decidenților politici. Vom aborda în continuare celelalte caracteristici sociale ale participanților, pentru a reveni in extenso asupra problematicii participării politice a femeilor. O a doua observație este că importanța educației în disponibilitatea de a participa a supraviețuit schimbării de repertoriu
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
să conteze, anume tipul asociației, din moment ce asociațiile recreative și sportive par cele mai de succes în mobilizare. În formarea unui spațiu public, asociațiile acționează prin formarea opiniei și a criticii publice. Prin dezbateri, agregarea intereselor și formularea cererilor cetățenilor, prin influențarea agendei publice, asociațiile pot contribui la formarea spațiului public. Indicatorul ales pentru analiză este participarea asociațiilor la inițiative și acțiuni municipale, adică disponibilitatea acestora de a genera o rețea de comunicare, de a canaliza cereri publice înspre spațiul public de
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
conflictele inerente. Tocmai aici intervine capitalul social, cel care este răspunzător de formarea unui cetățean orientat către sistem, care se simte competent subiectiv și eficace politic. Rolul lui în angrenajul societății civile este de a se angaja în acțiuni de influențare a politicii și de control al politicienilor. Presiunea societății civile asupra decidenților politici duce la responsabilitatea, receptivitatea și eficiența celor din urmă. Răspunsul presupus va fi o satisfacție mai mare, dar și un activism mai crescut al societății civile, înrtr-o
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
carte care a apărut la Paris? înțeleg la limită și invidia, și antipatia personală, și procesele de intenții, dar o minimă solidaritate dacă nu pentru autor, măcar pentru subiectul cărții parcă se impunea. Trec peste boicotul publicistic și radiofonic, peste influențarea negativă a recenzenților străini, peste nu puține acte ostile, pentru a reține în primul rând un document de mentalitate sectară, primitivă, josnică: reacția primară a fiicei unui ilustru dramaturg francez-român. Interesându-mă la telefon dacă au primit cartea, mi s-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cerebro-vasculară alterată, parte a tulburărilor microvasculare generalizate cauzate de diabet (22). În afara microangiopatiei există alți factori diferiți care influențează fluxul sanguin cerebral la diabetici: - alterarea inervației adrenergice și colinergice a arteriolelor cerebrale, descrisă în diabetul experimental și explicată prin posibilitatea influențării răspunsului vasodilatator prin neuropatia diabetică; - nivele înalte ale câtorva substanțe ca: endotelina, angiotensina, convertaza; - hipercoagulabilitatea, fibrinoliza crescută, hipersenzitivitatea plachetară, nivele crescute ale factorului Willebrandt sunt cele mai frecvente tulburări hemostatice la pacienții cu diabet zaharat. 10. Particularități ale bolii cerebrovasculare
Tratat de diabet Paulescu by Răzvan Motoc, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92214_a_92709]
-
sensibilității la insulină a celulelor insulinodependente. Kim și Ahn (12) au demonstrat că PPAR ? activează atât GLUT2 cât și β-glucokinaza, construind o ipoteză interesantă privind reglarea hepato-β-celulară a metabolismului energetic gluco-lipidic, implicat în insulinorezistența din T2DM. O cale de influențare pozitivă a metabolismului glucozei în ficat ar fi activarea de către PPAR ? a glucokinazei hepatice (a hexokinazei). La rândul lor, Sugden și Holness (29) aduc argumente privind implicarea receptorilor PPAR ? în secreția insulinică β-celulară compensatoare față de insulinorezistența întâlnită în
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92249_a_92744]
-
paralelă între gradul de influență pe care insulina îl exercită asupra producției de glucoză, asupra lipolizei și proteolizei, se poate constata că primele două procese (producția endogenă de glucoză și lipoliza) sunt foarte sensibile la modificări mici ale insulinemiei, în timp ce influențarea proteolizei necesită concentrații mai mari de glucoză. 9. FACTORII INSULINICI DE CREȘTERE (IGF - „INSULIN GROWTH FACTORS”) Familia factorilor de creștere este foarte mare (peste 50 membri) și cuprinde numeroase peptide mici, secretate în jurul celulelor, a căror dezvoltare o influențează. Factorii
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92242_a_92737]
-
corespundă poziției ierarhice din sistemul de notar; c) Fidelitatea (constanța): nota acordată de un examinator se menține la orice alt examinator, dacă ar refacere evaluarea ; Printre factorii perturbatori care conduc la o notare subiectivă se pot menționa: a. Efectul „halo”- influențarea negativă asupra notării; notele mici la alte discipline pot influența acordarea de note mai mici decât le merita elevii la disciplină”chimie”. b. Fenomenul de contrast - elev bun și elev slab, elev cuminte și elev cu abateri. Evaluarea corectă, obiectivă
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
cognitive, adică „antrenarea” minții pe un făgaș dorit; mai exact, controlul intelectului sau sugestia autocontrolului (dar Într-o direcție indusă). Cum puterea situațională, ne amintește Zimbardo, emană din „puterea sistemică” (ce este dirijată politic), Înțelegem ce importanță au instituțiile de influențare a minților, ce rol poate juca media controlată. Indivizi care se (auto)percep ca minți puternice nici nu știu că au căzut În capcană și că sunt dirijați. Discuțiile de grup de la unele televiziuni, dialogurile Între unele spirite luminate ascund
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
numai eu. Desigur, poet fiind, recurge la artificii artistice, complică, Încurcă identitățile, inventează unele personaje, dar un cititor de urme competent poate degaja semnificații situaționale evidente. Pentru psihosociolog, cartea poetului Nicolae turtureanu este o sursă de informații despre control, suspiciune, influențare, putere, individ În situație fabricată. Ca și cum ar fi citit tratate de psihosociologie, poetul intuiește că trebuie să traseze mai Întâi contextul (istoric, social, cultural) și să distribuie personajele care au marcat acest context. Apar uneori și personaje colective, dintre acestea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Întindă un năvod sub care să adune și să regleze (uniformizeze, alinieze) mințile, atitudinile și comportamentele indivizilor. Aceasta poate Însemna controlul total (politic, social, economic, fizic, educativ, cultural) sau recurgerea la mijloace psihosociologice, „educative” de dirijare a conștiinței publice, de influențare a mijloacelor de formare și de elaborare a schemelor cognitive, pentru ca „beneficiarii” sistemului să Încerce un sentiment colectiv de satisfacție și Împlinire. Adesea, aceste mijloace sunt conjugate, urmărindu-se ca finalitate Încarcerarea intelectului În scheme de decodare a informației și
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
vieții cotidiene, precum Shakespeare, Molière, Mozart. Ce au În comun toți aceștia? Prin puterea personalității lor, prin resursele lor personale, prin impactul social al operei lor, ei au transformat lumea timpului lor și au determinat regândirea noțiunilor de cunoaștere, putere, influențare. Actorul pe scena vieții sociale se afirmă prin competența Într-un domeniu, inclusiv socială, refuzul monotoniei repetitive, disponibilitate pentru inovație, capacitatea de a impulsiona voința colectivităților și a forja conștiința colectivă și, nu În ultimul rând, prin carisma personală. Actorul
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Societatea digitalizată, mai mult decât oricând în istoria omenirii, a reificat/instituționalizat aceste constructe umane și le dă semnificații exagerat pragmatice și, în ultimă instanță, pecuniare. Prin instruire, prin învățare, prin propagandă și marketing, prin mass-media și oricare formă de influențare a comportamentelor umane se predică virtuțile fenomenelor de aculturație, enculturație, contra-culturație și interculturalitate. Platforma cea mai potrivită pentru toate aceste acțiuni este așa-numita industria TIME: Telecomunicații, Tehnologia Informațiilor, Medii, Divertisment 33. Telecomunicațiile ne conectează la rețele cluster, de unde putem
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
pe întreaga planetă. Un rol major în diseminarea și emergența propagării computerizării la scală societală îl are mass media și mai ales media digitalizată. Presa și televiziunea își orchestrează eforturile pentru a crea un mediu continuu, larg și total de influențare propagandistică în favoarea tehnicii; formează o legătură esențială între individ și tehnologie, între cererile din ce în ce mai variate și mai multe cantitativ și dezvoltarea societății tehnologice. Ofensiva biților "videotizează" pas cu pas individul. Iar trendul este din ce în ce mai limpede aproape imposibil de controlat; războaiele
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Principii de sustenabilitate, bune practici și tendințe: 12%; Abilități de relaționare interpersonală: 7%; Cunoașterea ramurii de activitate: 12%; Gândire/viziune strategică: 7%; Facilitarea consensului: 11%; Planificare sustenabilă: 6%; Gândire sistemică: 11%; Abilități de manageriere a proiectelor: 5%; Abilități de persuadare/influențare:11%; Leadership: 5%; Abilități analitice: 10%; Expertiză în reglementări (mediu, deșeuri, hidro etc): 4%. În plus, ISSP Releases 2010 Special Report face demarcația între abilitățile de bază, "hard" și abilitățile "soft" ale unui specialist în sustenabilitate. Rezultat în urma unor ample
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
problemelor (31%); management de proiect (44%); inspirarea și motivarea celorlalți (30%); analiză financiară (25%); flexibilitate și adaptare (28%); auditare (managementul gazelor poluante, sustenabilitate; 20%); team-building și/sau lucrul în echipă (20%); implicare în realizarea politicilor (managementul resurselor naturale etc. (17%); influențarea schimbării în organizație (24%); evaluarea costurilor ciclului de viață (13%); stabilirea și managerierea priorităților (29%); evaluarea riscurilor (11%); realizarea consensului (27%); evaluarea și raportarea sustenabilității (18%); inovare/capacitate de regândire a afacerii (11%); managementul forței de vânzare (6%); facilitator și
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
inovare/capacitate de regândire a afacerii (11%); managementul forței de vânzare (6%); facilitator și/sau trainer pentru grup (27%); expertiză tehnologică și/sau inginerească (12%); relaționarea (menținerea rețelei de contacte) cu colaboratorii externi (15%); calificare științifică (chimie, mediu, climat; 14%) influențarea schimbării în afara organizației (11%); management procesual (ex "Six Sigma" etc); 5%). relaționarea (menținerea rețelei de contacte) cu colaboratorii interni (14%). În ceea ce privește rolurile și atribuțiile cerute de îndeplinirea acțiunilor de dezvoltare comunitară, acestea sunt deja cunoscute și larg folosite, inclusiv în
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
stakeholder, precum și asupra celui de proximitate organizațională. Din punctul nostru de vedere, cele mai relevante schimbări sunt axate pe următoarele aspecte: * reducerea zonei-tampon dintre organizație și grupurile sau indivizii interesați de funcționarea ei; * stakeholders externi au ponderi aproximativ similare în influențarea proceselor organizaționale; * grupuri mici și indivizi singulari pot exercita un grad de "control social" asupra organizației, care nu este într-o relație cauzală directă cu dimensiunea lor, ci cu capabilitățile lor de a influența deciziile celor din interior; * acțiunea stakeholders
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
acest sens, managementul responsabilității sociale corporative mai are încă suficiente zone obscure, atât pentru companii, cât și pentru stakeholders. Iată câteva dintre întrebările la care se caută alternative decizionale: Când caută să influențeze decidenții firmei, ce tip de strategii de influențare strategică vor considera ca potrivite stakeholders și ce determină alegerea acestor tipuri? Ce valorizează majoritar stakeholders la o afacere: un preț corect pe produs sau politici de resurse umane nediscriminatorii? Cât de eficiente sunt strategiile de dezvoltare participativă a stakeholders
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
comportamentelor etice se extinde și capătă valențe noi, adecvate la percepțiile retroactive ale grupurilor țintă. Astfel, concluziile cercetărilor sociologice și de marketing evidențiază o particularitate nouă a atitudinilor și comportamentelor de consum: (i) grupuri mici dar cu putere mare de influențare a opiniilor au efecte disproporționat de mari asupra reputației și succesului companiilor și asupra mărcilor sale și (ii) liderii de opinie au credibilitate net semnificativă în activarea comportamentelor de achiziție a consumatorilor. Încrederea a devenit moneda de schimb a ultimelor
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
risc asupra firmelor nu s-au lăsat prea mult așteptate: grupurile de opinie tradițional agreate de companii ca având impact major în modul de percepere a reputației de către consumatori au fost completate cu liderii de opinie cu spectru larg de influențare a publicului. Janette Henderson 91 îi numește "influențătorii de branduri" ("Brand Influencers"). Cine sunt aceștia? Sunt oamenii care pun "locomotiva" (Bandwagon) în mișcare; ei pot fi instrumente de construcție a sentimentelor pozitive sau negative în jurul unui brand, atât la nivel
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
are funcția asiguratorie că standardele minime sunt îndeplinite în parametrii declarați în raportările proprii. Unul dintre studiile de opinie realizat la nivel de glob ("The Millenium Pool on Corporate Social Responsibility") evidențiază, încă din 2003, schimbarea profundă a factorilor de influențare a percepției individuale asupra firmelor de afaceri. Astfel, 49% din respondenți au pus pe primul loc responsabilitățile sociale, 40% calitatea brandului, reputația și doar 32% atributele fundamentale ale afacerilor (factorii financiari, dimensiunile firmei, strategiile sau managementul firmei). În aceste circumstanțe
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
în transmisiile radio și în producția cinematografică. În 1923, au fost emise legi care obliga toate cinematografele să prezinte jurnale de actualități de propagandă mai înainte de orice proiecție de filme artistice. Aceste jurnale de actualități erau mult mai eficiente în influențarea opiniei publice decât emisiunile radio, deoarece puțini italieni aveau la vremea aceea aparate de radio. Propaganda fascistă se folosea de postere și de manifestările artistice sponsorizate de stat. Arta și literatura nu erau strict controlate în Italia, existând însă cazuri
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
acest punct de vedere, zonele rurale au o vulnerabilitate mai ridicată. O perspectivă psihosociologică asupra percepției HIV/SIDA în România Așa cum s-a văzut, răspunsurile oamenilor - comportamentale și atitudinale - față de amenințarea HIV/SIDA sunt rezultanta unui complex de vectori de influențare și determinare de natură cognitivă, afectivă, socială și geopolitică. De modul particular și unic în care interacționează diverși factori, precum sexul, vârsta, capitalul cultural individual, experiența de viață, inclusiv cea sexuală etc., va depinde și răspunsul pe care îl va
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]
-
Să fie nemisionare: nu are ca scop promovarea unei anumite religii (cazul bisericilor), dar poate avea ca scop educația religioasă. Să nu se implice direct în promovarea sau susținerea candidaților sau formațiunilor politice, dar pot desfășura activități specifice cu scopul influențării politicilor publice. Multe ONG-uri împărtășesc cu guvernul aceeași preocupare pentru organizarea și furnizarea serviciilor comunitare de interes public. ONG-ul constituie un cadru de participare cetățenească, ceea ce facilitează participarea comunității la furnizarea mai eficientă a bunurilor și serviciilor prin
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2350_a_3675]