2,901 matches
-
între timp. Astfel, a confirmat în mod definitiv imposibilitatea reclamanților de a-și recupera bunul în cauză. 40. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că imposibilitatea reclamanților de a reintra în posesia apartamentului constituie, fără îndoială, o ingerință în dreptul lor de proprietate. 3. Cu privire la justificarea ingerinței 41. Rămâne de analizat dacă ingerința constatată de Curte a încălcat sau nu art. 1 din Protocolul nr. 1. 42. Pentru a hotărî dacă a avut loc privare de bun, în sensul
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
imposibilitatea reclamanților de a-și recupera bunul în cauză. 40. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că imposibilitatea reclamanților de a reintra în posesia apartamentului constituie, fără îndoială, o ingerință în dreptul lor de proprietate. 3. Cu privire la justificarea ingerinței 41. Rămâne de analizat dacă ingerința constatată de Curte a încălcat sau nu art. 1 din Protocolul nr. 1. 42. Pentru a hotărî dacă a avut loc privare de bun, în sensul celei de-a doua norme, trebuie să verificăm
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
bunul în cauză. 40. Având în vedere cele de mai sus, Curtea consideră că imposibilitatea reclamanților de a reintra în posesia apartamentului constituie, fără îndoială, o ingerință în dreptul lor de proprietate. 3. Cu privire la justificarea ingerinței 41. Rămâne de analizat dacă ingerința constatată de Curte a încălcat sau nu art. 1 din Protocolul nr. 1. 42. Pentru a hotărî dacă a avut loc privare de bun, în sensul celei de-a doua norme, trebuie să verificăm nu numai dacă este vorba de
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
1. 44. O privare de proprietate aparținând celei de-a doua norme nu poate fi justificată decât dacă se demonstrează, în special, că a intervenit pentru o cauză de utilitate publică și în condițiile prevăzute de lege. În plus, orice ingerință în folosirea proprietății trebuie să răspundă criteriului proporționalității. Curtea reamintește că trebuie menținut un just echilibru între cerințele interesului general al comunității și imperativele apărării drepturilor fundamentale ale individului. Preocuparea de a asigura un atare echilibru este inerentă ansamblului Convenției
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
fi distrus dacă individul respectiv ar suporta o sarcină specială și exorbitantă (cauza Sporrong și Lonnroth, citat anterior, pp. 26-28, paragrafele 69-74). a) "prevăzută de lege" ... 45. Art. 1 din Protocolul nr. 1 cere, înainte de toate și mai ales, ca ingerința autorității publice în dreptul de proprietate asupra bunurilor să fie legală (iatridis, citată anterior, paragraful 58). Principiul legalității înseamnă, de asemenea, existența unor norme de drept intern, suficient de accesibile și previzibile (cauza Hentrich împotriva Franței, Hotărârea din 22 septembrie 1994
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
stat a bunului reclamanților era "prevăzută de lege", adică dacă dreptul intern în materie răspunde exigențelor de previzibilitate și precizie, și dacă interpretarea dată în cauză de instanțe era sau nu arbitrar��. Așadar, Curtea se va întemeia pe principiul că ingerința în cauză era "prevăzută de lege". Cu toate acestea, Curtea este chemată să verifice dacă modul în care se interpretează și se aplică dreptul intern, chiar în cazul respectării cerințelor legale, are efecte conforme cu principiile Convenției. În această optică
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
cu principiile Convenției. În această optică, elementul de incertitudine prezent în lege și marja largă de manevră pe care aceasta din urmă o conferă autorităților se vor analiza pentru a stabili conformitatea măsurii litigioase cu exigențele justului echilibru. b) Scopul ingerinței ... 50. În ceea ce privește scopul ingerinței, Guvernul nu a prezentat nici o justificare. Cu toate acestea, Curtea este gata să considere că, în imprejurările date, ingerința respectivă viza un scop legitim, și anume, protejarea drepturilor altuia - "altul" fiind aici cumpărătorul de bună-credință -, având
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
această optică, elementul de incertitudine prezent în lege și marja largă de manevră pe care aceasta din urmă o conferă autorităților se vor analiza pentru a stabili conformitatea măsurii litigioase cu exigențele justului echilibru. b) Scopul ingerinței ... 50. În ceea ce privește scopul ingerinței, Guvernul nu a prezentat nici o justificare. Cu toate acestea, Curtea este gata să considere că, în imprejurările date, ingerința respectivă viza un scop legitim, și anume, protejarea drepturilor altuia - "altul" fiind aici cumpărătorul de bună-credință -, având în vedere principiul securității
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
conferă autorităților se vor analiza pentru a stabili conformitatea măsurii litigioase cu exigențele justului echilibru. b) Scopul ingerinței ... 50. În ceea ce privește scopul ingerinței, Guvernul nu a prezentat nici o justificare. Cu toate acestea, Curtea este gata să considere că, în imprejurările date, ingerința respectivă viza un scop legitim, și anume, protejarea drepturilor altuia - "altul" fiind aici cumpărătorul de bună-credință -, având în vedere principiul securității raporturilor juridice. c) Proporționalitatea ingerinței ... 51. O măsură care reprezintă o ingerință în dreptul de proprietate trebuie să asigure un
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
nici o justificare. Cu toate acestea, Curtea este gata să considere că, în imprejurările date, ingerința respectivă viza un scop legitim, și anume, protejarea drepturilor altuia - "altul" fiind aici cumpărătorul de bună-credință -, având în vedere principiul securității raporturilor juridice. c) Proporționalitatea ingerinței ... 51. O măsură care reprezintă o ingerință în dreptul de proprietate trebuie să asigure un just echilibru între cerințele de interes general ale comunității și imperativele protejării drepturilor fundamentale ale individului (vezi, între altele, cauza Sporrong și Lonnroth, citată anterior, p.
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
gata să considere că, în imprejurările date, ingerința respectivă viza un scop legitim, și anume, protejarea drepturilor altuia - "altul" fiind aici cumpărătorul de bună-credință -, având în vedere principiul securității raporturilor juridice. c) Proporționalitatea ingerinței ... 51. O măsură care reprezintă o ingerință în dreptul de proprietate trebuie să asigure un just echilibru între cerințele de interes general ale comunității și imperativele protejării drepturilor fundamentale ale individului (vezi, între altele, cauza Sporrong și Lonnroth, citată anterior, p. 26, paragraful 69). Preocuparea de a asigura
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
și a procedurilor de executare silită în care sunt implicate societățile comerciale nominalizate. Astfel, acest text nu constituie o normă de procedură abstractă și general aplicabilă, ci o dispoziție individuală în interesul unui număr restrâns de persoane juridice, deci, o ingerință expresă în atribuțiile organelor autorității judecătorești. Dreptul fundamental de acces liber la justiție nu semnifică numai posibilitatea oricărei persoane de a introduce o cerere la o instanță judecătorească pentru apărarea drepturilor, libertăților și a intereselor sale legitime, ci și garanția
DECIZIE nr. 674 din 15 decembrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări, precum şi a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2005 pentru modificarea art. 48 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2004 privind unele măsuri pentru finalizarea privatizării societăţilor comerciale aflate în portofoliul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului şi consolidarea unor privatizări. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174487_a_175816]
-
condiții și în mod operativ. ... (3) Instituțiile de medicină legală contribuie la realizarea cercetării științifice în domeniul medicinei legale și la îmbunătățirea asistenței medicale, prin elaborarea de opinii științifice medico-legale în cazurile solicitate de organele sanitare. ... Articolul 3 (1) Orice ingerință în activitatea medico-legală este interzisă. ... (2) Încălcarea prevederilor alin. (1) atrage răspunderea administrativă, civilă sau penală, după caz. ... Articolul 4 Instituțiile de medicină legală sunt singurele unități sanitare care efectuează, potrivit legii, constatări, expertize, precum și alte lucrări medico-legale. Articolul 5
ORDONANŢĂ nr. 1 din 20 ianuarie 2000 (*actualizată*) (**republicată**) privind organizarea activităţii şi funcţionarea instituţiilor de medicină legală**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171506_a_172835]
-
Magistrații trebuie să își exercite funcția cu obiectivitate și imparțialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor și influențelor de orice natură. ... (3) Magistrații au obligația să aducă la cunoștință Consiliului Superior al Magistraturii orice presiuni sau ingerințe în actul de justiție, indiferent de proveniența lor. ... Articolul 5 (1) În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, magistrații nu trebuie să fie sau să se lase influențați de doctrine politice. ... (2) Magistrații nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o
HOTĂRÂRE nr. 144 din 26 aprilie 2005 pentru aprobarea Codului deontologic al magistraţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167170_a_168499]
-
Magistrații trebuie să își exercite funcția cu obiectivitate și imparțialitate, având ca unic temei legea, fără a da curs presiunilor și influențelor de orice natură. ... (3) Magistrații au obligația să aducă la cunoștință Consiliului Superior al Magistraturii orice presiuni sau ingerințe în actul de justiție, indiferent de proveniența lor. ... Articolul 5 (1) În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, magistrații nu trebuie să fie sau să se lase influențați de doctrine politice. ... (2) Magistrații nu pot milita pentru aderarea altor persoane la o
CODUL DEONTOLOGIC din 26 aprilie 2005 al magistraţilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/167175_a_168504]
-
participe la ședințele de judecată și să soluționeze lucrările în mod temeinic și operativ; ... g) să asigure securitatea dosarelor penale și a celorlalte lucrări, precum și confidențialitatea acestora, potrivit legii; ... h) să aducă de îndată la cunoștință procurorului șef direcție orice ingerință în activitatea pe care o desfășoară din partea unei persoane fizice sau juridice ori a unui grup de interese, care ar putea să îi afecteze independența sau imparțialitatea ori ar putea crea suspiciuni cu privire la acestea; ... i) să îndeplinească, în limitele funcției
REGULAMENT din 2 octombrie 2006 (*actualizat*) de ordine interioară al Direcţiei Naţionale Anticorupţie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/181663_a_182992]
-
procesele amintite, Arhiepiscopia a făcut mai multe demersuri către autoritățile statului (primărie, prefectură, președinție, Guvern etc.), dar acestea și-au declinat competența, având în vedere procesul care este pe rolul Tribunalului București, considerând că orice decizie în cauză constituie o ingerință neconstituțională și o încălcare a principiului separației puterilor în stat. Comisia a fost investită și cu anchetarea condițiilor de oportunitate privind proiectele de construcții care afectează zonele istorice ale Bucureștiului, aspecte ce vor fi disjunse de prezentul raport. Din analiza
HOTĂRÂRE nr. 40 din 9 noiembrie 2006 privind aprobarea concluziilor Comisiei de anchetă având drept scop investigarea condiţiilor de legalitate şi de oportunitate privind construirea imobilului "Cathedral Plaza" în imediata apropiere a Catedralei Româno-Catolice "Sfântul Iosif" din Bucureşti, precum şi a proiectelor de construire şi de sistematizare care afectează zonele istorice din municipiul Bucureşti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/182525_a_183854]
-
vădit neîntemeiat în sensul art. 35 paragraful 3 din Convenție. Ea relevă, de asemenea, ca acest capăt de cerere nu este lovit de niciun alt motiv de inadmisibilitate. Așadar, el trebuie declarat admisibil. B. Pe fond 1. Asupra existenței unei ingerințe 21. Guvernul nu contestă existența unei vieți private și de familie a reclamantului în România înaintea expulzării sale, însă susține că această măsură, precum și interdicția de ședere nu au constituit o ingerință în viața sa privată și de familie. În
HOTĂRÂRE din 8 iunie 2006 în Cauza Lupsa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184294_a_185623]
-
admisibil. B. Pe fond 1. Asupra existenței unei ingerințe 21. Guvernul nu contestă existența unei vieți private și de familie a reclamantului în România înaintea expulzării sale, însă susține că această măsură, precum și interdicția de ședere nu au constituit o ingerință în viața sa privată și de familie. În acest sens, el arată că reclamantul nu avea un drept de ședere permanentă în România, ci ședea aici ��n baza unei vize de afaceri prelungite periodic. Mai mult, el subliniază că după
HOTĂRÂRE din 8 iunie 2006 în Cauza Lupsa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184294_a_185623]
-
reamintește apoi faptul că Convenția nu garantează, ca atare, niciun drept pentru un străin de a intra sau locui pe teritoriul unei anumite țări. Totuși, expulzarea unei persoane dintr-o țară în care locuiesc rudele sale apropiate poate constitui o ingerință în dreptul la respectarea vieții de familie, așa cum este el protejat de art. 8 § 1 din Convenție (Cauza Boultif împotriva Elveției, nr. 54273/00, § 39, CEDO 2001-IX). 26. În cauză de față, Curtea relevă faptul că reclamantul, ajuns în România în
HOTĂRÂRE din 8 iunie 2006 în Cauza Lupsa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184294_a_185623]
-
capăt acestei integrări și au generat o bulversare radicală în viața sa privată și de familie, pe care vizitele regulate ale partenerei sale și ale copilului lor nu au putut-o remedia. Drept care, Curtea consideră că a avut loc o ingerință în viața privată și de familie a reclamantului. 2. Asupra justificării ingerinței 28. Această ingerință încalcă Convenția dacă nu respectă cerințele paragrafului 2 al art. 8. Așadar, trebuie analizat dacă ea era "prevăzută de lege", daca urmărea unul sau mai
HOTĂRÂRE din 8 iunie 2006 în Cauza Lupsa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184294_a_185623]
-
privată și de familie, pe care vizitele regulate ale partenerei sale și ale copilului lor nu au putut-o remedia. Drept care, Curtea consideră că a avut loc o ingerință în viața privată și de familie a reclamantului. 2. Asupra justificării ingerinței 28. Această ingerință încalcă Convenția dacă nu respectă cerințele paragrafului 2 al art. 8. Așadar, trebuie analizat dacă ea era "prevăzută de lege", daca urmărea unul sau mai multe scopuri legitime, în sensul paragrafului respectiv, și dacă era "necesară într-
HOTĂRÂRE din 8 iunie 2006 în Cauza Lupsa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184294_a_185623]
-
familie, pe care vizitele regulate ale partenerei sale și ale copilului lor nu au putut-o remedia. Drept care, Curtea consideră că a avut loc o ingerință în viața privată și de familie a reclamantului. 2. Asupra justificării ingerinței 28. Această ingerință încalcă Convenția dacă nu respectă cerințele paragrafului 2 al art. 8. Așadar, trebuie analizat dacă ea era "prevăzută de lege", daca urmărea unul sau mai multe scopuri legitime, în sensul paragrafului respectiv, și dacă era "necesară într-o societate democratică
HOTĂRÂRE din 8 iunie 2006 în Cauza Lupsa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184294_a_185623]
-
măsura litigioasa urmărea un scop legitim, si anume apărarea siguranței naționale, ca aceasta era necesară într-o societate democratică din moment ce se justifică printr-o necesitate socială imperioasa și că era proporțională cu scopul legitim urmărit. Pentru a conchide asupra proporționalității ingerinței, Guvernul subliniază că trebuie luate în calcul, pe de o parte, gravitatea faptelor de care era bănuit reclamantul și, pe de altă parte, faptul ca partenera să și copilul lor sunt liberi să-l viziteze și, eventual, să se stabilească
HOTĂRÂRE din 8 iunie 2006 în Cauza Lupsa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184294_a_185623]
-
un pericol pentru siguranța națională sau pentru ordinea publică. 42. Având în vedere că reclamantul nu s-a bucurat nici în fața autorităților administrative și nici în fața curții de apel de nivelul minim de protecție împotriva arbitrariului autorităților, Curtea conchide că ingerință în viața sa privată și de familie nu era prevăzută de o "lege" care să respecte cerințele Convenției (vezi, mutatis mutandis, Cauza Al-Nashif, citată mai sus, § 128). 43. Având în vedere această constatare, Curtea apreciază c�� nu mai are rost
HOTĂRÂRE din 8 iunie 2006 în Cauza Lupsa împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/184294_a_185623]