2,057 matches
-
de grele, de neacademice, asemenea invective sînt ușoare prin comparație cu răul concertat pe care cei încondeiați astfel i l-au făcut. Violența cu care îi judecă e pe măsura suferinței ce i-au pricinuit-o. O poreclă sau o insultă nu-i tot atît de gravă ca o tentativă de linșaj profesional și moral! Scrisorile confirmă tragica realitate din titlul Universitatea care ucide, dat de prozatoarea Magda Ursache primului dintre romanele sale. Pivotul biografiei intelectuale a lui Mihai Drăgan l-
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
că faptul presupus de mine e un caz real, că eu am făcut chiar mai mult decât îmi spusese el și că președintele sfatului, cel care mă reclamase este necinstit! Alte tunete și fulgere la adresa mea, că voi răspunde pentru insulta adusă autorității locale! Abia atunci scot procesul verbal care amintea președintelui local că datorează niște bani buni școlii și că din acest motiv nu sunt lăsat să lucrez în pace. Cu această dovadă închid gura secretarului raional, care abia acum
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by ALEXANDRU MÂNĂSTIREANU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/560_a_1263]
-
eșecuri, la concluzia că metodele violente nu au șanse să ducă la un rezultat bun. Cel puțin nu În cazul meu. Un foarte mare regizor pe care Îl cunosc și Îl admir În alte privințe, dacă nu-l biciuiește cu insulte pe actor, nu-i caută nod În papură ca să-l provoace, chiar să-l umilească, nu simte că el „creează“. N-am Înțeles, deși am practicat și eu uneori În tinerețe aceste metode, de ce e nevoie să stârnești o atmosferă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
am primit o vizită a unei proaspete pensionare cu temperament vulcanic, care a invadat ca un tanc biroul directorial unde tocmai Îmi sorbeam supa Între două repetiții, gata să mă dea ea pe mine afară, cu țipete histrionice, injurii și insulte cum că aș distruge Teatrul Național cu Trilogia greacă. „Unde sunt limba și cultura neamului? Au fost vândute la străini!“ Am Încercat s-o liniștesc pe marea pensionară, dar și-a scos pantoful din picior și l-a ridicat, agitându
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
firavă și mărunțică și aceasta nu se prea potrivea cu funcția de primăriță de țară. În clipa următoare, unul dintre „revoluționari” a înșfăcat preșul de la ușă. M-am trezit cu acesta aruncat în față odată cu un torent de înjurături și insulte de nespus. Ne-ai pus preș la ușă să ne ștergem pe picioare când intrăm? Iacă, ce fac eu pe covorul matale. Trăgând flegma de fumător înrăit din fundul plămânilor bolnavi, a proiectat-o abundent pe covorul cel nou. Noi
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
să Învingă tristețea dezrădăcinării și a despărțirei de țară; profanarea memoriei a sutelor de mii de români din teritoriile ocupate, martirizați prin arestări, execuții, deportări; trădarea faptei eroice a ostașilor români căzuți În războiul pentru eliberarea pământurilor anexate prin forță; insultă la adresa foștilor combatanți din rezistența armată antisovietică și foștilor deținuți politici, care au suferit pentru activități În favoarea României. Cu forțe unite vă cerem crearea de instituții unice, cu un singur conducător sau În cooperare pentru România și Republica Moldova. Avem În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
că este EA, fosta noastră profesoară de germană. Venise într-o zi în clasă însoțită de domnul director, care ne-o prezentase. Era... (nu știu cum să spun, astăzi i-aș spune sexy, dar atunci cuvântul ar fi fost o blasfemie, o insultă). În ora de germană când am văzut-o pe Domnișoara Profesoară, se luminase clasa, parcă răsărise un copac în clasă. Bineînțeles, cu toții (eram numai băieți de 16 ani) ne-am îndrăgostit de domnișoara G. A urmat o epidemie de poezii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
grav, mi-a spus odată că adevăratele motive au fost invidia și ura; "ura pentru că sunt cult, procur ziare și reviste personalului, citesc ziarele"... Oricum, nevastă-sa îl ține sub cheie și îl însoțește la slujbă și îl tratează cu insulte grosolane. Seara îl caută prin buzunare, percheziție severă, confiscându-i, abuziv, orice valoare găsește. Mi s-a întâmplat ca tocmai azi să mă surprindă domnul Cioacă, aici, în strada Speranței, la mulți kilometri de casă. Nu am avut cum să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
venite dinspre Piața Victoriei pocneau încă destul de des. Zidurile clădirii în care e instalată Camera de Comerț Româno italiană erau ciuruite de gloanțe și geamurile țăndări. Ici-colo mai rupeam câte unul din afișele lipite din ordinul generalului Antonescu, pline de insulte la adresa legionarilor. Unul dintre aceste afișe fusese lipit chiar peste drum de clădirea Muzeului meu, și cineva, văzândumă, a avut grijă să mă denunțe imediat Poliției, bine înțeles fără să aibă curajul să iscălească. Am aflat apoi că binevoitorul curajos
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
mai democratic suport de comunicare, este gazda favorită a opiniilor celor care nu sunt ziariști sau publiciști. Ei își exercită dreptul legitim la exprimare, la libertatea de opinie. Internetul este însă și suportul delatorilor anonimi, al „turnătoriilor” voluptoase, al denigrărilor, insultelor și calomniilor, al opiniilor care împroașcă și desființează munca sau viața unui om, fără ca autorii să fie cunoscuți și făcuți responsabili de acțiunile lor. Desigur, fiind și o sursă de documentare, astfel de „informații” de pe Internet devin „bibliografii acoperitoare” în
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
semnate și asumate de autori. Rezum. Autorii care semnează public informații de tipul delațiunii au acoperire în sursa „comentării” în ziare online. „Informatorii”, adică sursele, au acoperirea anonimatului, iar redacțiile ziarelor pe aceea că nu ziariștii lor au produs dezinformări, insulte și calomnii. Tot ceea ce știm este că asemenea manifestări de „curaj” al opiniilor și răspunderii personale sunt postate adesea pe edițiile online ale ziarelor românești. Consider că redacțiile publicațiilor care găzduiesc asemenea texte sunt la fel de responsabile de conținutul acestora, ca
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
de „curaj” al opiniilor și răspunderii personale sunt postate adesea pe edițiile online ale ziarelor românești. Consider că redacțiile publicațiilor care găzduiesc asemenea texte sunt la fel de responsabile de conținutul acestora, ca și de cel al articolelor. Pentru calomnie, dezinformare sau insultă, găzduite sub semnătura jurnalistului, culpa se împarte. Ziarul răspunde mai ales moral, în fața cititorilor. Jurnalistul răspunde și în fața legii. Cum în cazul pomenit „delatorul” este anonim, de data aceasta răspunderea morală și legală revine numai redactorilor. Este în interesul patronilor
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
alteori imposibil. În ce dialog aș putea însă să intru cu persoane care se ascund sub pseudonim și uneori manifestă lipsă de responsabilitate față de propria opinie? Dar cu cei care confundă libertatea de exprimare cu cea de a calomnia și insulta? Ca să dau exemplul articolului înainte pomenit, cel despre cei 10 ani pierduți, aș fi putut să-i răspuns domnului „Gheorghe”, autorul unor opinii foarte civilizat exprimate, că nu am invocat mentalitatea și incultura drept cauze ale stagnării, ci interesele politice
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
relevanței publicațiilor (posibile totuși prin numărul de citări și utilizări internaționale), ci doar asupra numărului lor. Cred că este cazul ca acest conflict absurd (cele două părți de fapt nu comunică) să devină o dispută publică onestă, transparentă, comprehensivă, fără insulte și calomnii, fără lovituri sub centură și, dacă se poate, în forma unor dialoguri față în față pentru ca toate părțile să înțeleagă și să se înțeleagă decent. Acum se pare că fiecare dintre părți o socotește pe cealaltă nelegitimă. Cum
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
aveau o reținere indiferentă, dar cei mai mulți dintre ei manifestau o expresie arogantă, ostilă; puțini arătau iubire, stimă, milă pentru noul preot. Când au apărut cei patru, au fost primiți cu ironii, râsete și o vociferare crescândă; vreo fluierătură și vreo insultă, dintre cele mai nevinovate: „acciacca quei bacherozzi“ [«strivește-i pe gândacii ăia»; bacherozzi este, în dialectul romanesc, porecla disprețuitoare dată preoților, ndr.]. Cât de diferită ar fi fost primirea noului preot în satul său natal! Clopote în sărbătoare, aplauze și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pic de sadism, diplomaților care nu mai erau personae gratae, capcane în care Ferdinand spera să-i facă să cadă pentru a putea apoi să se răstească la ei. Ministrul Maurice Paléologue 104 a fost ținta unui asemenea potop de insulte pus la cale de suveran. Romancier cu o bogată imaginație, acesta considerase că Țarul bulgarilor, în mediul său oriental, părea unul dintre acei prinți ai Renașterii italiene. Căutase să fie informat asupra faptelor și gesturilor sale prin mijloace corespunzătoare acelor
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mai raporteze decît după ce depășește două sute... În sfîrșit, la orele șase dimineața, sub un soare sclipitor, trenul ajunse la Rusciuc. Cu inima bătînd tare, îmi adun colaboratorii spre a le recomanda o atitudine demnă în fața a ceea ce, probabil, ne aștepta insulte, poate maltratare. În timp ce evocam imaginea patriei, căreia trebuia să-i dăm totul, vagonul se oprea în fața unui covor roșu, larg, flancat de vase cu flori și verdeață erijate la rang de arme, printre care, în fracuri scoase de la naftalină, cu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
La primăria din Dieuze, am decorat mai multe țărănci care oferiseră o supă acestor prizonieri și care, din această cauză, stătuseră la închisoare. Printre ele se afla și o fată de 15 ani, condamnată la trei luni de temniță pentru "insultă adusă onoarei armatei germane". Împărțind, pe ascuns, castroane cu supă, la ora cînd se întrerupsese lucrul pentru odihnă, după îndrumările și cu complicitatea soldatului polonez aflat de gardă, ea fusese surprinsă de un locotenent. Acesta, după ce răsturnase cazanul, ordonase fiecărui
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
în unele bazilici, întrucît doamna de Jouvenel cînta cu multă măiestrie din acest instrument. Soțul ei, mereu agitat și adesea capricios, își imagina că poate să stabilească ceva durabil cu fascismul și cum presa încă nu-și începuse seria de insulte ("Tevere" abia debuta în această direcție, fără ca, prin desene injurioase, să "scuipe" asupra Franței... ), Jouvenel își închipuia că Franța ar putea avea la Roma un punct de sprijin solid. Dar pentru a-l avea, cu dragă inimă ar fi aruncat
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cazul "nebuniei depline" (vesania) și că ei pot trăi mai departe perfect normal, dacă exceptăm "natura foarte parțială" a tulburării lor mintale. "Anormalitățile patologice ale vieții lor intelectuale", spune autorul, "vor fi considerate multă vreme perversități morale, bizarele lor acțiuni, insultele și injuriile adresate altor oameni ori animalelor vor fi suportate de prieteni și de familiile lor, sau vor fi chiar acceptate de bună voie, până când conflictul afectează pe cineva din afara cercului de cunoștințe, sau atrage în vreun fel atenția autorităților
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
sau asociaților; 3) refuză să aibă încredere in alții din cauza fricii nejustificate că informațiile vor fi utilizate malițios contra sa; 4) citește intenții degradante sau amenințătoare în remarci sau evenimente benigne; 5) poartă pică tot timpul, adică este implacabilă față de insulte, injurii sau ofense; 6) percepe atacuri la persoana sau la reputația sa, care nu sunt evidente altora și este promptă în a acționa coleric sau în a contraataca; 7) are suspiciuni recurente, fără nici o justificare, referitoare la fidelitatea soțului ori
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
rugăciunilor și blasfemiilor rostuite de cei pe care îi însoțește dintotdeauna. În noaptea decadenței umane, el își poartă răscrucea dintre urcușul spre înălțimi edenice și coborârea în avataruri de infern. Surd la zumzetul istoric uman și mut în a răspunde insultei mundane, pășeșete pe lespezile propriului coridor asemeni zeului ce este mai prezent în propria absență. Generându-și acea sferă ce-l înconjoară, Divinitate în transcendent și imanent deopotrivă, se așează pe cruce și se stinge precum o stea înainte de explozia
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
suprarealist. Saraha este expunerea unei lupte între două forțe: prudența cărturăresei Saraha și răutatea multiformă a vecinilor. Chiriașa unguroaică din curte și-a pus copilul în geam să spună clienților cărturăresei că Saraha nu e acasă. Cărturăreasa reacționează verbal (invective, insulte). Chiriașa strică soneria de la poartă. Saraha pune în geam un bilet: "Sunați, sunt acasă". Unguroaica strică haznaua spre a împiedica pe clienți prin inundarea curții și amenință că va da foc casei. Saraha desparte curtea în două cu un gard
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a cerut în căsătorie de la regele Antirus al geților, pe fiica acestuia care îi merse vestea de frumoasă și vrednică. Pentru că a fost refuzat, a pus mîna pe sabie și a venit cu puhoi de oștire peste Istru să spele insulta adusă bărbii sale regale. Dar nici lui nu i-a fost priincioasă vizita pe meleagurile geților pentru că mulți dintre ei și-au lăsat oasele zălog cutezanței și trufiei persane. Fiul acestuia Xerxes(486-465 î.e.n.) vrînd să spele rușinea părintelui, adună
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
Interesant este faptul că bărbații musulmani nu consideră condiția femeii ca fiind opresivă și discriminatorie. Ea este mai curând văzută ca „o posibilitate de cunoaștere a naturii feminine” și ca o formă de protecție contra „stresului, competiției, tentațiilor și posibilelor insulte din societate”. Deseori, căsătoriile sunt aranjate de părinți. De ce? Din respect față de instituția sacră a familiei. Totuși, în prezent, importanța deciziei mirilor în ceea ce privește viitorul lor este tot mai mare. Musulmanii din comunitățile rurale și din Peninsula arabică „preferă să încheie
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]