2,101 matches
-
maniac al punctualității, mereu cu ochii pe ceas, totul era rigoare; asta Îl obosise, ajunsese să nu mai suporte viața, care era un haos: de aceea, după cum scrisese În jurnalul personal, nu mai avea rost să trăiască. Sub această apăsare insuportabilă se scufundase, probabil, feribotul pe care se afla Împreună cu soția. Thomas pur și simplu Îl exaspera; fiul era parcă al altuia, Întîrzia la școală, venea mereu murdar acasă, cu maieul sau cămașa atîrnînd peste curea, nu ținea rînduială În cameră
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
călăreau, gîfÎind, pentru a lăsa urmași, porcii la fel, maimuțele; nu stricăciunea le mîna pe dobitoace; aveau anumite perioade, În restul anului parcă nici nu mai aveau sex. La om, se pare, mîncărimea În zonele pubiene, anale, bucale devenise aproape insuportabilă, era un scărpiniș general, În cupluri, treimi, În grupuri, tot mai des; probabil Antonia auzea, ca un zgomot de fond, un geamăt neîntrerupt, general. Dar poate acesta era mersul lumii, pentru ca astfel omul să poată Îndura mai lesne războaie, crime
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
le mai sărea cîte una din rotițele judecății, unora le săreau aproape toate; ospiciile nu erau doar pentru tarații din naștere sau ramoliți; sfîrșeau acolo și destui dintre cei care, mult prea des și prea intens, fuseseră atinși de o insuportabilă Înțelepciune. Sau primiseră prea multă informație, creierele lor fiind surprinse, probabil, nepregătite. Thomas era un supraviețuitor: doar o clipă-neclipă, atît, știa și ce nu trebuia. Găsise ascunzișuri potrivite În cutele minții sale; de acolo porneau, după o vreme, judecăți salvatoare
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
iar de acolo am băgat viteză și ne-am întors la siguranța apartamentului ei. Am ajuns la concluzia că situația devine gravă. Aveam nevoie urgentă de un surogat de logodnic sau viața mea în Manhattan avea să fie atât de insuportabilă încât o să trebuiască să mă mut printre străini, în Brooklyn, de exemplu. A doua zi m-am întors la mine acasă. Aveam un singur mesaj pe robotul telefonic. Era de la mama: „Am aflat cu toții. Ești sigură că anulezi totul? Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
salut câteva dintre cunoștințe și, iată, aveam deja o scrisoare lungă cât lista invitaților de la Apartamentul 16. Am continuat: Când veți citi această scrisoare, eu voi fi murit. Sunt très fericită aici, în rai. Viața cu o inimă frântă era insuportabilă și nu mai puteam fi o povară pentru voi toți. Sper că înțelegeți de ce am făcut gestul acesta - vreau să spun, pur și simplu nu puteam suporta gândul că voi fi singură toată viața. Sau umilința de a nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
Și ce mare scofală că suprimăm distanțele? Mania de a călători vine din topofobie, nu din filotopie; cine călătorește mult fuge de fiecare loc pe care-l părăsește, nu caută fiecare loc unde ajunge. A călători... a călători... Ce chestie insuportabilă și umbrela... Ia taci, ce-i asta?“ Și se opri la poarta unei case unde intră tânăra ochioasă care-l târâse parcă magnetizat după ochii ei. Și-abia atunci își dădu seama Augusto că o urmărise. Portăreasa casei îl privea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
apropiată cârciumă. XXIII Bietul Augusto era consternat. Nu doar se afla, ca măgarul lui Buridan, între Eugenia și Rosario, ci dragostea pentru aproape toate femeile pe care le vedea, în loc să scadă în intensitate, se intensifica. Și ajunse să descopere situații insuportabile. — Du-te, du-te, Liduvina, pentru Dumnezeu! Du-te, lasă-mă singur! Hai, du-te! - îi spunea el odată servitoarei sale. Și de îndată ce ea plecă, își rezemă coatele pe masă, cu capul între palme, și-și zise: „E de groază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1900_a_3225]
-
inimă iubitoare, dar acum, cu capul odihnindu-se pe umărul lui, simțindu-i mâna pe mijloc, ambele rațiuni i s-au părut la fel de juste și, pe lângă asta, dacă ne vom da osteneala să observăm, există de obicei o față, a insuportabilului, în care amândouă se ating și devin comune, automat nu mai există o motivație serioasă pentru a afirma că cele două rațiuni sunt contradictorii între ele. Isaura Madruga nu este prea versată în povești de demult și invenții mitologice, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
cadiul, mulțumit că a reușit să-și atragă prietenul În discuție. Dar măcar recunoști că această femeie ar fi incapabilă să-și imagineze o altă viață decât cea de la curte? — Poate. — Recunoști că, pentru tine, viața la curte este urâtă, insuportabilă, și că nu vei rămâne acolo nici o clipă mai mult decât ar fi necesar? A urmat o tăcere stânjenitoare. Abu Taher Încheie prin a rosti pe un ton precis, ferm: — Ți-am spus ceea ce trebuia să auzi din partea unui prieten
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
un Mannlicher austriac, care părea să nu aibă altă Întrebuințare decât să-i arate fiecăruia poziția unde trebuia să ajungă. Fazel era calm, mai puțin neliniștit decât În ajun, calm așa cum poate să fie omul de acțiune atunci când se Încheie insuportabila așteptare. — Iată, ne aruncă el cu un accent de-abia perceptibil de triumf. Tot ce anunța Panoff era adevărat. Colonelul Liakov și-a executat lovitura de stat, s-a proclamat guvernator militar al Teheranului și a impus restricții de circulație
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
Îndrepte privirile Îngrijorate spre galeria invitaților, unde tronează dl Pokitanoff, căruia nimeni n-a Îndrăznit să-i interzică intrarea. Când prim-ministrul se așază la loc, nu se aud nici huiduieli, nici aplauze. Nimic altceva decât o tăcere strivitoare, copleșitoare, insuportabilă. Apoi se ridică un venerabil seyyed, descendent al Profetului și modernist din primul val, care a susținut Întotdeauna misiunea Shuster. Discursul lui e scurt: — Este, poate, voința lui Dumnezeu ca libertatea și suveranitatea să ne fie smulse prin forță. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
fisură sfârâitoare. Frigoriferele erau într-o stare jalnică. Ceea ce începuse monstrul, aruncătorul de flăcări desăvârșise. Pereții sălii erau tapisați cu dâre negre, mărturii ale energiei ultraconcentrate a armei. Duhoarea alimentelor artificiale amestecată cu cea a cutiilor de amblaj carbonizate era insuportabilă în această atmosferă stătută. În ciuda ravagiilor provocate de aruncătorul de flăcări, nu fusese distrus totul. Resturi de cutii spintecate, dovezi evidente ale trecerii creaturii, erau risipite pe jos, cruțate ca prin minune de foc. Pachete și baloturi de toate mărimile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
pentru că n-au știut niciodată să iubească. Pasărea Phoenix a luat timpul de la zei și dragostea de la oameni, purificîndu-le În aceeași flacără care se ridică pentru a spune că timpul fără dragoste e gol. Gol și În cele din urmă insuportabil, În clipa cînd pasărea Phoenix a coborît pe nisip și a Început să-și pregătească singură și cu calm rugul. Ea acceptă moartea În schimbul iubirii. Dacă am fi zei, spune Platon, n-am ști ce este iubirea. Înfiorată de sacrificiu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
de Vergiliu. În abisul În care a coborît, cerînd trecutului imposibilul, Orfeu n-a descoperit, poate, decît propria-i moarte. Ieșind spre lumina, vroia să uite frigul acestei descoperiri; ea Îi umplea ochii de Întuneric și urechile cu o liniște insuportabilă prăbușind Întreg timpul În clepsidră de unde vîntul spulbera nisipul astupînd și viitorul său mormînt... Iar el n-a Îndrăznit să se uite Înapoi pînă ce zorii tulburi nu i-au dat curaj... Restul e poveste. Singura realitate rămîne ploaia care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2102_a_3427]
-
fereastră, departe, Tereza voise doar să-și recapete suflul, probabil. Va fi nevoie de eroi, așa ai spus. Înlocuitori de eroi, așa ai spus. Când se va ridica, cândva, capacul de pe cazanul în care am fiert cu toții, duhoarea va fi insuportabilă. Viermii și puroaiele și mucegaiul vor năvăli de peste tot, așa ai spus. Fiecare se va ascunde de el însuși și de ceilalți. Noi măști, noi înlocuitori, noi eroi... Dar eroii nu vom fi noi, nenorociții. Nici vecinii noștri, nenorociții. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
de la zece are curs, dacè nu mè înșel, stai sè verific în agendè, se apleacè deasupra biroului că sè-și consulte agenda directorialè, din fericire pentru mine, fiindcè, altfel, ar fi vèzut pe chipul meu ravagiile nemiloase ale unor furtuni sangvine insuportabile, Da, de la zece, du-te tu, Matei, tu o cunoști, ai mai fost o datè, nu?! Da! eu, încercând sè maschez culoarea purpurie din obraji, îmi plec privirea înspre modelul geometric din covor, în timp ce sângele meu, pulsând frenetic sub piele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2309_a_3634]
-
Ar fi cazul să discut cu ei, admite el, fără să dea semne că ar fi dispus să se urnească. Poate mai târziu, când sunteți singuri, i-am sugerat. — Da. N-aș putea da ochii cu nimeni acum. Altă tăcere insuportabilă. Nu știu ce să-i spun ca să-l fac să se simtă mai bine. Rana e prea proaspătă. Când m-am despărțit de Patrick, toți mă asigurau că timpul le vindecă pe toate, că voi găsi pe altcineva și îmi va trece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1970_a_3295]
-
motivul ieșirii Marei. Nu e igienic. Și nici normal. Eu nu mă culc la nici un subsol, zise Sarah. L-ai văzut măcar? Nu, nici n-am nevoie. E un loc plin de mizerie și de întuneric și de o duhoare insuportabilă... Și de monștri care pândesc la colțuri, nu? termină Perir ironic. E mai curat decât cabinetul medical. E o ordine nemaipomenită. Sunt încăperi după încăperi. Unele pline cu table, bănci vechi, manuale care au ieșit din uz, cataloage și arhive
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Vom avea mare grijă de tine, tinere, "tânărul meu", zise o voce mieroasă în spatele căreia se ascundea un caracter fără scrupule. Ești esențial în planul nostru. "Al meu." Cercul care mă strângea tăia din ce în ce mai adânc în carnea mea. Durerea era insuportabilă, dar nu-mi permiteam să țip. Nu ar fi avut nici un rost. Tortura nu ar fi devenit mai blândă. Vezi tu, Corvium, tu ești foarte important pentru noi și pentru lume. "Pentru noi în primul rând." Corect, Crave, foarte important
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
ne temem că astfel de reguli ar sta în calea cercetării. În definitiv, Institutul Național de Sănătate pare capabil să facă cercetare, respectând aceste linii directoare. Și nu trebuie să acceptăm nici argumentul că aceste reguli ar însemna o povară insuportabilă. Dacă o revistă te poate anunța că ți-a expirat abonamentul, atunci și o universitate te poate anunța, dacă vrea să îți folosească țesuturile într-un scop nou. 3. Să aprobăm legi prin care să se stabilească obligativitatea ca datele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
de Pimm’s În mână, iar eu rămân uitându-mă după el, scăpând un cub de gheață În iarbă. Un apartament. Asta nu poate să Însemne decât un singur lucru. O să facem sex. Și, din senin, mă cuprinde o nervozitate insuportabilă. — Doamne, ce tâmpit sunt ! exclamă Connor, lăsându-și jos cuțitul. Doamne, ce orb am putut să fiu. Se Întoarce cu fața spre mine, și Îmi aruncă o privire albastră otrăvită. Emma, știu cu cine te vezi. Mă cuprinde un atac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
care proprietarul ni-l descrisese, când am Închiriat apartamentul, drept „terasă spațioasă“ și ne așezăm pe bucățica cu soare, bând schnappsul pe care Lissy l-a luat anul trecut de la duty free. Fiecare Înghițitură Îmi arde gâtlejul În mod absolut insuportabil, dar cinci secunde mai târziu, Îmi trimite o căldură blândă și calmantă prin tot corpul. — Trebuia să-mi dau seama, zic, cu ochii În pahar. Trebuia să mă gândesc că un milionar important ca el n-are cum să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
ce face, lacrimile Îmi inundă ochii, de ușurare. Știe. E OK. — Deci... Îmi șterg fața, Încercând să-mi revin. Deci asta... deci asta Înseamnă că... suntem... Nu mai sunt În stare să-mi termin fraza. Urmează o tăcere lungă și insuportabilă. Dacă zice nu, nu știu ce-am să fac. Părerea mea e să nu te pripești să iei o hotărâre În privința noastră, spune Jack Într-un final, privindu-mă cât se poate de serios. Fiindcă mai am o groază de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
mă scoată țap ispășitor? Nu, nu cred, nu vreau să cred că oamenii pot fi atât de răi! Ștefan Girovescu Încă mai era stăpânit de dureri ascuțite și dese, niște arsuri necruțătoare pe care și le imagina ca adevărate momente insuportabile când cineva i-ar fi aruncat capul cu tâmpla dreaptă pe jar! Atunci mușca perna sau mâneca bluzei de training pentru a estompa geamătul de durere, gândind tot timpul la eventualitatea nefastă de a fi auzit de cineva. Apoi peretele
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
amintire care Îl Înfioră și-l făcu să se cutemure ușor În fotoliul avionului și să se Întrebe: chiar și după mai bine de două decenii?! Era electrician de Întreținere Într-o secție cu multă mizerie și cu un miros insuportabil, acolo se prelucrau pieile de vită. Pe jos era alunecos și aburii de la acid și cloroform făceau aerul greu respirabil. La etaj, se prelucrau pieile uscate și mirosul era unul de piele finisată. După ce Își inspecta fiecare element al instalțiilor
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]