2,070 matches
-
prin identitatea sa și prin valențele pe care le conferă "naționalului", lucrarea de față a încercat să surprindă construcția categoriei sociale a intelectualilor ce au purtat pe umerii lor progresul provinciei prin cultură. Intelectualii din nordul Moldovei, ca parte a intelectualității românești, apar, în deceniile interbelice, ca rodul unor reprezentări și raporturi (între individ, educație, muncă sau cultură). În acest sens, ei au fost definiți ca grupul socioprofesional creator și distribuitor de cultură, plasat cu preponderență într-un câmp cultural, în
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
écrivain roumain au XIX-e siècle: typologie sociale et intellectuelle", în Cahiers roumains d'etudes littéraires, nr. 2, 1980; Ladislau Gyémánt, Mișcarea națională a românilor din Transilvania între anii 1790 și 1848, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986; Alexandru Tonk, "Formarea intelectualității române din Transilvania și Liceul Piariștilor din Cluj", în Studia Universitas Babeș-Bolyai. Series Historia, 1968. 20 Cornel Sigmirean, Istoria formării intelectualității românești din Transilvania și Banat în epoca modernă, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000; Ladislau Gyémánt, School as a
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
națională a românilor din Transilvania între anii 1790 și 1848, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1986; Alexandru Tonk, "Formarea intelectualității române din Transilvania și Liceul Piariștilor din Cluj", în Studia Universitas Babeș-Bolyai. Series Historia, 1968. 20 Cornel Sigmirean, Istoria formării intelectualității românești din Transilvania și Banat în epoca modernă, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000; Ladislau Gyémánt, School as a Link between the Intelligentsia and the People Regarding the Romanians of the First Half of the 19th Century, Comitetul Național al
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Gyémánt, School as a Link between the Intelligentsia and the People Regarding the Romanians of the First Half of the 19th Century, Comitetul Național al Istoricilor din România, București, 1985; Mihai Pârvulescu, Rolul școlii bănățene în procesul de formare al intelectualității românești în secolul XIX, s.n., Cluj-Napoca, 1998; Idem, Școală și societate. Contribuție la cunoașterea formării elitelor românești din Banat în secolul al XIX-lea, Editura Excelsior Art, Timișoara, 2003; Iacob Mârza, Școlile superioare de la Blaj și rolul lor în procesul
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
XIX, s.n., Cluj-Napoca, 1998; Idem, Școală și societate. Contribuție la cunoașterea formării elitelor românești din Banat în secolul al XIX-lea, Editura Excelsior Art, Timișoara, 2003; Iacob Mârza, Școlile superioare de la Blaj și rolul lor în procesul de formare al intelectualității române din Transilvania, s.n., Cluj-Napoca, 1985; Remus Câmpeanu, Intelectualitatea română din Transilvania în veacul al XVIII-lea, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1999. 1 Christophe Charle, Intelectualii în Europa secolului al XIX-lea, Editura Institutul European, Iași, 2002. 2 Pierre
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
la cunoașterea formării elitelor românești din Banat în secolul al XIX-lea, Editura Excelsior Art, Timișoara, 2003; Iacob Mârza, Școlile superioare de la Blaj și rolul lor în procesul de formare al intelectualității române din Transilvania, s.n., Cluj-Napoca, 1985; Remus Câmpeanu, Intelectualitatea română din Transilvania în veacul al XVIII-lea, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1999. 1 Christophe Charle, Intelectualii în Europa secolului al XIX-lea, Editura Institutul European, Iași, 2002. 2 Pierre Bourdieu, Economia bunurilor simbolice, Editura Meridiane, București, 1986, p.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
p. 118. 79 T. Chelariu, Zilele și umbra mea, vol. II, p. 49. 80 Ibidem, p. 50. 81 G. Tașcă, " Problema șomajului", în ALACI - Revistă lunară de studii și cercetări economice, II, nr. 2, 1933, p. 7. 82 Puiu Gârcineanu, "Intelectualitate și omenie", în Vremea, nr. 392, 1935, p. 3. 83 Mircea Eliade, "Simplu intermezzo", în Vremea, nr. 394, 1935, p. 3. 84 N. C. Angelescu, "Rolul intelectualului", în Vremea, nr. 397, 1935, p. 3. 85 Ș. Bârsănescu, Politica culturii, p.
Cărturarii provinciei. Intelectuali și cultură locală în nordul Moldovei interbelice by Anca Filipovici () [Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
accesibilității, a legăturilor bune privind transportul, existența organizațiilor de susținere și ajutor și a grupărilor industriale, disponibilitatea forței de muncă calificate, precum și o bună infrastructură tehnologică. Orașul viitorului este un oraș „ educat― . Aspirațiile orașului de a deveni oraș model al intelectualității depind de educație. Acest oraș este un oraș „ rezidențial― unde se poate trăi la fel de bine precum se poate munci. Dacă un oraș Îndeplinește toate aceste condiții, atunci el este un oraș „inteligent― , un oraș al informației. Modelele matematice și teoretice
Polarităţile arhitecturi by Mihai Flondor () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92988]
-
dintre punctele de rezistență ale platformei agrarienilor. După 1992, unii dintre membrii de frunte ai Frontului au plecat în România sau la alte formațiuni politice, iar organizația s-a împărțit în două grupuri mari: Frontul Popular Creștin Democrat și Congresul Intelectualității. Rusificarea și dominația politică asupra fostelor republici, mai ales cele mai mici și mai dependente de fosta metropolă, continuă și după 1991. Clasa politică de la Chișinău a continuat rusificarea într-un mod mai subtil: constituirea separatismelor, reactivarea moldovenismului, blocarea relațiilor
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Prut și Nistru trece printr-o gravă criză de identitate. Deși similitudinea dintre limba română și proclamata limbă „moldovenească” este evidentă, interese politice dar și sechele ale trecutului și obișnuința obedienței față de un for superior scindează clasa politică și vârfurile intelectualității. Curentului unionist românesc firesc, întemeiat pe trecutul istoric comun și pe factorii actuali de apropiere, i se opune o puternică orientare de păstrare a independenței și suveranității statale, cucerite în 1991. Independență doar aparentă, pentru că, în actualele condiții geopolitice, aservirea
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
acordul pentru realizarea căsătoriilor interetnice. Îmbucurător este faptul că, în ciuda a jumătate de secol de eforturi intense ale autorităților sovietice, a marginalizării sociale, a dezinformării și demonizării a tot ceea ce înseamnă spirit și cultură românească, cea mai mare parte a intelectualității românești din Basarabia nu a renunțat la valorile naționale. Acest lucru dă speranțe pentru generația următoare. Iată cum exprimă speranțele românismului basarabean Charles King: „printre principalii susținători ai partidelor pan-româniste se numără profesori universitari și de liceu, astfel că
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
reformelor. O etică a transformării interioare, care țintește la anihilarea haosului exterior și poate deveni specifică și omului de rînd. Desigur că problema responsabilității nu este atît de simplă, întrucît ea înseamnă atitudinea în fața adevărului, altfel spus, cum se raportează intelectualitatea la minciună. Și dacă un intelectual devine ministru, el are dificultăți cu verbul a minți, fiindcă, observa Glücksmann, de îndată ce trebuie să conduci cîtuși de puțin, trebuie să și minți cîtuși de puțin (v. Bucătăreasa sau mîncătorul de oameni, Edit. Humanitas
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
termenului devenit extrem de elastic trebuie deci restabilită. Iar expresia, supralicitată, rezistență prin cultură trebuie redusă la proporțiile sale reale, redefinită și reevaluată obiectiv. Operație nu chiar foarte simplă. în plus, între timp, noțiunea pare uneori chiar să se fi mondenizat. Intelectualitatea, lumea bine a culturii, ar fi făcut totdeauna parte de drept și de fapt din clubul select al rezistenței cultural-literare. Ea dă uneori semne vizibile, ușor infatuate, că are o astfel de conștiință elitistă. Mai mult: că este chiar pătrunsă
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
cât mai multă apă în vin. Pe scurt, un concept foarte incomod și iritant, de înecat, foarte repede, pe cât posibil, precum peștele în apă... O evaluare lucidă, exactă, cât mai puțin polemică și partizană, a psihologiei sociale și culturale a intelectualității umaniste, din perioada dictaturii, este să recunoaștem încă destul de dificilă. în ce măsură, și mai ales în ce mod, a fost ea efectiv rezistentă, fie și prin cultură? Un mare scepticism este nu numai permis, dar adesea chiar obligatoriu. Un observator din
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
omul de cultură, n.n.) venea cu autismul și izolarea de fenomenul social care îl ajutaseră să supraviețuiască cultural, cu exercițiul îndelung al măcinării sterile în discurs (Uniunea Scriitorilor, cenacluri etc.). Cu excepții notabile care se cunosc (Paul Goma, Mihai Botez), intelectualitatea a fost total dezinteresată de ceea ce se întâmpla cu poporul român, reacționând doar la încălcări ale prerogativelor ei specifice de grup (scrisoarea celor șapte și a celor optsprezece), nefiind interesată de a acționa pragmatic și eficace, de a combate dictatura
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
te poți mișca înăuntrul acesteia. Mai între onformism și libertate simplu și mai limpede spus nici că se poate. O schimbare radicală de regim nu era concepută. Dar de ce am culpabiliza neapărat pe Noica și am complexa aproape întreaga noastră intelectualitate, când până și supraviețuitorii clasei politice democrate românești, cu infinit mai multă experiență decât noi, au fost și ei luați, efectiv, prin surprindere, de evenimentele de la 22 decembrie? Cine le-a prevăzut cu adevărat? Noi înșine, fără nici o ipocrizie fie
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
voi face, poate, altădată. Constantin Noica gândea la fel: Gabi dragă, în fond de ce să-ți riști o poziție... etc. Acest sauve qui peut general, care echivalează practic cu linsul mâinii călăului, a dezarmat, dezorientat, legitimat multe, foarte multe capitulări. Intelectualitatea românească, în marea sa majoritate, a crezut, într-adevăr (în orice caz s-a comportat ca atare), că situația este total ireversibilă. Unii, foarte puțini, salvau sau credeau, se iluzionau de fapt că salvează ce se mai poate salva. Lipsesc
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
seama că, practic, ei n-ar avea cu cine guverna chiar în ipoteza deocamdată de political fiction că ar fi puși într-o astfel de situație. Ar însemna să îndepărteze și să respingă, dintr-o trăsătură de condei, aproape întreaga intelectualitate a ț ării. Să conteste și să alunge toate cadrele virtuale de conducere. Toate competențele reale, chiar apolitice, fără de care nu există și nu poate funcționa, orice s-ar spune, nici un aparat de stat din lume. A fost deajuns să
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
al unui program; fuga dintr-o formație în alta după interese și umori de moment; un oportunism adesea evident, detestabil, și multe altele. Ne amintim și repetăm mereu toate aceste evidențe supărătoare. Susținem cu tărie totuși că există și o intelectualitate de mare valoare, de o incontestabilă onestitate, competență și tehnicitate, indispensabilă unei vieți politice normale. Respingerea sau indiferența pentru contribuția lor ar constitui, pentru orice partid politic din opoziție, o eroare de mari proporții. Și s-ar putea, privind în
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
veleitar. Ce mai caută și ăsta? Vrea să ne ia locul? Nu de puține ori cei ce fac astfel de reflecții vigilente sunt vechi membri P.C.R., unii chiar și secretari B.O.B. etc. Toate grupările și regrupările civico-politice ale intelectualității noastre după 1989 nu au, social vorbind, s-ar spune, o altă cauză profundă. A fi independent Prins între impulsul promovării profesionale și implicit sociale și constrângerea materială (de fapt termenul exact, deși dur, este șantajul economic), marginalul cultural ajunge
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Tzara (chiar și de emulul său paranoic Isidor Isou), de B. Fundoianu, de alții. Iată și o declarație a lui Eugen Ionescu, din 1934: Vă declar că mă jenează incomensurabil faptul că sunt condamnat să rămân o rudă săracă a intelectualității europene; faptul că nu suntem decât trei sute de inși care ne batem capul cu ideile, cerneala și hârtia și încă prost și că, neavând cititori ne citim între noi înșine, constituie una din tristețile, din malaises-urile mele permanente 27. S-
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
fundamentelor politice și sociale din Principate, a mentalității clasei politice românești. Ei au mobilizat masele și au pus bazele, chiar dacă efemer, unei democrații liberale, care va impulsiona ascensiunea societății românești către unire și independență. Legăturile pe care le aveau cu intelectualitatea franceză și engleză au contribuit la internaționalizarea chestiunii românești printr-o mediatizare fără precedent. în sfârșit, cu toate limitele sale, cadrul parlamentar instituit prin Regulamentele Organice și-a spus cuvântul în maturizarea politică a societății românești, dovedind că românii nu
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
este diferența dintre două stări ale intelectului: "intelect enstatic" "intelect ecstatic". O alta va fi introducerea ideii de "direcție" în cunoaștere și a conceptului de "minus-cunoaștere". Distincția intelect enstatic intelect ecstatic este menită să plaseze dogmaticul într-un plan de intelectualitate, ferindu-l astfel de interpretări iraționaliste. Datorită structurii nelogice, unii filosofi au gândit dogmele ca o jertfire sau suprimare a intelectului și le-au plasat în zona credinței. Dogmele ar fi revelații divine, livrate pentru o acceptare irațională. Altoirea gândirii
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
de fapt aproape toți, au ajuns și la prosperitate personală, dobândind statut și privilegii. Dar la nivel de sat. Era ceva, dar nu se comparau cu cei plecați, foștii marginali ajunși acum În posturi-cheie, uneori bazin de selecție al noii intelectualități angajate. Valorizați, cei rămași În sat au devenit, cu timpul, susținătorii noului regim, legați prin mii de fire de puterea care acum Îi prețuia și le oferea poziții acolo unde-i stabilizase: În sat. Ei au fost apoi reconvertiți mintal
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
așa?”, le-a zâmbit subțire aproape octogenarul profesor. Seara, la un pahar de vin dulce de Cotnari, știam că Îi plac vinurile dulci (doar un pahar, nu prea agrea reuniunile bahice) i-am creat, Împreună cu familia mea, o atmosferă de „intelectualitate ieșeană”, așa cum credeam eu atunci că ar trebui să se Înfățișeze un cărturar moldav unui coleg din recea capitală. Îl Însoțea atunci Diana, prima sa fiică, la care ținea mult și pe care a dorit să o aducă și să
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]