2,162 matches
-
și pentru Aristotel, ceea ce are întâietate în viața spirituală este funcția noetică propriu-zisă, vom admite că, în ceea ce-l privește pe primul, cel puțin, lumea imaginarului este de importanță capitală, din moment ce ea delimitează regiunea în care se întâlnesc sensibilul și inteligibilul. Aristotel și Plotin își vor aminti lecția platoniciană atunci când vor atribui imaginației un rol intermediar între senzație și înțelegerea intelectuală la care participă și pe care le unește. Această lecție constituie una din soluțiile problemei cunoașterii și a valorii sale
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
statutul metafizic al imaginii: nu un produs al imaginației, ci un dat prim, ea poate ajuta conștiința în stabilirea unui raport direct cu suprarealul. Între ființă și non-ființă, între existență și transcendență, imaginea mediază și face posibilă conjuncția sensibilului cu inteligibilul, a "văzătorului" cu obiectul văzut, prin activitatea de contemplare, dar și de edificare de sine. Înțeleasă drept cauză a unei senzații, și nu efect al acesteia, viziunea nu este o figură, care pătrunde în suflet și lasă acolo o urmă
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Enneade I, 1, 8); pe de alta, corpul primește dinspre realitatea sensibilă diferite informații (I, 8, 15); în al treilea rând, individului îi sunt transmise imagini și prin rațiunea discursivă (I, 4, 10). Se întâlnesc, din nou, așadar, sensibilul și inteligibilul, care pot provoca amintirea și imaginile. Memoria lucrurilor sensibile însă aparține imaginației (IV, 3, 29); ea este în același timp o forță a sufletului care ne permite să reținem amintirile, este un loc unde se adună urmele lăsate în suflet
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
3, 29); ea este în același timp o forță a sufletului care ne permite să reținem amintirile, este un loc unde se adună urmele lăsate în suflet de senzație (IV, 3, 13-29), "imaginile" venite din lumea sensibilă și din cea inteligibilă. Procesul descris face posibilă nu doar retenția amintirilor, ci și utilizarea lor ulterioară. Ele sunt păstrate ca și cum ar fi adormite, până la un moment dat, când un eveniment le trezește și le actualizează și când devin mai puternice decât au fost
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în timp dintre obiectul-amintire și obiectul-referință, dar și a faptului că - să-l urmăm pe Plotin (IV 25, 26-29) − nici subiectul care simte nu poate fi același cu subiectul care își amintește senzația. Pentru că sufletul se află între sensibil și inteligibil, el este și un filtru al memoriei, așadar adevăratul "subiect" (agent) al amintirii. Memoria nu doar că are o dimensiune temporală constrângătoare, ci este și profund marcată în detaliile ei de viața anterioară. În ea există însă și lucruri atemporale
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
colectiv). Memoria nu ține exclusiv de facultatea de a dori, de a simți sau de a percepe, ci și de o alta, capabilă să reproducă trăsăturile "obiectului" memorat (temporale sau spirituale) și să fie puntea între lumea senzitivă și cea inteligibilă: imaginația, Φανταστικόν (IV 29, 30), producătoare de imagini (Φαντάσμα). Acestea din urmă devin lógos, sunt reținute de limbaj, sunt fixate în memorie grație imaginației și remanenței imaginii după dispariția senzației propriu-zise, sub forma unei reprezentări imateriale
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
lui Platon. Or, imaginea nu pierde complet esența ideatică, ci aș spune că o conține într-un plan secund, definitoriu. Devine operatorie pentru substanța imaginarului și pentru modul său de funcționare, tocmai pentru că ea e imaginea ideii. Raportul cu Forma inteligibilă, așa cum este ea descrisă de Platon, nu încetează. "Imaginea" politicului, spre exemplu, ajunge să influențeze gândirea politică și realitatea, astfel încât relația dintre acestea două nu va avea cum să rămână univocă și nici neproductivă. În consecință, funcția imaginii, ca și
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
că imaginarul primește tot ceea ce gândirea elaborează cu sprijinul imaginii și al simbolului. Exigența de adevăr a vremii sale impune la Platon o perspectivă morală asupra mímēsis-ului în relație cu interpretarea critică a imaginilor. În discuția purtată asupra conceptului, lumea inteligibilă devine parádeigma lumii sensibile. În Sofistul, mímēsis este o artă (téchnē), diferită de meșteșugul demiurgului (256b); în schimb, în Politeía, noțiunea are un pregnant caracter etic, atunci când, în analogia Liniei (509d-511e), deja comentată, se face diferența între o
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
Am putea identifica aici un imaginar primar, cel al corpului și al spațiului locuit, perceptibil, integrat în imaginarul cotidianului (deci, al lumii sensibile), ca și unul al unităților spațio-temporale simbolice (indiferent de identitatea lor), integrat într-un imaginar atemporal (dar inteligibil)38. Jocul rațiunii, prin selecția orientată de imagini din memorie, duce la ordonarea existenței în ansamblul ei, la știință și la artă (Metafizica 981a). De aici, imaginarul ar prelua reflectarea acestei ordini și ar îngloba simbolicul, reprezentările ritualului, ale relațiilor
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ascunzând de fapt o profundă sciziune internă, o criză politică și instituțională, care privea, de fapt, înțelesul acordat puterii, dar, implicit, și manifestărilor ei publice, inclusiv prin intermediul imaginii (Mondzain 13). Iconodulii, reprezentați dogmatic de către Ioan Damaschinul, apărau o teologie "vizuală", inteligibilă prin medierea limbajului figural, care poate traduce divinitatea inaccesibilă altcumva simțurilor. Tradiția la care s-a făcut apel a fost din nou cea a idealismului neoplatonic; icoana, al cărei prototip a fost imaginea lui Dumnezeu întrupată și astfel vizibilă, este
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
iese fiul, Cunoașterea. Paralel, în ordinea microcosmică se va petrece același proces: spiritul și factorul vital se vor concilia prin ființa morală. Alte șapte puncte din acest sistem emanatist, bizuit pe un soi de eoni numiți sephiroth, înfățișează lumea istorică, inteligibilă, șapte fiind numărul zilelor în care creațiunea s-a împlinit. Totalul de zece formează arborele cabalistic. În acest ton talmudic își desfășură Eliade trinitățile sale, "deltele", o deltă fiind Eloim-Spiritul-Materia, alta Spiri-tul-Materia-Universul. Aceste două trinități formează numărul șase (zilele lucrătoare
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
durerii inutile. Dacă pacientul are, spre exemplu, un gât imobil, se pot căuta TrPs În levator scapulae. Alte simptome asociate cu TrPs pot fi: transpirație, lăcrimare, dezechilibru, greață, tinnitus, piloerecție, rinoree, slăbiciuni ale genunchilor, cauzând flectarea lor, glezne slăbite, scris inteligibil, migrene și crampe musculare. Pe parcursul cercetării am descoperit și că o parte din punctele sensibile puteau deveni puncte trăgaci, astfel că palparea lor provoca o durere referită, pe un dermatom specific. O prezentare mai amplă se află În capitolele următoare
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
însă realizată și prin metode experimentale, alegerea aparținînd cercetătorului. Exemplele de mai sus încearcă să argumenteze caracterul dinamic al metodelor, tehnicilor și instrumentelor utilizate în cercetarea pedagogică. În acest context, clasificările servesc doar unor scopuri didactice, de organizare în formă inteligibilă a informațiilor. 3.3. Metode de cercetare istorică Metoda istorică se referă la studiul sistematic al unor evenimente din trecut și este amintită în lucrările de metodologie a cercetării în științele educației prin asociere cu probleme predilecte cum ar fi
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
schimbării în relațiile internaționale: dacă sistemul constrânge statele și nu invers, atunci cum se explică tranzițiile de la un sistem la altul în decursul istoriei? Răspunsul oricărui adept al utilității nivelului al treilea de analiză ar fi, probabil, acela că schimbările inteligibile, de explicat, sunt doar cele în cadrul sistemului, nu și cele de sistem. În general, diversele teorii și modele explicative din Relațiile Internaționale recurg în explicațiile lor la unul sau două dintre cele trei niveluri de analiză, ceea ce explică în bună
PROBLEMA NIVELURILOR DE ANALIZĂ ÎN RELAŢIILE INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
Marea Britanie. R13. Remunerația directorilor executivi ar trebui să fie supusă recomandărilor comitetului de remunerație, care ar trebui să fie alcătuit, cel puțin ca majoritate, din directori nonexecutivi. R14. Ține de datoria Consiliului de administrație să prezinte o evaluare echilibrată și inteligibilă a poziției companiei. R15. Consiliul de administrație trebuie să se asigure că este menținută o relație obiectivă și profesională cu auditorii. R16. Consiliul de administrație ar trebui să stabilească un comitet de audit alcătuit din cel puțin trei directori nonexecutivi
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
aici locul pentru o analiză mai aprofundată a Școlii Gusti - analiză din păcate încă nedusă la capăt în sociologia românească de după ’89 -, dar vom puncta câteva trăsături ale ei prin care „transgresiunea” geopolitică a lui Anton Golopenția devine, credem noi, inteligibilă. Piatra unghiulară a sociologiei gustiene se află în descoperirea voinței sociale ce susține, din interior, unitățile sociale. Acest moment al sociologiei a fost numit de Gusti „principiul preeminenței unităților sociale”. În final, cea mai vastă, inclusivă voință și unitate socială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
numai acele acțiuni și să manifeste acele conduite compatibile cu codurile sale culturale, morale și legale. Doar în acest mod pot fi asigurate normalitatea și raționalitatea vieții sociale, „standardizarea” unei mari părți a comportamentului uman permițând o comunicare concertată și inteligibilă a membrilor societății și indicații pertinente pentru modul său de a acționa. Factorul cultural poate explica în bună măsură modul cum funcționează ordinea socială într-o anumită societate. În măsura în care comportamentul cultural poate fi definit ca o totalitate de acțiuni, reacții
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
numai forma fixă, cantabilă și melodioasă a versului, ci și coerența limbajului, ordonat fluent în matca exprimării tradiționale. Sensul este dominat de violența metaforelor șocante, ce vor să sugereze înțelesuri prin simpla înșiruire într-un discurs lipsit de logica frazării inteligibile. Agresivitatea textului încearcă să denunțe un univers existențial maculat, o ordine socială terifiantă, supuse unor interogații vehemente (Razele dor ca roua). Totul în jur pare un fantastic coșmar, transcris în imagini ale abjecției: ochii „dospesc”, „frâiele vomei s-au rupt
CHIRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286203_a_287532]
-
prelungire sau o explicație a principiului anterior. Cititorul slab reprezintă o bună ilustrare a ceea ce implică acest principiu. Când este pus să recite în clasă, o panică interioară preia controlul, iar cuvintele de pe pagină devin niște simboluri mult mai puțin inteligibile decât atunci când stătea la locul său. Când se găsește într-un mediu în care securitatea personală îi este asigurată și când se convinge că eul nu-i este amenințat în nici un fel, atunci este liber să perceapă simbolurile de pe pagină
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
lumea oamenilor de cea de sus sunt percepute datorită lor"77. Încă o dată, animalul concretizează niște concepte greu de asimilat de către creștinul simplu, lipsit de exercițiul reflexivității. Prin intermediul său, lumea lui Dumnezeu devine tangibilă; sau măcar vizibilă, cea ce înseamnă inteligibilă. Date fiind aceste roluri pe care animalul, eliberat cu totul de natura sa reală, dezintegrat și mutat cu totul în limbajul simbolic, le joacă, nici nu se putea ca el să nu fie folosit ca instrument în realizarea unor scopuri
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
de viață? Unicul răspuns, cel tehnologic, va fi oare capabil să asigure supraviețuirea speciei umane? SF-ul se nutrește din aceste întrebări, devenite pertinente grație legăturii pe care o păstrează cu actualitatea. 2.1. Inteligibilitate și plăcere Pentru a fi inteligibil și seducător, un text SF, trebuie să păstreze anumite legături cu universul de plecare al cititorului, mai mult sau mai puțin analogice, dar urmând o "paradigmă (pe jumătate) ascunsă". Asemenea filozofilor, dar cu alte mijloace, SF-ul abordează, raporturile întreținute
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
personale. Lucrând, gândind sau exercitând o profesie, ei răspundeau unui "apel". Viața lor se putea povesti pentru că exista o aspirație care dădea sens activităților care constituiau parcursul existențial. Prin doxa naționalistă, existențele au fost transformate în biografii, adică în trasee inteligibile, raportate la un ideal interior. În acest sens, "misiunea națională" a servit ca un cadru de referință pentru toate genurile de investiție afectivă capabile să orienteze conduitele existențiale. Din ea s-au modelat celelalte "chemări": pe suportul acestui prefabricat s-
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a-l distra pe nepoțel, ceea ce constituia o gălăgie smintită, monotonă, neîntreruptă și care reîncepea mereu cu și mai multă putere"505 îl smulge pe Kafka din somnul de dimineață. În fața acestui tumult incomprehensibil ("dansurile negrilor mi se păreau mai inteligibile"), acest mod de a face tărăboi nesocotindu-l pe celălalt, fiecare strigăt are efectul unui pumn primit în ochi. Camera este fără îndoială un refugiu, spațiul unei replieri. În timpul vizitelor care nu-i sunt pe plac, Franz aleargă în camera
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
câteva decenii, poziției pe care „doctrinarii“ francezi o avansau la rândul lor - refuzul „revoluției“ înseamnă și refuzul unei politici „revoluționare“, ce preferă seducția utopică și voluntarismul angajamentului pragmatic. Privită în această cheie occidentală, atitudinea junimistă față de „roșii“ munteni devine perfect inteligibilă. Respingerea Revoluției presupune și delimitarea de cel mai influent tipar antropologic pe care modernitatea îl inventează și îl impune, la debutul secolului XIX. Moderația junimistă este expresia unui univers care ajunge la capăt odată cu marele război mondial și cu revoluția
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
timp îndelungat. Țărani fiind, în general, imigranții români, ca și ceilalți din Sudul Europei nu cunoșteau meserii, obligați fiind astfel să accepte munci necalificate, deci foarte grele. „Din toate acestea, remarca Aureliu Ion Popescu, a ieșit teoria de superioritate nordică, inteligibilă poate în aplicarea ei la mediul american”. După unirea Transilvaniei cu România, în Parlamentul bucureștean s-au făcut auzite voci care condamnau tratamentul aplicat țăranului transilvănean, de care erau răspunzători și politicienii de dincolo de munți, declarându-se că, „pe când țăranul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]