3,857 matches
-
pagina 2.asp?id=cap13 footnote>, unor categorii de consu matori diferiți<footnote Raymond Barre, op. cit., PUF Paris, 1966, pp. 530-533. footnote>, este cunoscut în economie sub denumirea de discriminarea prețurilor<footnote Gheorghe Postelnicu, op. cit., http://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/Gheorghe Postelnicu/cap15.html footnote>. Aceasta este posibilă în măsura în care cererea este considerată o variabilă neomogenă, care, de fapt, grupează consumatorii cu preferințe mai mult sau mai puțin diferite<footnote Constantin Popescu, Ilie Gavrilă, Dumitru Ciucur, op. cit., http://www.ase
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
Teorie economică generală, Vol. I, Microeconomie, lucrare disponibilă online la http://www.ase.ro/ biblioteca/carte 2.asp?id=464&idb=21 (accesat la 15 mai 2006) Postelnicu, G., Teorie economică, lucrare disponibilă online la http://idd.euro.ubbcluj.ro/interactiv/cursuri/GheorghePostelnicu/cap15. html (accesat la 2 martie 2006) Rîndașu, V.C., 2005, Economia comerțului, Timișoara, Editura Mirton Salles, P., 1974, Initiation économique et sociale, vol. II, Paris, Dunod Samuelson, P.A., Nordhaus, W.D., 1995, Micro-économie, Paris, Les Éditions d’Organisation
Tipuri de pieţe și modalităţi de formare a preţului by Diana TĂNASE, Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/210_a_276]
-
planul secund, autorul a rămas doar un membru al echipei editoriale, printre mulți alții 114. Manualele seamănă tot mai mult cu niște reviste de istorie, având benzi desenate, colaje informaționale, reconstituiri pe calculator ale unor scene sau locații istorice, "jocuri" interactive, punctaje de obținut, "enigme" sau probleme de rezolvat. După primul deceniu postcomunist, chiar și conservatoarele manuale estice au devenit permeabile la aceste tendințe, fiind stimulate și de o nouă concepție pedagogică. În școlile lumii socialiste, unde se punea accent pe
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
alocuri rebarbative, ele vor fi compensate și completate de semiotici regionale (narațiunea și narativitatea în sens larg subîntind majoritatea practicilor noastre cotidiene: de la istorie la didactică și de la medicină la comunicarea politică). În vederea accesibilizării lecturii am optat pentru o per-spectivă interactivă: piste de cercetări ulterioare, aplicații punctuale, discuții comparative, observații interculturale, bibliografii tematice (pe capitole). Sperăm de asemenea ca glosarul general și bibliografia finală să se constituie într-un util auxiliar de lectură și cercetare per-sonală. Tabla de materii detaliată, bibliografiile
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
deschide Pinocchio al lui Collodi, privire complice, pact creativ instituit cu potențialii interlocutori, alții decît destinatarii uzuali ai poveștii), semnalele textuale de deschidere și închidere, iar pe de altă parte strategiile oralizării reprezentate de interpelări (consubstanțiale funcționării multor genuri televizuale interactive), clișee, recurențe, epitete "epice". Fiecare text individual poate fi considerat ca variantă de manifestare a unei structuri comune și poate fi generat pe baza regulilor de transformare decelate. Această dublă procedură leagă procesul analitic de cel sintetic (generativ) transformîndu-l pe
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
continuă și dinamică redefinire, hipertextul zilelor noastre fiind pus în postura redimensionării o dată cu apariția unor forme noi de literatură. Experimentele literare care au făcut posibilă existența poeziei sau a prozei digitale nu exclud parodia: în fond, cartea scrisă în comun, interactiv, în fața unui computer și acceptând parteneriatul cu necunoscuți de care te leagă o rețea este tot o formă orgolioasă de antiliteratură care-și conține propriii hibrizi parodici. Altfel, simpla renunțare la fixarea textului între coperțile unui volum nu ni se
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
days being set to re-dimensioning once with the appearance of new forms of literature. The literary experiments that made the existence of digital poetry or prose possible do not exclude the parody: in fact, the commonly written book, in an interactive manner, in front of a computer and accepting the partnership with strangers connected to you by a network is another self-glorious form of anti-literature that contain its own parodic hybrids. Thus, the simple renouncing to the fixation of the text
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
procesarea informației scrise, lista va fi inițial alcătuită din imagini ale obiectelor necesare. 3. Poate cea mai importantă tehnică este utilizarea unui calendar săptămânal. Inițial, În clasă va fi postat un calendar cu fiecare lună. Acest caledar va fi unul interactiv, deoarece se va completa cu evenimente, În colaborare cu copiii. Se va sublinia săptamâna În curs, ziua curentă și se vor trece orarul și alte evenimente importante din zi. În ce lună suntem? Ce zi este astăzi? În ce dată
HIPERACTIVITATEA/DEFICITUL DE ATENȚIE PROBLEMĂ DE INTEGRARE ŞCOLARĂ?. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Rodica HĂRĂMIȚĂ, Carmen Mihaela PELIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2191]
-
de faptul că părinții - respectiv, cadrul didactic - pot depăși cu ușurință blocajele care stau de regulă În calea Învățării: atitudinile defensive, comportamentul recalcitrant, lipsa de interes, stările negative sau plictiseala sunt eliminate prin implicarea elevilor Într-un joc interesant și interactiv. Putem spune că jocul nu numai că motivează copilul pentru Învățare și favorizează direct implicarea În activitățile propuse, dar Îi și ajută să Își dezvolte imaginația și - implicit - creativitatea, abilitățile generale și strategiile de raportare la realitatea Înconjurătoare. Utilitatea jocului
INTEGRAREA ŞCOLARĂ A COPIILOR CU TULBURĂRI DE COMPORTAMENT. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Angi-Grațiela ANDREI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2182]
-
fapte de ordin metodologic: ► Educații să beneficieze, în mediul creat, chiar inițial de materiale-suport distribuite, sintetizate și accesibilizate, de instrumente pentru cercetarea și manevrarea proprie a informațiilor necesare. Dar să fie antrenați apoi într-o varietate de dezbateri și activități interactive, prin flexibilitate în acomodarea cu educatorul și cu ceilalți, prin ajustarea soluțiilor la particularitățile educaților, prin raportarea la așteptări și la standardele date, prin analiza critică a experiențelor realizate, prin folosirea reflecțiilor, a feedbackului. Paradigma priorității învățării poate avea și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
probleme, situații, sarcini în contexte variate. • Crearea de condiții generale pentru această paradigmă, cu schimbarea concepției asupra instruirii, în sensul reflectării a celor mai bune căi de cunoaștere, înțelegere proprie. • Abordarea învățării în clasă ca un complex sistem de procese interactive, bazate pe operațiile cunoașterii științifice. • Aducerea în prim plan a problemei strategiilor învățării în întreg procesul instruirii, cu introducerea educaților în gândirea strategică pentru rezolvarea sarcinilor-problemă, în abilitățile de formulare de ipoteze de interpretare și soluționare. • Identificarea strategiilor oportune și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
desigur că ea ridică probleme specifice: • rolurile profesorului de antrenor și provocator, • diagnoza caracteristicilor relevante ale învățării (deprinderi de dezvoltare, stiluri de cunoaștere, abilități cognitive prioritare), • cultura colegialității în școala bazată pe mediul constructivist și învățarea colaborativă, • mediul de învățare interactivă (grupuri, convorbiri, activități active), • flexibilizarea structurilor, • evaluarea autentică, • stilul de învățare (ca model particular de reprezentare a învățării, de funcționare preferențială a procesului, a tipurilor de abordare a învățării, a etapelor în formare, a consecințelor). Dacă educatorul înțelege noul context
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de educat. • Cunoașterea există, indiferent cum se realizează. • Cunoștințele provin din informațiile transmise variat. • Învățarea este cumulativă sau lineară. • Centrarea pe educator și pe control. • Învățarea prin competiție, individualist. • Rar sunt folosite talentul, abilitățile. Proiectare-rea, pregătirea • Specializarea în conținut. • Pregătirea interactivă a sarcinilor, proceselor, pașilor, întrebărilor, listărilor, răspunsurilor, verificărilor. • Predarea este mai complexă și include coordonarea învățării directe. • Actualizarea ca expert în domeniu. • Pregătirea clară a prezentării conținutului, lecturilor. • Predarea este o activitate de rutină pentru transmiterea conținutului dat. Scopuri, obiective
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
spirală, cu noi dezvoltări, pentru continua perfecționare, dezvoltare, fără rigiditatea desfășurării. • Realitatea este inclusă curent în tematica, metodologia învățării, cu dezvoltarea experiențelor reale, motivante intrinsec. • Organizarea multi-, inter,-transdisciplinară a învățării. • Cu participarea educatului în construcție, înțelegere, interpretare, prin relații interactive dinamice, cu apelul la proiecte de cercetare sau rezolvări de situații problematice. • Fac parte din conținutul de învățat. • Fac parte din experiența directă de învățare, dar se oferă ghid de îndrumare după alte sarcini rezolvate. Utilizează învățarea în grup pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
stăpânirea artei de generalizare și modelare a procedurii eficiente și apoi întărirea ei, prin transfer în diferite contexte, implicarea atitudinilor și a corelațiilor cognitive sau a raportării la achiziția variatelor valori sau la linii de perspectivă sau la mediul sociocultural interactiv din clasă, grupuri nonformale. Constatăm că autoeducația are în primul rând nevoie de un context conceptual și practic în abordarea sa eficientă, de o schimbare de mentalitate formativă care să faciliteze condiții favorabile pentru afirmarea ei reală. În acest context
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de lucru), memorie semantică (conceptuală), memorie procedurală, memorie de lungă durată. • Prin organizare și procesare mentală a celor stocate: atribuiri de note esențiale, formulare de propoziții variate, constituire de rețele cognitive și semantice între acestea, alcătuire de scheme mentale, rețele interactive, scenarii cognitive. • Prin regrupare, resistematizare, reinterpretare, modelare și remodelare reorganizare, restructurare, reconstruire, reproiectare, recodificare. •Cuvinte-cheie, tabele criteriale de structurare (comparare descriere, enumerare, explicare, ordonate), experiențe de învățare, grupări cognitive, hărți conceptuale, puncte de sprijin, elemente ale contextului fixate, exemple afectiv-cognitive
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu cea nonformală și informală, pentru maturizarea cognitivă, procedurală. • Antrenarea educaților în procesul decizional din clasă: de la pregătirea activității, până la hotărârea modurilor de desfășurare a învățării pe capitole. Recursul la punerea în situații reale, chiar prin folosirea simulării, a jocurilor interactive, a studiilor de caz. • Cea mai eficientă procedură în clasa numeroasă este conversația euristică, cuplată cu explorarea directă și în grup. • Cele mai eficiente metode de cunoaștere științifică: experiențele directe, modelarea mentală, Dificultăți constatate în practica reală, curentă Ipoteze. Soluții
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
raportată general la consecințele racordării educației la determinările date de dinamica dezvoltării societății, reținând câteva perechi de trăsături anatagonice, pentru paradigma societății industriale versus paradigma societății bazate pe cunoaștere: relații de adversitate-relații de cooperare, organizare birocratică-organizare în grup, leadership autocratic-leadership interactiv, control centralizat-autonomie și autocontrol, conformitate-diversitate, aplicare exactă-inițiativă, comunicare locală-comunicare globalizată, comportament strict precizat-integrarea sarcinilor, holism ș.a. Diversitatea modului de a anticipa, a concepe o activitate educativă, după criterii de eficiență și eficacitate, a reflectat mereu un mod de a gândi
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
doar o teorie a învățării, la evidențierea priorității aspectului alternativelor, flexibilității metodologice ale facilitării contextului adecvat, ale îndrumării, sprijinirii educaților în construcția înțelegerii și rezolvării situații-problemă date, în mobilizarea resurselor proprii achiziționate aici, în exersarea prioritară a competențelor, în afirmarea interactivă a educaților. Ceea ce implică chiar modificarea abordării instruirii clasice, încă tot astfel tratată, deși problematica ei a marcat evoluții importante. ► Conceperea perfecționată a designului, pe fondul schimbării abordării instruirii, oferă educatorului explicit puncte de sprijin (cognitive, instrumentale, sociale, afective, etice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
activitatea centrată pe educator (predare) la cea centrată pe educat (învățare), • recurgerea la construirea de situații (secvențe) rezolvate prin alternare procedurală, • aducerea în prim plan a obiectivelor afectate formării capacităților și competențelor (prin construirea înțelegerii cunoștințelor), • modificarea rolurilor și relațiilor interactive educator-educat în acest context. De aici, alături de alte caracteristici particularizate, se va contura nevoia proiectării flexibile, în variante metodologice și structurale ale tipurilor clasice de lecții, integrate holistic în sistemul unității de învățare. Nu este lipsită de interes nici atenția
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
evaluare în contexte date de realitatea afirmării socio-profesionale, pentru a descrie cel mai bine de ce este capabil fiecare, ce competențe și la ce nivel sunt formate. • Corelarea rezultatelor variate ale învățării cu analiza activităților, a proceselor, a motivațiilor, a relațiilor interactive, a rolurilor în diferite situații și contexte relevante pentru complexitatea realității. • Evaluarea nivelului de integrare a tuturor elementelor formate nu separat, pentru că așa dovedește competențe necesare performanței, integrarea evaluării cu autoeducația și autoevaluarea. • Trecerea de la măsurarea randamentului, de la selecție și
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
accentul pe evaluarea reușitei și pe evaluarea globală a tot ceea ce s-a învățat, nu în sine, separat, ci aplicat, prin rezolvarea de situații complexe, reale. ► Evaluarea o avem în vedere și ca o practică socială, un fapt de conduită interactivă, sub două atribute relevante. În primul rând, este un proces de informare asupra diferitelor aspecte ale evoluției și finalizării procesului educațional, potrivit normelor. Apoi este un prilej de afirmare a relațiilor de comunicare, colaborare evaluator-evaluat, asupra valorilor găsite și puse
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
esențiale (culegerea de informații în sesizarea progresului și a dificultăților în învățare, interpretarea lor din perspectiva referențialului de criterii și stabilirea diagnosticului cauzelor care provoacă dificultățile, adaptarea activităților în funcție de interpretările date), ca și • modalități specifice de aplicare (reglarea retroactivă, reglarea interactivă în cursul procesului, ghidarea adecvată conform diagnozei, combinarea și alternarea soluțiilor, reglare proactivă în baza cunoașterii experienței anterioare a educaților). Cel mai adesea este remarcat rolul evaluării formative pentru pedagogia diferențială, prin analiza erorilor și a înțelegerii proceselor, prin valorificarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
recursul la grupuri-focus de analiză. • Moduri proprii ale educaților de tip formativ: înțelegerea sarcinii, conștientizarea sarcinii și a nivelului de atins, autoevaluarea, autocorectarea în raport cu criteriile de realizare și criteriile de reușită. • Moduri de reglare de tip formativ: retroactiv, proactiv și interactiv. • Observația, fiind cea mai des utilizată de către educatorul practician, oferă multiple oportunități pentru a-și dovedi eficiența și în cunoașterea participării, implicării educaților la procesul învățării: cum rezolvă, cum gândește, cum reflectează, cum conștientizează, cum abordează sarcinile, cum folosește experiența
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
perfecționarea concepției manageriale clasice, eliminarea diferitelor frustrații, dezechilibre, armonizarea sarcinilor școlare cu cele din clasă, aducerea ca prioritate a calității rezultatelor, menținerea disciplinei, și a stabilității, susținerea aspirațiilor educaților și a educatorilor, promovarea îmbunătățirii condițiilor pentru activitatea de calitate, rațională, interactivă, critică, etică, motivată, autonomă. Leadershipul s-a dezvoltat ca o abordare de sociologie a educației, a culturii organizaționale, din seria găsirii eforturilor, procedurilor, principiilor de reducere a stresului educatorului și a educaților în fața noilor cerințe ale educației acestora, a noilor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]