4,443 matches
-
neintegrate încă naratologic sau neintegrând încă suficient naratologia și erodează, în același timp, într un sens pozitiv, dar insuficient, granițele disciplinare. În aceste condiții, în ciuda interesului comun pentru narațiune, teritoriile comune de cercetare sunt dificil de stabilit și fluxul rezultatelor interdisciplinare este încă redus. Încă se scrie despre narativitate la modul foarte general, pentru că cercetători din diverse discipline sunt interesați de narațiune din alte motive decât narativitatea și pentru că majoritatea întrebărilor și abordărilor care se află în centrul dezbaterilor naratologice sunt
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
oferă însă șanse de împăcare cu aspectele lumii, cu experiența personală, cu edificarea colectivă a identității, cu descoperirea unor sensuri inedite ale trecutului sau cu anticiparea constructivă a viitorului. Toate aceste tentative de definire și caracterizare a naratologiei ca proiect interdisciplinar plasează cercetarea într-un câmp elastic a cărui extensie depinde de ceea ce este inclus sau exclus, conectat sau disconectat, prin istoricizare, abstractizare, teoretizare, expansivitate sau restrângere. Există considerații formaliste asupra narațiunii, așa cum există abordări dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructive
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea sensului, între orientarea descriptivistă anistorică și orientarea istoricistă, între trăsăturile universale ale narațiunii și trăsăturile particulare ale narațiunilor individuale, între naratologia ca disciplină relativ unificată și proiectul naratologic interdisciplinar de abordare heterogenă. Ansgar Nünning distribuie această imagine plurală a naratologiei contemporane pe categorii de grupe și subgrupe, fără a rămâne însă la nivelul simplei sistematizări. El valorifică, într-o asociere interdisciplinară inedită, tradiția aplicării nuanțate a conceptelor analitice la
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
categoriale fără a stabili granițe clar definite și fără pretenția descrierii exhaustive. Naratologia post-clasică devine astfel: Acest tablou include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Între acestea, unele sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică, altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă și altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică, postcolonială, etică sau fenomenologică. Se poate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
s-a produs o mișcare profitabilă de înrudire cu alte discipline și o extindere a orizonturilor de cercetare. În acest proces, metodele interpretative convenționale și utilizarea conceptelor din naratologia clasică sunt contestate uneori și sunt alteori subminate, într-un dialog interdisciplinar în care reconsiderarea metodelor de interpretare și contestarea terminologiei reprezintă oportunități care favorizează reexaminarea terminologică și reconsiderarea definițiilor canonice. Există nenumărate dispute între naratologi pe tema narațiunii ca fenomen transmedial. În contextul acestor discuții unele voci consideră că fenomenul ar
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
ale mediului narativ și de fenomenele narative ale domeniului specific. În acest fel, naratologia ar putea fi ori o superdisciplină al cărei obiect abstract este narativitatea în toate formele ei din diferite media în care se manifestă, ori un proiect interdisciplinar, în care diferite discipline individuale pot comunica inductiv, pot face schimb de obiective de cercetare și pot combina noi definiții și interese specifice de narativitate, ori o procedură definită formal de elucidare a obiectului propriu de cercetare care are relevanță
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
Ryan subliniază, în acest fel, importanța majoră a audienței în narațiunea muzicală și nuanțează faptul că: . În Overview of the Music and Narrative Field Emma Kafalenos arată că disponibilitățile de comunicare narativă ale muzicii constituie o preocupare constantă în studiile interdisciplinare din ultimele două decenii. Ea consideră că interesul pentru comunicarea prin sonoritățile muzicale începe cu Stephen Paul Scher footnote id="117"> Stephen Paul Scer, „Literature and Music”, în Jean Barricelli and Joseph Gibaldi, Interelations of Literature, New York, Modern Language Association
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
pus pe teorie, descriere formalistă și taxinomie și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea lui, între trăsăturile universale ale narațiunii și trăsăturile particulare ale narațiunilor individuale, între naratologia ca disciplină relativ unificată și proiectul naratologic interdisciplinar. Se prezintă constelația naratologiilor contemporane care include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Unele din aceste naratologii sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
narațiunilor individuale, între naratologia ca disciplină relativ unificată și proiectul naratologic interdisciplinar. Se prezintă constelația naratologiilor contemporane care include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Unele din aceste naratologii sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică. Altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă. Altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică, postcolonială, etică sau fenomenologică. Este semnalat
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
profesionale diferite (diferiți specialiști din cadrul serviciilor/programelor de intervenție, părinți, educatori etc.). în funcție de rezultatele evaluării complexe a copilului, membrii echipei stabilesc: finalitățile în planul dezvoltării personalității și activităților de terapie-recuperare învățare-integrare a copilului, repartizarea nominală a responsabilităților între membrii echipei interdisciplinare, stabilirea termenelor de realizare a planului de servicii și alegere a unui coordonator al echipei. Programul de intervenție personalizat reprezintă un instrument de lucru permanent pentru unul sau mai mulți membri ai echipei de intervenție utilizat pentru eficientizarea activităților de
Ghid metodic pentru activitățile de terapii în educația specială a copiilor cu cerințe educaționale speciale(CES) by Mihai Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/1189_a_2278]
-
antropomorfe, că trebuie să fie ancorată în experiența cotidiană, alții nu sunt de acord cu nimic din toate aceste specificații, sau le acceptă numai pe unele dintre ele. Câmpul în care se plasează acest culoar de tentative definiționale este unul interdisciplinar. El admite nu numai că narațiunea este peste tot, ci și că ea pare a fi un fel de vortex în jurul căruia alte și alte discursuri orbitează, din ce în ce mai strâns și care distribuie narațiunea pe agenda de lucru a unui număr
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
neintegrate încă naratologic sau neintegrând încă suficient naratologia și erodează, în același timp, într un sens pozitiv, dar insuficient, granițele disciplinare. În aceste condiții, în ciuda interesului comun pentru narațiune, teritoriile comune de cercetare sunt dificil de stabilit și fluxul rezultatelor interdisciplinare este încă redus. Încă se scrie despre narativitate la modul foarte general, pentru că cercetători din diverse discipline sunt interesați de narațiune din alte motive decât narativitatea și pentru că majoritatea întrebărilor și abordărilor care se află în centrul dezbaterilor naratologice sunt
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
oferă însă șanse de împăcare cu aspectele lumii, cu experiența personală, cu edificarea colectivă a identității, cu descoperirea unor sensuri inedite ale trecutului sau cu anticiparea constructivă a viitorului. Toate aceste tentative de definire și caracterizare a naratologiei ca proiect interdisciplinar plasează cercetarea într-un câmp elastic a cărui extensie depinde de ceea ce este inclus sau exclus, conectat sau disconectat, prin istoricizare, abstractizare, teoretizare, expansivitate sau restrângere. Există considerații formaliste asupra narațiunii, așa cum există abordări dialogice, fenomenologice, aristotelice, tropologice sau deconstructive
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea sensului, între orientarea descriptivistă anistorică și orientarea istoricistă, între trăsăturile universale ale narațiunii și trăsăturile particulare ale narațiunilor individuale, între naratologia ca disciplină relativ unificată și proiectul naratologic interdisciplinar de abordare heterogenă. Ansgar Nünning distribuie această imagine plurală a naratologiei contemporane pe categorii de grupe și subgrupe, fără a rămâne însă la nivelul simplei sistematizări. El valorifică, într-o asociere interdisciplinară inedită, tradiția aplicării nuanțate a conceptelor analitice la
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
categoriale fără a stabili granițe clar definite și fără pretenția descrierii exhaustive. Naratologia post-clasică devine astfel: Acest tablou include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Între acestea, unele sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică, altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă și altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică, postcolonială, etică sau fenomenologică. Se poate
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
s-a produs o mișcare profitabilă de înrudire cu alte discipline și o extindere a orizonturilor de cercetare. În acest proces, metodele interpretative convenționale și utilizarea conceptelor din naratologia clasică sunt contestate uneori și sunt alteori subminate, într-un dialog interdisciplinar în care reconsiderarea metodelor de interpretare și contestarea terminologiei reprezintă oportunități care favorizează reexaminarea terminologică și reconsiderarea definițiilor canonice. Există nenumărate dispute între naratologi pe tema narațiunii ca fenomen transmedial. În contextul acestor discuții unele voci consideră că fenomenul ar
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
ale mediului narativ și de fenomenele narative ale domeniului specific. În acest fel, naratologia ar putea fi ori o superdisciplină al cărei obiect abstract este narativitatea în toate formele ei din diferite media în care se manifestă, ori un proiect interdisciplinar, în care diferite discipline individuale pot comunica inductiv, pot face schimb de obiective de cercetare și pot combina noi definiții și interese specifice de narativitate, ori o procedură definită formal de elucidare a obiectului propriu de cercetare care are relevanță
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
Ryan subliniază, în acest fel, importanța majoră a audienței în narațiunea muzicală și nuanțează faptul că: . În Overview of the Music and Narrative Field Emma Kafalenos arată că disponibilitățile de comunicare narativă ale muzicii constituie o preocupare constantă în studiile interdisciplinare din ultimele două decenii. Ea consideră că interesul pentru comunicarea prin sonoritățile muzicale începe cu Stephen Paul Scher footnote id="117"> Stephen Paul Scer, „Literature and Music”, în Jean Barricelli and Joseph Gibaldi, Interelations of Literature, New York, Modern Language Association
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
pus pe teorie, descriere formalistă și taxinomie și evaluările lectorale tematice și încărcate ideologic, între producerea sensului și negocierea lui, între trăsăturile universale ale narațiunii și trăsăturile particulare ale narațiunilor individuale, între naratologia ca disciplină relativ unificată și proiectul naratologic interdisciplinar. Se prezintă constelația naratologiilor contemporane care include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Unele din aceste naratologii sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
narațiunilor individuale, între naratologia ca disciplină relativ unificată și proiectul naratologic interdisciplinar. Se prezintă constelația naratologiilor contemporane care include categorii deschise ale naratologiei contextualiste, tematice și ideologice, transgenerice și transmediale, cognitive, pragmatice și retorice, postmoderne și poststructuraliste, lingvistice, filosofice și interdisciplinare. Unele din aceste naratologii sunt consacrate ca naratologia feministă, pragmatică și retorică, naturală, postmodernă și filosofică. Altele sunt recente ca naratologia contextualistă, comparativă, culturală sau istoricistă. Altele sunt etichetate provizoriu ca naratologia marxistă, etnică, postcolonială, etică sau fenomenologică. Este semnalat
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2197]
-
potențialului productiv și creator al elevului prin valorificarea capacităților sale cognitive și psihomotorice. Se urmăresc o serie de principii precum : principiul economicității și al eficienței, adica obținerea rezultatelor bune folosind un minim de mijloace materiale și de timp; principiul corelării interdisciplinare (literatura, muzica, coregrafia, cunoașterea mediului înconjurător) stimulându-se imaginația creatoare și transferul cunoștințelor; principiul libertății înțelese în scopul afirmării neîngrădite a capacității creatoare a elevilor; principiul controlului și autocontrolului privind dezvoltarea spiritului critic și autocritic, precum și a capacităților de a
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
toți elevii; conținuturi ce depășesc sfera educației profesionale, fiind incluse sferei educației pentru viață, autonomie și libertate; activități didactice orientate spre predarea frontală activități didactice orientate spre lucrul independent, individual și pe grupuri, încurajând inițiativa și stimulând creativitatea; lipsa corelărilor interdisciplinare corelarea și integrarea cu obiectele de studiu din celelalte arii curriculare; activități preponderent mecanice organizare preponderent frontală materiale didactice puține strategii algoritmice, inductive metode tradiționale activități bazate pe explorare și joc; altenarea lucrului frontal, individual și în echipă; ofertă mare
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
priceperilor. În antrenamentul specific grupului creativ sunt activate următoarele variabile (Caluschi M., 2001, p. 45): a) variabila demonstrare (oferire de modele, exemple) exersare; b) variabila antrenare și transfer individual și în grup; c) variabila îmbogățire si structurare a fondului informațional interdisciplinar; d) variabila stimularea vectorilor creativi (motivație, afectivitate); Grupul creativ de formare se poate utiliza și pentru dezvoltarea unor competențe sociale ca: empatie, comunicare, asertivitate, relaționare, rezolvare de conflicte sau pentru constituirea unor echipe de lucru etc. Pentru începerea activității și
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
metode specifice) a creativității și ancorarea ei în relitatea concret - practică a elevilor de vârstă școlară mică, prin abordarea activităților practice. Desfășurarea antrenamentului creativ în cadrul unui opțional cu aplicabilitate la nivelul ariei curriculare Tehnologii, fără a trece cu vederea caracterul interdisciplinar al disciplinei, s-a conturat pornind de la premisa că acesta oferă libertatea cea mai mare de acțiune în sensul dorit, atât din punct de vedere al timpului necesar alocării unui program, curs de antrenament creativ, cât și al interesului crescut
Îndemânare şi creativitate : repere metodologice by Amalia Farcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1205_a_1937]
-
antropomorfe, că trebuie să fie ancorată în experiența cotidiană, alții nu sunt de acord cu nimic din toate aceste specificații, sau le acceptă numai pe unele dintre ele. Câmpul în care se plasează acest culoar de tentative definiționale este unul interdisciplinar. El admite nu numai că narațiunea este peste tot, ci și că ea pare a fi un fel de vortex în jurul căruia alte și alte discursuri orbitează, din ce în ce mai strâns și care distribuie narațiunea pe agenda de lucru a unui număr
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2196]