6,119 matches
-
cu valoare simbolică (pumnul, brațele ridicate, arătătorul și degetul mijlociu în forma literei “V”). Spațiile și distanțele prezentate nu sunt fixe și pot varia în funcție de normele determinate cultural. Factorii contextuali generează tendințe de mărire sau de micșorare a distanței față de interlocutor. Considerăm, alături de Edward T. Hall (1968, 94-95), că simțul spațiului constituie o sinteză a impulsurilor senzoriale, vizuale, auditive, kinestezice, olfactive, termice. Apreciem de asemenea că “legea proxemicii” formulată de Edward T. Hall, potrivit căreia “dintre toate lucrurile egale într-un
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
291) menționează: 1. Căutarea informației: indivizii caută un răspuns al acțiunilor lor în ochii celorlalți, care este absolut necesar pentru adaptarea în continuare a discursului; 2. Semnalarea deschiderii canalului de comunicare: dacă în cadrul unei conversații între două persoane unul dintre interlocutori întoarce privirea către un al treilea, aceasta înseamnă închiderea canalului de comunicare cu prima persoană. Contactul la nivelul privirii include obligația de a interacționa. 3. Ascunderea și exhibiționismul: tendința unor persoane de a se ascunde de privirea celorlați și, în
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
privirii include obligația de a interacționa. 3. Ascunderea și exhibiționismul: tendința unor persoane de a se ascunde de privirea celorlați și, în sens contrar, tendința altora de a se face remarcate. 4. Stabilirea, confirmarea relațiilor sociale care se stabilește între interlocutori (atracție, supunere, dominare, etc.). Cercetările comparative interculturale au pus în evidență existența unor modele diferite ale modului de a privi. În așa numitele culturi “de contact” (contact cultures, în care se încurajează atingerile cutanate ale interlocutorilor), s-a constatat că
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
care se stabilește între interlocutori (atracție, supunere, dominare, etc.). Cercetările comparative interculturale au pus în evidență existența unor modele diferite ale modului de a privi. În așa numitele culturi “de contact” (contact cultures, în care se încurajează atingerile cutanate ale interlocutorilor), s-a constatat că indivizii se angajează mai frecvent în schimburi de priviri, îi privesc în ochi pe interlocutori, practică atingerile culturale mai mult decât cei din culturile de “necontact”. Numeroase studii au arătat că în cultura arabă oamenii nu
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
diferite ale modului de a privi. În așa numitele culturi “de contact” (contact cultures, în care se încurajează atingerile cutanate ale interlocutorilor), s-a constatat că indivizii se angajează mai frecvent în schimburi de priviri, îi privesc în ochi pe interlocutori, practică atingerile culturale mai mult decât cei din culturile de “necontact”. Numeroase studii au arătat că în cultura arabă oamenii nu se privesc direct unii pe alții când interacționează așa cum o fac europenii sau americanii (E. T. Hall). Într-o
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de posturi, adică de poziții pe care să le păstreze un anume timp fără a resimți oboseala (Gordon W. Hewes). O temă ce a suscitat interesul cercetătorilor o constituie ecologia posturii. David B. Givens (1999) menționează: 1. înclinarea ușoară spre interlocutor, care denotă “a acorda atenie”; 2. retragerea sau răsucirea corpului în altă direcție, semnificând “negare”, “refuz”; 3. expansiunea, care denotă îngâmfare sau aroganță; 4. înclinarea trunchiului, aplecarea capului, strângerea umerilor și micșorarea toracelui ar fi caracteristice depresiei și deprimării. Albert
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
postura relaxată. Albert E. Scheflen (1964/1972, 238) apreciază că în interacțiunea dintre două persoane există trei dimensiuni de bază ale posturii: 1. includere/neincludere; 2. orientare paralelă a corpului sau vis-a-vis; 3. congruență/incongruență. Postura încordată a unuia dintre interlocutori poate genera încordare și la celălalt, iar creșterea congruenței posturale, mai ales în partea superioară a corpului, constituie simbolul calității relațiilor interpersonale. Flora Davis (1971/1973, 92) este de părere că: “fiecare individ are un mod caracteristic de a-și
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
Limbajul e, pentru om, o realitate de același rang cu hrana și aerul : e nutritiv și, ca atare, vital. A vorbi nu e a face un simplu exercițiu de «comunicare» [...]. A vorbi e a-ți vitaminiza (sau a-ți otrăvi) interlocutorul” (1, p. 10). 7. Cartea-templu „Turnul Babel este un text.” Paul Zumthor încercând să demonstreze că limba populară gaelică este singura care ar fi supraviețuit procesului de confusio linguarum, gramaticii irlandezi din secolul al VII-lea au încercat să asemene
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
inutilă. Abatele știa exact că mintea nu îi mai aparținea în totalitate, dar nu se putea opri să nu se gândească la cum ar fi fost prezentul dacă trecutul nu ar fi avut atâtea erori. ... ce ar fi fost dacă interlocutorul lui Augustin Bloose ar fî înțeles că nemărginirea de care se temea Dumnezeu se referea la propria moarte. Era evident acum că primii discipoli veniseră spre Augustin tocmai în urma acelui articol de ziar, seduși de sintagma care născuse ordinul augustinian
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
discută despre situația omului în societatea contemporană 9. Pentru filosoful și sociologul francez, impresionanta dezvoltare tehnologică a avut drept consecință transformarea indivizilor în ecrane sau în terminale de rețele. Două terminale în relație de "comunicare" nu pot fi considerate doi interlocutori, căci, în viteza transmiterii semnalelor atît emițătorul, cît și receptorul par a se dizolva. Spațiul poate fi caracterizat ca fiind suprasaturat de informații, evenimente, imagini, astfel încît totul este extrem de vizibil, într-o transparență completă. Problema identității personale și aceea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
ei, construcția (intelectuală) de difuzarea ei (socială). El a atașat progreselor unei evoluții conceptuale o metodică și o abordare concretă la fel de progresive: publicații, ziare, reviste, rețea locală și apoi națională, apoi internațională, asociații profesioniste, corespondență, călătorii, intervenții. Alegerea mesagerilor, a interlocutorilor și a transmițătorilor, arta ricoșeului și a întreținerii zvonurilor, preferința pentru fotografie și respingerea argumentată a filmului demonstrează un fler mediatic demn de un Voltaire al timpului său. Dar Voltaire avea geniul tactic al trupelor speciale, iar Freud, geniul strategic
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
litere în atelierele tipografice (gravorii care mînuiau poansoanele suprimînd ligaturile dintre litere pentru normalizarea matrițelor și accelerarea culegerii) și spiritul de analiză ca nouă normă a rațiunii. Descoperirea tipografică a liniuței de dialog (care făcea posibil stilul direct fără ierarhizarea interlocutorilor) și apariția "romanului" ca gen literar. Inventarea telegrafului electric și cea a faptului divers. Nașterea fotografiei și respingerea anecdotei care a condus la pictura modernă. Fotocompoziția în tipar și dispariția formei "partid" în peisajul politic. Satelitul de observație și ecloziunea
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și reflecției decît luării cuvîntului în vederea transmiterii imediate. Liderii unei democrații seamănă puțin și din necesitate cu Zelig a lui Woody Allen, acel isteric demn de compătimire care se transformă-n tot ce vrem, la cerere, după bunul plac al interlocutorului. Zelig este un oral integral, captivul relației față în față, ecoul sonor al radioului. Cînd nu mai practicați "diferența" la modul lui Derrida, vă condamnați la a vă vedea nevoiți să faceți diferența prompt, cu orice preț. ISTORIA: INTRARE ȘI
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
deoarece nu numai norocul sau contextul trebuie să ne salveze. În foarte multe țări europene și nu numai, formulele-standard utilizate în întâmplări cotidiane fac trimitere la sănătate. Românul însă, deși mai folosește și el referirile la starea de sănătate dorită interlocutorului, pune totul sub semnul norocului. Își urează noroc când bea, când strănută, ba ajunge să îl folosească și ca formă de salut. Orizontul restrâns, absența perspectivei conduce la considerarea inconștientă a sorții ca unic element capabil să modifice ceva în
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
a unei țări civilizate care ne-ar învăța să trăim..." (Ralea, 1997: 66). Exponenți ai acestei atitudini s-au găsit din plin în toate epocile. Tarele pe care le dovedesc aceștia în înțelegerea societății românești îi exclude din aria posibililor interlocutori. Același tratament trebuie aplicat și celor care se situează la polul opus, orbiți fiind de alte exagerări. Conform acestora, valorile naționale ne-ar fi suficiente, avem bogății fabuloase dar prea ne criticăm, ne înjosim. Prin urmare ei se ridică împotriva
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu era decât un teatru, și acela foarte mic, în București, limba folosită pentru reprezentații era limba germană, cunoscută doar de un număr restrâns de persoane, toți ceilalți locuitori fiind astfel lipsiți de posibilitatea frecventării cu folos a teatrului. Acel interlocutor s-a minunat la Golescu pentru că " După aceasta au început să se întrebe de nu are acest națion limbă și scrisoare naționalicească" (Golescu, 1993: 140). Importanța cunoașterii limbii naționale (la Golescu nu apare niciodată vreo trimitere la limba română ci
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
nu scrie. El este un filosof al dialogului, al contopirii gândirii cu limbajul, identificat cu vorbirea populară, un intermediar între zeul care vorbește și oamenii care întrețin dialoguri (J. Brun). Socrate trăia în mijlocul contemporanilor săi. Maieutica practicată căuta să provoace interlocutorilor săi rememorări, deschideri spre adevăr. Civilizația occidentală a beneficiat de pe urma cunoașterii socratice. S-a vorbit de un "socratism creștin". Datorită faptului că omul a fost făcut după chipul și asemănarea lui Dumnezeu, cunoașterea de sine reprezintă deschidere către misterul divinității
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
în al treilea rând, apariția problemelor globale comune: schimbările climatice și conservarea mediului înconjurător, sărăcia și injustiția. "Supraviețuirea și locul Americii în lume vor depinde în mare măsură de modul în care răspunde acestor provocări"38. La întrebarea adresată de interlocutor, ce lipsește Americii să se ocupe de aceste probleme, Brzezinski spune: "pierderea încrederii Americii în ea însăși"39. Pierderea încrederii este o componentă. Ea se integrează unui complex de factori în care găsim cauze structurale, umane, atitudinale etc. Evident, nu
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
că aici sunt rezerve imense. Chinezii au cea mai înaltă rată de economisire din lume: între 23 și 25% . Autorul lucrării China Fireworks 276 răspunde, chiar în prefața cărții, la o întrebare adresată de un reporter al publicației Newsweek unui interlocutor: Viitorul va aparține Chinei? " Dacă întrebarea mi s-ar fi adresat direct mie", mărturisește el, "răspunsul ar fi fost: de fapt, viitorul aparține celor care investtesc în China." Cum am putea înțelege răspunsul autorului? Dezvoltarea rapidă a Chinei a antrenat
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
o demonstrare a incapacității unei persoane de a Înțelege singură. În aceeași ordine de idei, o cerere de clarificare insistentă poate să semnifice faptul că o afirmație a fost confuză. Atât Într-un caz, cât și În celălalt, unul dintre interlocutori ar fi dezonorat, iar celălalt s-ar comporta ca un personaj grosolan și incult. Această interdicție tacită are drept consecință subtile și redutabile capacități de observație, astfel Încât să fie făcute semnele să vorbească, fără ca nevoia demonstrației clare și distincte să
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de timp În avans. Dacă În Statele Unite ale Americii time is money, În Japonia timpul se măsoară În spațiu ocupat de aceea aici, totul se mișcă foarte repede. În viața cotidiană, o relație abia amorsată are deja un răspuns factual, interlocutorul a Îndeplinit gesturile și ritualurile ad-hoc, pentru a lăsa spațiu liber altor necesități. Aceasta se traduceâncă o dată prin intensitatea calitativă a clipei și a atenției depline implicate, pentru ca microsecvențele de timp câștigat să fie lipsite de frustrare. În această ordine
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
de zei, căci, oamenii fiind diferiți, fiecare Își găsește itinerarul care i se potrivește, fără să-l impună celorlalți În numele unei pretențioase lupte În slujba unui adevăr exclusiv. Nu există oare aici o formă de libertate? În Tentația Occidentului, Ling, interlocutorul lui André Malraux, Îi spune corespondentului său occidental: „Voi vă confundați cu acțiunile voastre... Cu greu Înțelegeți că, pentru a fi, nu e necesar să acționezi și că lumea vă transformă mai mult decât o transformați voi pe ea”. A
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
pentru a Înțelege ceea ce se află În spatele cuvintelor, În Întorsăturile de frază, În tăceri și În ritualurile cu detalii complexe și niciodată inocente. În Japonia, un discurs prea explicit provoacă stânjeneală, căci ofensează uzanțele unei sensibilități delicate, ce lasă timp interlocutorilor să-și stabilească poziția și să-și cântărească opțiunile Înainte de a se angaja. Marile gesturi afirmative și demonstrative pot apărea drept culmea violenței și a lipsei de educație. În Japonia, nu e deloc util să pui punctul pe i, pentru că
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
necesitate, vor fi tratați În maniera cea mai autoritară pentru a se executa, punând punctul pe i În măsura În care ești pregătit să-ți asumi consecințele... De aceea, În Arhipelag, orice solicitare a precizărilor este Însoțită de scuze pentru a nu ofensa interlocutorul, făcându-l să creadă că nu a fost capabil să Înțeleagă, deși nu i s-a cerut acest lucru. Arta constă În a sugera bine, mai mult decât a te exprima bine; atunci, ba-ul este bun, fluxurile circulă armonios
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
a rata esențialul sau nuanțele importante, acesta a fost extrem de deschis la orice idee sau sugestie, care, la prima vedere, ar fi putut părea În afara subiectului. O preocupare autentică pentru a Înțelege și a comunica sincer i-a animat pe interlocutorii, rareori singuri, Întâlniți adesea În mai multe rânduri de-a lungul acestei perioade de patru ani. În retranscrierea mărturiilor, autorul și-a limitat intervențiile la puncte care să permită o mai bună Înțelegere a afirmațiilor persoanelor Întâlnite și, uneori, clarificarea
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]