1,806 matches
-
limbă naturală funcții de bază și funcții auxiliare, cu implicație temporară în actul vorbirii. Lingistica generală are în vedere două funcții auxiliare: funcția fatică și funcția metalingvistică. Funcția fatică concură la menținerea contactului dintre vorbitor și interlocutor(i). Omniprezentă în interogații cu valoare incidentă, funcția fatică este, în sens general, o structură sintactică, prin care emițătorul verifică dacă se mai află în contact cu receptorul. În acest sens, enunțul poate cuprinde fraze care atrag atenția destinatarului atât "în comunicarea directă, cât
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
zâmbind unul la celălalt și ne Întrebam: oare mai putem fi de folos, vor mai avea nevoie de noi, ne vor lăsa să avem un sfârșit senin? Oare cum ar trebui să ne retragem, brusc sau treptat? Cu fiecare Întâlnire, interogațiile noastre deveneau mai dramatice. Acum nu mai am cui să-i pun retoric obsedanta Întrebare și nici nu mai are cine să-mi răspundă... (Revista de psihologie organizațională, vol. VI, nr. 1-2, 2006) Nexusuri care corup și victimele colaterale Realitatea
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
relații în lanțurile de producție și cum relaționează acestea cu formele instituționale fundamentale ale societății (ex. familia, educația)? Ocupată cu noile gadget-uri tehnice și tehnologice, omenirea nu a avut răgazul să descifreze asemenea detalii. Ele rămân la nivel de interogație retorică. Problema este evaluarea pericolului, a ceea ce s-ar putea întâmpla umanității și distincția între ce vrem să păstrăm și ce suntem pregătiți să pierdem, "între ce putem accepta ca dezvoltare umană legitimă și ce ar trebui să respingem cu
Globalizare etică. Responsabilitate socială corporativă by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
Între misterele eleusine și cele orfice, pește golul amețitor, poezia se naște din prăbușirile increatului: ,,În marele gol ce se deschide,/ În marele gol, de pe sârmă subțire/ În prăbușire/ Se pierd păduri nezidite” (,,Pendulul Orfic”). Poemele foarte scurte adună În interogație cheile sensului (,,Utopia”), iar alteori adaugă nuanțe În definirea poeziei Înseși. Câteva ilustrații incluse În carte vin să Întregească mănunchiul de sensuri, asemenea acestui haiku disimulat În inima altei poezii: ,,Sunt că până/ Pe apele culorilor/ Fir de tăcere” (,,Culoarea
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
teoriei lui Platon privitoare la egalitatea în drepturi a oamenilor pe care natura nu i-a făcut la fel de inteligenți, la fel de harnici, la fel de întreprinzători (p. 177), suveranul se arată reticent și față de felul său insolit de a dezvălui treptat adevărul prin interogații surprinzătoare, metodă asimilată sofisticii : Le întorci pe toate cu fundul în sus, ca să-ți iasă ție demonstrația. Nu te-am chemat aici ca să născocești tot felul de probleme și apoi să le dărâmi în felul sofiștilor (p. 178). Dionis cel
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ales că textul ne-a parvenit integral, iar autorul a ajuns aici la o concepție matură. Inițial instrument în mâna Zeului, eroul se schimbă o dată cu întrebările pe care și le pune când se naște în el conștiința personală (p. 323). Interogațiile lui - „Am eu voie să ucid o mamă ?”, „A lovit ea sau n-a lovit ?”, „Am ucis-o eu pe drept ?” - trădează o îndoială cercetătoare, ruptura echilibrului lăuntric și conflictul (p. 323). Tragedia depășește mitul prin adâncirea raportului dintre om
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
însărcinate cu activitatea de urmărire penală și cu executarea pedepselor). Ambele aveau funcția de apărare a orânduirii și a "legalității socialiste", ocupându-se, în acest sens, inclusiv de prevenție și de reeducarea infractorilor. O asemenea organizare a lăsat, pentru postcomunism, interogația de fond dacă judecătorii și procurorii sunt laolaltă magistrați și dacă, în consecință, ar trebui să se bucure deopotrivă de protecție în fața imixtiunilor politice. În materie de puteri ale statului, Constituția din 1965 dotează Marea Adunare Națională cu un organism
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
respectivă, pentru că există sisteme electorale compatibile, care facilitează sistemul cotelor, și sisteme electorale care intră în contradicție cu acestea și le anulează efectele/aplicabilitatea. Concluzii Analizele care au în atenție relația gen și politică/democrație nu se reduc la simple interogații cu privire la locul femeilor în politică, ci se ocupă de dinamica raporturilor între femei și bărbați în societate, punând în discuție și reanalizând critic cel puțin trei teme centrale ale teoriei politice clasice cetățenia, statul și politicile publice, teoretizarea raportulului public-privat
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Citizenship: The Universality of Human Rights in Kant and Locke", în Justification and Legitimacy: Essays on Rights and Obligations, Cambridge University Press, Cambridge, 2001. Stanomir, Ioan, De la pravilă la Constituție, Editura Nemira, București, 2002. Stanomir, Ioan, "Regândind Constituția: teme și interogații", în Radu Carp; Ioan Stanomir, Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie în România, C.H. Beck, București, 2008. Stanomir, Ioan, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției României, ediția a II-a revizuită, Editura Universității din București, 2007. Stanomir, Ioan
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cit. 39 Vezi și Raluca Mariana Negulescu, op. cit. 40 Ioan Stanomir, Constituționalism și postcomunism. Un comentariu al Constituției României, ediția a II-a revizuită, Editura Universității din București, 2007, pp. 123 și urm. 41 Ioan Stanomir, "Regândind Constituția: teme și interogații", în Radu Carp; Ioan Stanomir, Limitele Constituției. Despre guvernare, politică și cetățenie în România, C.H. Beck, București, 2008, p. 265. 42 Olivier Duhamel, Les démocraties, Seuil, Paris, 1993, p. 179. 43 Idem, pp. 275-276. 44 Radu Carp, "România: sistem politic
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
cuprinde germenele unui viitor ce stă să irumpă", ne spune același Al. Zub, istoricul și criticul lucid care ne lasă o vastă operă de istoriografie românească, mereu cu gândul la ideea că asemenea scrieri sunt menite să înfrunte timpul. O interogație persistentă rămâne totuși: cum pot fi tratate angoasele istoriei fără a leza memoria colectivă? Pentru Victor Hugo "Orașul crește ca o pădure. S-ar spune că temeliile caselor noastre nu sunt temelii, ci rădăcini în care curge seva". Iașul și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
poate citi un gând frumos lăsat de el. ȘI TOTUȘI, PRIETENII RĂMÂN... Și anii trec..., dar prietenii rămân. În ciuda faptului că vremurile răresc rândurile. Rămân cei adevărați. În circumstanțele eternelor întrebări general-umane, starea de prietenie își păstrează fundalul afectiv, iar interogația, chiar semănând incertitudini, consolidează într-un fel termenul. De ce e nevoie de prietenie? Th. Simenschy, în al său Dicționar al înțelepciunii, ne oferă o filozofie filtrată prin spiritul cugetărilor culese printr-o lectură de mare întindere în peste 50 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
că nu poate să existe o cunoaștere absolută și că, în general, cunoașterea este un ansamblu de informații dintr-un domeniu dat. Din punct de vedere filozofic, cunoștințelor raționale li se adaugă cele de ordin sensibil, toate putând fi supuse interogațiilor și analizelor multiple. Dar cine mai poate ține pasul cu ele, știind că se înmulțesc și se exprimă prin curgerea iremediabilă a fluxului temporal? 76 În zilele prielnice climateric, culorile naturii se nuanțează subtil, albastrul văzduhului e mai albastru, limpezimea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de la modelul englez. Poetul nostru își mărturisește experiența unică prin "dialogul imaginar" cu iubirea, cu simțirea omenească desăvârșită, atingând clipa supremă a sonetului său. Dar câți mai gustă azi iubirea platoniciană cântată de Vasile Voiculescu? 93 Înclinația spre îndoială și interogație poate să anunțe un semn al cordialității cu filozofia și apoi certitudinea intrării în zona ei. Ajuns aici, atracția către absolut, în sensul cercetării acestuia, conduce la dimensiunea existențială a omului și la cheia hermeneutică cu ajutorul căreia înțelegi profunzimile faptului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
general: remarc, dragă colegă, că preferi să... etajezi întrebările. Sau să le combini într-o entimemă. Și, în orice moment, eu mi-aș putea spune: Uite, domnule, te rătăcești între două întrebări, când lumea, dar și literatura română, au infinite interogații care își cer soluția!... Parcă am fi în fața unui Ianus al chestionării! Pe ambele fețe câte o interogație. Ambele fețe la fel de expresive și semnificative ca mesaj. Mai bine zis, ca jumătate din mesaj. Pentru că răspunsul-mesaj, în "totalitatea" sa, întârzie. Poate
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
orice moment, eu mi-aș putea spune: Uite, domnule, te rătăcești între două întrebări, când lumea, dar și literatura română, au infinite interogații care își cer soluția!... Parcă am fi în fața unui Ianus al chestionării! Pe ambele fețe câte o interogație. Ambele fețe la fel de expresive și semnificative ca mesaj. Mai bine zis, ca jumătate din mesaj. Pentru că răspunsul-mesaj, în "totalitatea" sa, întârzie. Poate că e o întârziere perpetuă, întru tristă eternitate ce nu sugerează totdeauna soluții... Sper să accepți această remarcă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
de prelucrat, plămădeala ce se cerea a fi pusă la crescut. - De unde ați aflat despre Sahaja Yoga? - mi se repetă o întrebare la care răspunsesem ceva mai devreme. - Știți câte ceva despre energia Kundalini, despre corpul subtil? - a urmat o nouă interogație. - Ați făcut vreodată experimentul Realizării Sinelui? - urmă o alta, din partea altui sahaja yoghin. Nu apucam să încerc un răspuns coerent unei întrebări, când o alta țâșnea înspre pavilioanele urechilor mele. Eram înconjurat din toate părțile de sahaja yoghini și supus
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
ei, nu o exclude; pot fi două simțiri, două trăiri diferite și, uneori, complementare, când acced la apogeul iubirii. * Pot exprima ambele forme de iubire față de o ființă pământeană? Încalc astfel dharma? - Practic, este o altă formă de exprimare a interogației de mai sus, iar răspunsul nu se schimbă. * Dar dacă eu îmi înăbuș pornirile inimii, ce se întâmplă cu cea mai frumoasă chakră a mea? Nu mă închid, încercând să respect dharma? - În concepția mea despre lume, iubirea este motorul
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
fi creată. Plăvioarele (viitură din lemne și nămol) constituie amestecul principiilor fundamentale (pământ, apă, focul latent în lemne și aerul) și viitura aceasta șterge tot ceea ce s-a perimat prin vecuire. Dinamismul imaginii construit de prezentul indicativ se întărește prin interogația ce conduce la descrierea mythos-ului, adevărat stimulent poetic de vizualizare a diluviului. Ne aflăm deja în inima sacrului a cărui poveste devine scenariul inițiatic însuși: în clipa dintâi a lumii, pe apele cosmogonice apare înotând o pereche fabuloasă, bourul negru
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Fata conștientizează traseul inițiatic și îl îndeplinește după datele rituale: „ - Ei, eu sunt fata împăratului cutare, m-a răpit zmeul și m-a adus aici, de e vai de mine ce viață chinuită duc, dar ce să fac? (Mihăilești - Giurgiu)”. Interogația retorică denotă acceptarea stării de crisalidă, pentru captarea forțelor specifice sacrului și, în același timp, creează la nivel narativ pretextul „salvării” și aducerii în social, ca mireasă aleasă a eroului civilizator. Naramza, fecioara cu nume de rod, deretică pe ascuns
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
adăpase;/ Calul calcă-n piatră seacă/ (...) Boieri caii ș-adăpară”. Precizarea constantă a celor două tipuri de actanți este fundamentală pentru conștientizarea ritualului de regenerare a forțelor telurice și împărtașirea comunității din ele. O altă structură sintactică repetitivă rezultă din interogațiile cu rol de ascuțire a atenției: „Da’ș din carnea ta ș’or faci?/ Or fașe-o iururi lu’ Ajun-u,/ Masî mari lu’ Crășun-u./ Da’ din cornu’ tău ș’om fașe?/ Om fașe uși la curți domniești-u,/ Curți domniești, împărătești-u./ Da
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
e controversabilă mai cu seamă în capitolele închinate contemporaneității și, în cadrul acestor capitole, mai cu seamă prin comentariile asupra poeziei. Partea bună a unui asemenea "rău" o constituie dezbaterea ce se iscă, al cărei rod e chiar acest drum al interogației, al variantelor reconstituirii, necesar stabilirii și supraviețuirii valorilor. Căci ce e altceva istoria unor valori estetice decât o necontenită dezbatere, un șir infinit de aproximări? Vă interesează dacă eu m-aș putea "înhăma" la o istorie literară. Mi-ar fi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
mistagogul său de la Kremlin. A ieși din viața latrinoasă, din magna cloaca Valachorum, din căcat, serait-ce possible? A quoi bon quitter Coasta Boacii? Șerban Foarță a glosat undeva întrebarea cioraniană, conchizând că nu i s-ar putea substitui decât ceastalaltă interogație: comment quitter l'inquittable? În viață totu-i rahat. În afară, firește, de pișat. Et si la merde valait son pesant d'or, certains les pauvres, les dissidents, les anarques ou les homosexuels naîtraient sans cul. Ș.a.m.d. Patafizica
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
care conțin documente referitoare la istoria fabricii, pentru că, oricât de surprinzător ar părea, nu am descoperit niciunde unități arhivistice exclusiv dedicate Nicolinei, deși ea a reprezentat una dintre fabricile vechi, de prestigiu, pe harta industrializării Iașilor. Am căutat explicații, dar interogațiile au rămas fără răspuns. Niciunde vreo părere pertinentă, care să lămurească situația. Cele mai multe documente de arhivă le-am recuperat din fondurile Comitetului de Partid Iași și ale Institutului de Studii Istorice și Social-Politice de pe lângă CC al P. C. R., sectorul din Iași
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
Să mă enervez? Ca occidental și observator neutru, are dreptate când descrie mizeria de atunci. Sau modul în care a fost exemplar stoarsă de bani de la aeroport până în cel mai umil sat pe care l-a vizitat. Să continui seria interogațiilor mele asupra teribilei condiții de român? Despre diplomația informală practicată de noi, studenții români, în astfel de ocazii, mai eficientă decât a anumitor funcționari agramați de la MAE din București, trimiși pe pile în misiune diplomatică? Steril, nu ajung la nici un
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]