3,529 matches
-
psihologiei comunicării. De exemplu, în cercetarea "Greva profesorilor din noiembrie 2005 și jocul politic", avem prilejul să descoperim un demers empiric riguros fundamentat teoretic și metodologic, care folosește atât tehnici de cercetare cantitative de ordin statistic cât și tehnici calitative interpretative. O asemenea abordare permite descoperirea pattern-urilor și corelațiilor care dau înțelesuri noi mesajelor analizate. Cititorul obișnuit poate remarca faptul că analiza, în acest mod, a produselor media înseamnă cu totul altceva decât talk show-urile desfășurate seară de seară
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
înlocuiește ceea ce este studiat. El reprezintă baza interpretărilor și inferențelor ulterioare și a concluziilor derivate din ele. O asemenea abordare asigură suportul necesar pentru angajarea în procesul analitic atât a tehnicilor cantitative de ordin statistic cât și a tehnicilor calitative interpretative. În acest scop se folosește tehnica de analiză avansată, numită analiza statistică de conținut, care implică combinarea dicționarelor de categorii pentru a grupa cuvintele, expresiile și sintagmele considerate atât categorii de conținut cât și categorii statistice, precum și mijloace de vizualizare
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
Din punct de vedere lingvistic, trebuie remarcată aici activitatea argumentativă specifică operei, în acțiune. A da de gîndit, a acționa asupra cititorului, a influența receptarea, iată care sînt efectele argumentării. Uneori epigraful are o dimensiune funcțională chiar în acest "vid" interpretativ, după cum arată și G. Genette: Pertinența semantică a epigrafului este oarecum aleatorie și putem să bănuim, fără cea mai mică urmă de răutate, că unii autori îl folosesc cu bucurie, convinși pe bună dreptate că orice apropiere are sens și
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Charolles scrie: Prezența lui "fără îndoială" la începutul unei secvențe este suficientă pentru a indica o mișcare concesivă. Mai exact, "fără îndoială" instituie mișcarea pe care o marchează; cu alte cuvinte, pentru receptor (I), "fără îndoială" funcționează ca o cerință interpretativă stipulînd că, în secvența de după "fără îndoială", trebuie căutate (identificate), pe de o parte, două propoziții p și q, și, pe de altă parte, articulate într-o construcție în care se opun (1986, p. 88). Vom preciza care sînt caracteristicile
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
la organizarea ansamblului; rămîne de văzut care este orientarea sa argumentativă globală: un act de discurs, explicit sau nu, rezumîndu-i orientarea pragmatică. J.-M. Adam și A. Petitjean subliniază miza acestei analize: Un asemenea demers procedural și dinamic al muncii interpretative ne determină să trecem de la o lingvistică textuală la o pragmatică textuală; dacă prin aceasta se înțelege o abordare a faptelor de interpretare și dacă definim interpretarea ca pe o activitate dinamică [...] care constă în a recunoaște-a construi drept
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
bogată cea mai vie Descrierea este o colecție ierarhizată de elemente regrupate în jurul temei-titlu. Stabilirea temei permite o abordare cognitivă a tuturor informațiilor oferite. Aici, titlul textului (titlul cărții și tema-titlu a descrierii: "cartea Ferma mea africană") creează o așteptare interpretativă și pune în funcțiune la cititor(i) procesele de înțelegere și de memorie care vor facilita lectura. Ultima pagină a supracopertei va actualiza funcționarea descriptivă prin reluarea celor două elemente din tema-titlu: Ferma mea africană/cartea. Formele anaforice din text
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
În același fel, [P4] este legat nu numai de [P3], prin adăugare, ci și de [P1] (în sensul: există o noutate pentru catalog, dar cititorul nu trebuie să se neliniștească, gazeta va apărea tot bilunar). Încercarea de a teoretiza intuițiile interpretative întînește numeroase probleme. O simplă informație (trecerea la o apariție semestrială) este miza operațiunilor enunțiative care funcționează pe baza reprezentării pe care editorul o are asupra publicului și a informațiilor pe care le împărtășește. Un ultim exemplu împrumutat din primele
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Actes Sud va apărea semestrial. [P2] Această ediție este cea pentru primăvară, [P2'] viitoarea va fi pentru toamnă. Plasat în poziție de cataforă, segmentul "Începînd cu cea de-a unsprezecea ediție" introduce, din punctul de vedere al destinatarului, un suspans interpretativ rezolvat prin apariția substantivului și a substituirilor care amintesc anaforic o informație deja validată. Din această cauză, modalitatea de articulare a propozițiilor se aseamănă cu ceea ce Școala de la Praga numește progresie "cu temă constantă": P1: P2: P2': T1 T2 → R1
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
din Iulie, adică în momentul în care se produce o confruntare violentă în jurul problemei universitare. Sînt observații necesare, fără îndoială, pe care istoricul trebuie să le abordeze cu atenție. Sînt observații cărora însă trebuie să li se acorde o valoare interpretativă strict limitată. Că în planul secund al infinitelor forme de discurs pe tema Complotului discurs multiform, care renaște mereu, care este mereu în actualitate se pot discerne anumite speculații manipulatorii, e un lucru care nu poate fi neglijat. Dar, evident
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
fi deplină și foarte limpede: toate faptele, indiferent de natura lor, sînt raportate, printr-o logică aparent incontestabilă, la o aceeași cauzalitate, unică și în același timp elementară și atotcuprinzătoare. Altfel spus, totul apare ca și cum ar fi stabilită o grilă interpretativă prin care s-ar vedea inserate evenimentele actuale, bineînțeles cele mai încurcate și mai înspăimîntătoare. În același fel, acea necunoscută extrem de greu de lămurit, a întrebărilor fără răspuns cedează în fața unui sistem organizat de lucruri limpezi, destinul redevine inteligibil; o
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Poate ea să nu se extindă dincolo de datele pe care le-a adunat? Chiar și aceste date pot ele să-și găsească semnificația adevărată în afara unei lecturi globale, dincolo de abordarea unei problematici generale? În ce ne privește, vom refuza demersul interpretativ cel mai tentant, cel mai patetic, în aparență cel mai promițător, acela care stabilește filiații, asimilări, echivalențe sau referințe între manifestările imaginarului politic din vremea noastră și asimilarea îndelungată a marilor construcții mitice din istoria omenirii. De pildă, trebuie oare
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
grupului. Pornind de la istoria socială, sprijinindu-se pe datele oferite de aceasta, orice încercare de reflecție asupra imaginarului politic conduce la următoarea constatare: nu există un hiatus între individual și colectiv. Dar la o constatare asemănătoare conduce și orice încercare interpretativă ce pornește de la date de ordin psihologic. Acest al doilea fir conducător trebuie să fie urmat cu fermitate, cu atît mai mult cu cît, apreciindu-se că se referă doar la crize, la destructurarea societății, realitatea mitică riscă să pară
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
semnificație exterioar, neluând în discuție și pe aceea de form intern, fr de care nu se poate lmuri problema capital a viziunii artistice și deci, implicit, aceea a atitudinii de subiectivitate (impersonal a artistului. Deci, aplicând și artei aceeași gril interpretativ, centrat pe amânare ca fenomen psihic, capabil s explice multe și chiar s contribuie la definirea omului, cum o face trecând succesiv prin momentele psihologic, etic, religios, economic, era fatal ca, în evalurile sale, Ralea s riște uneori prea mult
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
tari ale tradiției filozofice occidentale și a schițat o "ontologie slabă" care urmărește să recunoască și să accepte devenirea în facticitatea sa, fără să-i atribuie un sens care o transcende și fără a-i impune forme, categorii sau scheme interpretative tari care vor ajunge inevitabil să-i împiedice dezvoltarea. Tocmai această inflexibilitate este, potrivit lui Vattimo, ceea ce caracterizează metafizica tradițională, care, în încercarea sa de a căuta o explicație "transcendentă" a tot ce există, reprezintă o reacție de apărare excesivă, fiind
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
ușor de „citit“ de un observator avizat. 1.2. Cunoașterea psihopedagogică a elevului Antrenată continuu, activitatea intelectuală se intensifică și suferă modificări majore la majoritatea copiilor de 6 ani. Percepția este cea care câștigă în acest sens. „Capacitățile senzoriale-perceptive și interpretative ale percepției devin mai acute și mai eficiente.“ Dacă sincretismul este o caracteristică ce se menține de-a lungul întregii preșcolarități, fenomenul începe să se diminuieze la școlarul mic, datorită creșterii acuității perceptive față de componentele obiectului perceput, cât și datorită
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
devin mai acute și mai eficiente.“ Dacă sincretismul este o caracteristică ce se menține de-a lungul întregii preșcolarități, fenomenul începe să se diminuieze la școlarul mic, datorită creșterii acuității perceptive față de componentele obiectului perceput, cât și datorită schemelor logice, interpretative ce intervin în analiza spațiului și a timpului perceput. Importante aspecte discriminative se dezvoltă la copii în legătură cu spațiul mic. Orientarea spațială pe foaia de hârtie, percepția de spațiu, decodificarea prin diferențiere a grafemelor, antrenează o extrem de fină activitate perceptivă. Cresc
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
se întinde între procesele interrelate ale descrierii fenomenului, categorizării și identificării modului în care conceptele se interconectează pentru a produce o explicație a fenomenului studiat. Pentru a atinge acest deziderat, datele colectate au fost analizate atît din perspectiva abordării descriptive/interpretative, orientate să asigure descrierea și interpretarea fenomenelor sociale, incluzînd înțelesul atribuit acestora de către cei care le trăiesc, cît și din perspectiva abordării construcției teoriei, preocupate de identificarea conexiunilor dintre fenomenele sociale. În această a doua abordare datele au fost analizate
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
către celălalt la producere, îi corespunde, în mod simetric, faptul că a înțelege un text constă întotdeauna în a surprinde intenția care se exprimă aici sub forma unui macro-act de limbaj explicit sau care derivă din ansamblul textului. Această mișcare interpretativă permite declararea unui text citit ca fiind "coerent". Coerența nu este o proprietate lingvistică a enunțurilor, ci produsul unor activități interpretative. Interpretantul conferă a priori sens și semnificație enunțurilor și nu formulează, în general, o apreciere de incoerență decât ca
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
care se exprimă aici sub forma unui macro-act de limbaj explicit sau care derivă din ansamblul textului. Această mișcare interpretativă permite declararea unui text citit ca fiind "coerent". Coerența nu este o proprietate lingvistică a enunțurilor, ci produsul unor activități interpretative. Interpretantul conferă a priori sens și semnificație enunțurilor și nu formulează, în general, o apreciere de incoerență decât ca pe un ultim resort. Aprecierea de coerență poate fi dată în funcție de identificarea a (cel puțin) unei intenții ilocuționare a textului sau
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
cu o ceașcă de porțelan. Fără a merge însă prea departe cu interpretarea, observăm că noțiunea de izotopie "se referă întotdeauna la constanta unui parcurs de sens pe care un text îl prezintă, atunci când este supus unor reguli de coerență interpretativă" (U. Eco 1985). Acest concept permite descrierea fenomenelor de poli-izotopie atât de frecvente în enunțurile precum cele din exemplul (3) sau în cazul parabolei (cel puțin două izotopii pot reprezenta cheia de lectură pentru interpretarea ei). Noțiunea semantică de coeziune
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
povestirea alegorică nu permite auditorului (Foka) interpretarea corectă a "maximei morală" implicită îl obligă pe narator să formuleze explicit evaluarea finală în forma unei "Morale". Putem spune că sancțiunea "Ei, și?" reprezintă rezultatul unei anticipări greșite a naratorului privind posibilitățile interpretative ale auditorului. Trebuie subliniat că povestirea, extrem de concisă, este total lipsită de evaluări care ar putea pregăti interpretarea finală. Respectarea exagerată a legii economiei în discurs este cu siguranță responsabilă de dificultatea de înțelegere a lui Foka. Acest exemplu contrastează
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
compozițională dată care dirijează lectura/audierea unui enunț produs, dar care dirijează, de asemenea, și prima dintre lecturile/audierile posibile, cea realizată de către chiar producătorul ei, pe parcursul procesului de producție a discursului. Înainte de a se realiza o deschidere către spațiul interpretativ al tuturor lecturilor posibile, natura secvențială a faptelor de limbă și existența prototipului direcționează și materializează procesul interpretativ al însuși producătorului ei. Am încercat să ofer o descriere unitară a prototipurilor secvențiale. Am văzut că actualizarea prototipului dialogal este cu
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
audierile posibile, cea realizată de către chiar producătorul ei, pe parcursul procesului de producție a discursului. Înainte de a se realiza o deschidere către spațiul interpretativ al tuturor lecturilor posibile, natura secvențială a faptelor de limbă și existența prototipului direcționează și materializează procesul interpretativ al însuși producătorului ei. Am încercat să ofer o descriere unitară a prototipurilor secvențiale. Am văzut că actualizarea prototipului dialogal este cu siguranță mai flexibilă decât celelalte cinci. Spre deosebire de alte forme elementare de compoziție, structura cadru a textului dialogal, în
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
în timp și pentru că mediul în care se propagă comunicarea socială le conferă noi elemente, sau, după caz, le elimină altele. Prin urmare, având în vedere faptul că prin imagine individul reconstruiește lumea, atribuindu-i sensuri și semnificații cu ajutorul conștiinței interpretative, răspunsul pe care indivizii îl dau evenimentelor sociale, culturale și istorice, adevărate provocări reprezentaționale, depinde în foarte mare măsură de categoriile cu ajutorul cărora le judecă. Miturile, credințele, presupozițiile și stereotipurile sunt reprezentări care ghidează individul și pot fi considerate repere
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
MI se spune aceasta despre Pasul Ursului, dacă MI se vorbește atît de frumos despre el, dacă MI se descrie astfel acest loc, este pentru a mă convinge să merg acolo. O astfel de abordare procedurală și dinamică a actului interpretativ ne determină să facem trecerea de la o lingvistică textuală la o pragmatică textuală; dacă prin acesta înțelegem o abordare a faptelor de interpretare și dacă definim interpretarea ca o activitate dinamică (pe care am ilustrat-o deja) care constă în
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]