1,905 matches
-
intervievator neinițiat, intervievat expert, caz în care intervievatorul dorește să afle mai multe despre un anume subiect în care intervievatul deține expertiză, motiv pentru care îi adresează acestuia un șir de întrebări) și o arie descendentă (cu intervievator expert și intervievat neinițiat, caz în care intervievatorul desfășoară o acțiune de tipul maieuticii socratice); în ambele situații remarcăm rolul observatorului pe concluziile căruia - concluzii afirmate la finele întâlnirii - se poate desfășura un viitor stagiu de intervievare. 6.6. Tehnica Delphitc "6.6
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
Tabelul 12). Peste trei sferturi dintre persoanele chestionate refuză categoric intrarea în familie a unei persoane care a stat în închisoare pentru furt; aproximativ 60% refuză categoric intrarea în familie a unei persoane de etnie romă, iar jumătate dintre cei intervievați refuză categoric o cunoștință foarte recentă, un potențial ginere sau noră fără educație, fără credință în Dumnezeu, sau penticostal/ă. Dacă luăm în considerare și pe cei care răspund „probabil nu”, obținem un procent de peste trei sferturi din respondenți care
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
religie -0.14 0.00 Consum cultural Frecvența cu care citește sau răsfoiește ziare și reviste + 0.10 0.01 Situație materială Dotarea gospodariei cu auto, telefon mobil, masina de spalat, computer + 0.14 0.00 Caracteristici sociodemografice ale persoanei intervievate Numărul total de ani de școală absolviți 0.06 0.16 Sex feminin + -0.08 0.01 Vârsta + 0.07 0.08 Are copii 0.02 0.68 Tipul de localitate -0.07 0.09 Oarecum paradoxal, religiozitatea este asociată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
dintâi și trecut în partea stângă a chestionarului; „B” = opțiunea indecisă sau dubla opțiune a respondenților). Reproducem mai întâi tabelul cu rezultatele globale ale răspunsurilor primite, cu precizarea că itemii 42-45 din chestionar au fost adăugați ulterior, iar numărul celor intervievați este mai mic (27). 1: 32 A; 7 B; 17 C 10: 6 A; 1 B; 49 C 19: 5 A; 3 B; 48 C 28: 16 A; 7 B; 33 C 37: 15 A; 4 B; 37 C 2
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
16); interesantă este și poziția aproape unanimă a „tinerilor” în favoarea unei asemenea atitudini. „Cinstea” - opusă aici explicit unei „fluidității” de ordin comercial a principiilor morale - este pentru majoritatea interlocutorilor o valoare „nonnegociabilă” (28, 45). Cu toate acestea, jumătate dintre cei intervievați (mai ales, bărbații) admit contrariul (28), iar respondenții sub 40 ani „oscilează” la același item 28. „Încrederea” nu este o calitate împărtășită de tilișcani: cei mai mulți dintre cei intervievați socotesc că nu se pot confesa cu problemele lor (32). Femeile arată
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
interlocutorilor o valoare „nonnegociabilă” (28, 45). Cu toate acestea, jumătate dintre cei intervievați (mai ales, bărbații) admit contrariul (28), iar respondenții sub 40 ani „oscilează” la același item 28. „Încrederea” nu este o calitate împărtășită de tilișcani: cei mai mulți dintre cei intervievați socotesc că nu se pot confesa cu problemele lor (32). Femeile arată introvertire acolo unde bărbații optează pentru spontaneitate (34). Aparențele le pot convinge pe femei, dar bărbații pretind o probă a timpului (35). Opțiunile „tinerilor” sunt mai echilibrate la
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și cărora li se pot subordona (îndeobște) acțiunile umane. „Soarta” este închipuită ca fiind la îndemâna omului, faptele acestuia rămânând peste timp; în plus, omul are posibilitatea de a nu se lăsa (moralmente) copleșit de încercările vieții (6, 9, 36); tineretul intervievat se înscrie în aceeași viziune optimistă. Firea omului este autonomă, însă nu într-un sens de autoperfecționare, ci într-o manieră fatalistă, irațională, la care se raliază și interlocutorii sub 40 de ani (10). „Divinitatea” este tratată diferențiat între bărbați
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
majoritatea celor sub 40 de ani (și multe dintre femei) tind să asimileze „așteptarea de la Domnul” cu „credința în Dumnezeu”; bărbații (și un număr aproape egal de femei) se pronunță pentru inițiativa umană (38). „Norocul” este subordonat de majoritatea celor intervievați unei aptitudini umane de „folosință” a acestuia (18, 22); totuși, femeile cred preponderent într-un fel de suficiență intrinsecă a „fortunei” (22), iar tinerii se împart din nou în acest caz. „Sănătatea” este prețuită unanim (în contrast cu orice „avuție” privată) (30
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
12, 20) dau, în general, măsura „individualității” locale, ca opțiune ce contrastează cu subordonarea față de rețelele rubedeniilor locale. Dacă opinia după care invidia este mai frecventă decât întrajutorarea rudelor nu are totuși o susținere numeroasă (11), foarte mulți dintre cei intervievați (inclusiv cei sub 40 de ani) consideră că nu atât „vița” sau renumele neamului contează, cât „faptele”, conduita personală (12). În sfârșit, un important număr dintre tilișcani socotesc că „treburile importante” nu trebuie să depindă de conlucrarea cu rudele (20
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
D. Sandu (2006, 56) este de părere că se schimbă unele mentalități mai ales prin noile contacte sociale cu oameni, medii și culturi diferite, dar aceste schimbări depind de educația, vârsta și experiența de viață a celor implicați. Dintre cei intervievați, 41% sunt indeciși cu privire la exprimarea unei opinii referitoare la această problemă, iar 38% cred că „cei ce au lucrat în străinătate gândesc altfel”. Convingerea asupra schimbării mentalității prin migrare este mai clară în viziunea celor ce au lucrat efectiv sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
până la Idei și oameni, Mărturia unei generații și Oameni excepționali. Inaugurând vârsta modernă a unui gen, Mărturia unei generații, carte de interviuri cu scriitori și oameni de artă români, reconstituie caleidoscopic o epocă de răspântie. Oglinda dublă, aparținând jurnalistului și intervievatului, își interferează reflexele și creează efectul de metamorfoză continuă a imaginii. Valoarea documentară, incontestabilă, este sporită de câteva elemente ingenioase, care introduc într-un același spațiu scenic: „măștile” lui Marcel Iancu, „rama” portretistică și scenografică elaborată de A., nervul, libertatea
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
Pițu, Mihai Dinu Gheorghiu, Radu Petrescu (din Ocheanul întors), Sorin Antohi, Radu G. Țeposu, Gabriel Liiceanu (Utopia intelectualului și utopia filosofiei, 115-116/1986), Mihai Șora, N. Steinhardt. Interesante sunt interviurile publicate în paginile revistei, mai ales în cadrul rubricii „Promenada”. Printre intervievați: Zaharia Stancu, Constantin Ciopraga, Horia Zilieru, Mihai Ursachi, Ion Pop, Dinu Flămând, D.I. Suchianu, Mircea Iorgulescu, Al. Zub, Șt. Aug. Doinaș, Laurențiu Ulici. Printre intervievatori: Mihai Tatulici, Andrei Corbea, Val Condurache. Alte rubrici: cronica filosofică (susținută în special de N.D.
ALMA MATER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285259_a_286588]
-
urmă studiu calculând un procent de 8% pentru femei, comparativ cu 7% pentru bărbați (Michalski, 2005). Comentând aceste date, Michalski (2005) arată că diferențele statistice apar ca urmare a metodologiei folosite; atunci când datele se colectează prin răspunsuri date de persoanele intervievate, statisticile sunt asemănătoare, la femei și bărbați, iar când datele se colectează pe baza înregistrărilor poliției și ale serviciilor de specialitate, cifrele arată o prevalență netă a femeilor ca victime ale violenței domestice. Flynn (1990) susține că recunoașterea violenței comportamentale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
privind justificarea violenței în cuplu, ca o ilustrație adecvată pentru procentul de toleranță față de violența domestică găsit de CURS, în 2008: „Nu cred că este o situație care merită atenție și oricum nu se va face nimic.”( răspunsul unui bărbat, intervievat aleatoriu, pe stradă) „Există situații când bătaia este bună.”(răspunsul unui student) „Femeia trebuie să se teamă de bărbat.”(răspunsul unui student) „Nu cred că e o problemă care trebuie luată în considerare.”(răspunsul unui bărbat cu studii superioare) „Poate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
student) „Nu cred că e o problemă care trebuie luată în considerare.”(răspunsul unui bărbat cu studii superioare) „Poate că unele femei merită bătaie. Poate nu este cea mai bună metodă, dar este cea mai la îndemână.”( răspunsul unui bărbat, intervievat aleatoriu, pe stradă) „Femeia trebuie să fie un ajutor pentru om. Dumnezeu trebuie să mențină dragostea dintre ei.” Considerăm că în cercetarea din urmă cu 14 ani, răspunsurile studenților erau cele mai îngrijorătoare. Femeia era exclusă din conceptul de om
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
scăzut; toleranța femeii față de violență; lipsa de cultură; tradiția care favorizează poziția bărbatului; copiii din familie; dependența materială a soției de soț; alcoolul. Este relevant faptul că doar 17 persoane din 78 au răspuns la întrebarea privind cauzele. Celelalte persoane intervievate răspund că nu știu care ar putea fi cauzele. Acest răspuns vădea mai degrabă o îngrijorătoare lipsă de interes pentru subiectul violența domestică. Subiecții noștri nu considerau violența în familie ca pe un fenomen grav, care ar necesita luat în atenție, înțeles
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
pentru el negocierea condițiilor cu clientul. (caz relatat de presa scrisă și televiziune) în sondajul de opinie întreprins în 2008, pe un lot reprezentativ de gospodării având adulți plecați la munci în străinătate, coordonat de către UNICEF 1, 73% dintre cei intervievați nu considerau necesară prevenirea muncii copilului. Existau între cei 73% respondenți în favoarea muncii copilului, opinii clare și severe cu privire la nevoia de a participa și copilul la muncă. Toate aceste forme de maltratare a copilului ne arată multitudinea și marea varietate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
dușmanii discreționar și ori de câte ori a fost nevoie, pe măsura intereselor de moment. Motivul l-am expus mai sus: frica trebuia difuzată în întregul corp social al nației. Mai mult de atât, căutând printre fișele matricole penale persoanele despre care vorbesc intervievații, colegii de suferință de prin penitenciare sau lagăre de muncă, am avut surpriza să descopăr drept dușmani de clasă mai mulți țărani și muncitori decât intelectuali, așa-ziși burghezi sau reacționari și legionari. Or, să remarcăm maniera profund viciată a
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
printre oamenii care ar fi trebuit să-i fie frați. De aceea am și structurat interviul în așa fel încât să acopăr cât mai complet aspectele în care deciziile politice ale partidului-stat s-au răsfrânt asupra întregii existențe a celor intervievați. Astfel, pe lângă cele câteva date biografice minimale am vrut să aflu care a fost motivul real, vina pentru care au fost acuzați și întemnițați, încercând să disting cu atenție faptele, adică ce anume s-a petrecut, și felul în care
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
cea mai mare parte fișele matricole penale ale acestor foști deținuți politici, la care am și făcut trimitere în notele volumului de față. A fost, de altfel, una dintre manierele, deși indirecte, de confirmare și validare documentară a istorisirilor celor intervievați. Marea noastră surpriză a fost însă aceea că, punctual, despre unele persoane, îndeobște gardieni sau anchetatori dar și deținuți politici, au vorbit independent, unul sau altul dintre foștii deținuți politici intervievați. De exemplu, despre un anume Leferman, care în anul
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
indirecte, de confirmare și validare documentară a istorisirilor celor intervievați. Marea noastră surpriză a fost însă aceea că, punctual, despre unele persoane, îndeobște gardieni sau anchetatori dar și deținuți politici, au vorbit independent, unul sau altul dintre foștii deținuți politici intervievați. De exemplu, despre un anume Leferman, care în anul 1950 era probabil subofițerul care înregistra și prelua efectele arestaților, vorbește domnul Sergiu Movilă, apare și în istorisirea domnului Simionescu, dar în calitate de anchetator, în anul 1952. Sau despre un anume Ghiban
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
serie întreagă de dificultăți mai mari sau mai mici. O să mă rezum aici doar la cea mai importantă. În primul rând, a fost vorba despre întâmplări petrecute în marea lor majoritate până în 1964; adică, între momentul interviului și relatările celor intervievați s-a interpus deja un interval de peste 50 de ani. Memoria oricui este în genere selectivă, meandrică, labirintică și reține fie ceea ce are cea mai mare semnificație pentru cineva, fie ceea ce a fost cel mai intens trăit - într-un cuvânt
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
am respectat această dorință, mai ales că domnul Vacariu publicase deja sub forma unor romane experiențele sale concentraționare. Interviurile transcrise nu pot reda nici tonalitatea și nici intensitatea trăirilor afective a celor intervievați din timpul discuțiilor. Mărturisesc că, împreună cu cel intervievat, am râs de multe ori de absurdul unor experiențe după cum de multe ori nu ne-am putut stăpâni lacrimile, revolta, stupoarea și indignarea. Or, bagajul afectiv a fost constant o barieră în obținerea de informații și date obiective: revolta, indignarea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
schimb autenticitatea realizării interviurilor. Prin aceasta, niciuneia dintre mărturii, și o pot certifica cu înregistrările, nu i-am eliminat din conținut, înlăturând pe alocuri doar repetițiile. Aș considera îndeplinit unul dintre obiectivele minimale dacă prin aceste mărturii măcar copiii celor intervievați vor avea restabilit un raport firesc cu trecutul părinților lor. Cred că noi ca națiune nu avem un raport normal cu propriul nostru trecut pentru că nu avem un raport firesc cu trecutul părinților noștri, spre deosebire și în comparație cu germanii, cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de a oferi posibilitatea de a-și exprima povestea unor foști deținuți politici care nu și-au mai expus niciodată public istoriile. Cu alte cuvinte, există un risc pe care mi l-am asumat și pe care unul dintre cei intervievați, domnul Sergiu Movilă, l-a exprimat plastic: "eu pot să vă spun acum orice minciună vreau, c-au murit ceilalți!" Ceilalți n-au murit chiar toți și chiar am încercat să iau legătura cu unii dintre ei, spre exemplu cu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]