6,103 matches
-
eugenistă avea similitudini și cu principiile și susținerile fascismului italian și cele ale suporterilor celui de-al Treilea Reich. Eugeniștii români nu susțineau Însă violența ca instrument legitim al statului și nici rasismul ca principiu fundamental. Având În vedere ambiguitățile intrinsece În viziunea biopolitică a statului eugenic, nu este surprinzător că diferiți adepți ai ideilor eugeniste și-au Însușit și au folosit În mod diferit argumentele acestora, pentru a susține afilieri politice extrem de eterogene, de la simpatia pentru Partidul Național-Țărănesc până la cea
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
au investit eforturile nu doar În sensul restructurării statului, ci și pentru remodelarea rolurilor și ierarhiilor sociale. La baza viziunii lor a stat ideea Întâietății intereselor colective asupra celor individuale. Rolul social al unui individ singular era, de aceea, Întotdeauna intrinsec legat de interese biosociale superioare. Accentul pus pe Întâietatea comunității În raport cu individul nu reprezenta Însă o Încercare de a recupera o formă de organizare socială care reușise În trecut să ofere siguranță. Dimpotrivă, principiul interesului prioritar al comunității În raport cu actorii
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
să creieze 24. Într-un alt articol, adaugă cu și mai multă emfază: „Se pornește la o muncă după criterii științifice, ceea ce Astra n’a putut să facă până abia În anii din urmă”25. Deși erau conștienți de tensiunile intrinsece În poziția lor față de Biserică, numeroși adepți ai eugeniei evitau să discute incompatibilitatea dintre valorile seculare pe care le promovau și mai vechile valori religioase ale publicului căruia se adresau. Încă din 1926, În Biopolitica, Moldovan evidențiase potențialul disgenic al
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
eugenistă era autoritariană pentru că oferea statului și practicanților profesiilor de prestigiu puteri nelimitate În eliminarea bolilor și În Îmbunătățirea sănătății generațiilor viitoare. Dar ea nu era nici produsul unei teorii superioare a rasei ariene și nici nu era În mod intrinsec nazistă”. Weindling, Health, Race and German Politics, p. 7. 16. Weindling, Health, Race and German Politics; Haller, Eugenics. 17. Stepan, „Hour of Eugenics”, p. 6. Dikötter aduce un argument similar În Imperfect Conceptions. 18. Atina Grossmann, Reforming Sex: The German
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
făcut pe La Rochefoucauld să afirme: „Dacă n-am avea deloc defecte, nu am avea atîta plăcere să le observăm la alții”. * „Cine dăruiește atunci cînd e mai mare nevoie, acela dă Îndoit mai mult.” (P. Syrus) Este evident că valoarea intrinsecă a darului este sporită de bucuria rezultată din oportunitatea cu care el a fost oferit. * „În Înfăptuirile mari e greu să fii pe placul tuturor.” (Solon) Pentru că „Înfăptuirile mari” au particularitatea de a fi incomode: prin transformările și exigențele pe
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
Într-adevăr, indiferent de ce ipostază ar Îmbrăca - de ex. cea a structurilor armonioase din natură, cea a unor Însușiri sufletești elevate, sau cea a perfecțiunii din unele opere artistice - „frumosul” ni se impune prin solemnitatea lui interioară, prin măreția lui intrinsecă. * „Frumoasă nu e În primul rînd frumusețea, ci frumusețea atinsă de nefrumusețe.” (Lucian Blaga) Pentru a ieși În evidență, „frumosul” are nevoie de contraste: „Ceea ce nu e puțin diform are aerul banal, de unde reiese că neregularitatea, adică neprevăzutul, surpriza, uimirea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cât un arhipelag compus din fragmente multiple, de o importanță și de un interes inegale, de consistență și însemnătate diferite. Măreția unora, lipsa de însemnătate a altora, fără a se ști de multe ori dacă aceste calități corespund unui conținut intrinsec sau unor fărâme rămase după două mii de ani de distrugeri naturale ori cauzate de om, la care trebuie să adăugăm falsificările, proasta reputație făcută unora, interpretările interesate și eronate, tăgăduirea valorii altora, dar și alte modalități de a justifica gândirea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
presupune secta, adică o comunitate electivă, aleasă prin cooptare. Există o mulțime de motive care justifică această poziție secretă sau discretă, printre care sentimentul de a aparține unei elite, frica de a fi deconspirat în caz de persecuții și logica intrinsecă a sectei care obligă la supunere față de șef, de cel inițiat, de cel mai mare în grad. Acestea sunt trei motivații atunci când ne referim la gnostici. Asemenea francmasonilor dintotdeauna, gnosticii dispun de semne de recunoaștere pentru a se adresa în
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
de restituire unei limbi latine pure. Așadar, în ce constă specificitatea lui filosofică? Lorenzo Valla dezvoltă, precizează, formulează și propune, pentru prima dată în istorie, un creștinism epicurian. A priori, expresia pare oximoronică: doctrina lui Hristos pare a se spune intrinsec și istoricește celei a lui Epicur. Ideologia pauliniană și filosofia Grădinii par a nu întreține nici un fel de raport, poate cel mult de contradicție, de opoziție clară și de imposibilă complementaritate. Și totuși... Ca să știm cu ce se aseamănă acest
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
înici Pierre Charron, de altfel), el poate face servicii acestui curent care se reclamă de la gândirea lui datorită principiului prelevărilor - al ciupelii îpillotage), pentru a recurge la termenul utilizat de filosof însuși. A citi Eseurile în economia lor proprie și intrinsecă obligă la o anumită coerență: de la primul până la ultimul capitol, gândirea lui Montaigne apare ca barocă, întortocheată, complexă, sinuoasă, desigur, dar niciodată contradictorie dacă ne dăm silința de a privi în perspectiva ansamblului pasajelor referitoare la o aceeași priblemă. Marea
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
în evidență afirmația că religia generează virtute dar adaugă imediat după aceea că ea acoperă și multe vicii, când nu le produce de-a dreptul; ici se subliniază că frumusețea creației dovedește existența unui creator, desigur, dar subliniind ideea frumuseții intrinseci a naturii; umanizarea animalelor - pisica cu care se joacă Montaigne... - sau bestializarea oamenilor - torționarii, conchistadorii, inchizitorii... - servesc la depășirea poziției creștine a omului, ca o încoronare și o culme a creației, cu mult în spatele animalelor; dacă-s avizați, ei vor
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și de învîrtire în cerc poate fi descurajantă - cu atât mai mult atunci când corupția sau conflictele de interese în interiorul organizației devin handicapuri adiționale. O parte importantă a recompensei pentru munca angajaților din aceste organizații este (sau ar trebui să fie) intrinsecă - satisfacția de a fi contribuit la bunul mers al societății prin propriile decizii și acțiuni, participarea la o transformare în bine ce depășește propria persoană. Desigur, o astfel de satisfacție depinde de percepția asupra onestității și eficienței propriei organizații, deoarece
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
trecutul istoric, multe societăți nu sunt sau nu au fost democratice pentru că au definit explicit statul ca inițiator și cetățenii ca agenți în slujba acestuia. Această ipostază nu este integral de domeniul trecutului nici chiar în societățile democratice, deoarece ambiguitatea intrinsecă a conceptului de „interes public” face loc unei definiri duale a statului. Interesul public nu coincide integral cu interesul nici unui grup social particular; prin urmare, statul nu își poate asuma propriu-zis postura de agent în serviciul vreunei categorii sociale, fie
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
relațiile internaționale, neoliberalii și-au cucerit rigoarea analitică cu prețul trecerii în plan secund a actorilor nestatali, naționali și transnaționali (Martin și Simmons, 1998, p. 738). În fine, ambele teorii acceptă faptul că atât conflictul, cât și cooperarea sunt componente intrinseci ale politicii internaționale: deși neorealiștii vor tinde să accentueze mai mult dimensiunea conflictului, iar neoliberalii pe cea a cooperării, au fost depășite dihotomiile care marcaseră dezbaterile anterioare între realiști și liberali (Baldwin, 1993, p. 9). Repere teoretice ale dezbaterii neorealism
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
Roman, ca principali actori politici ai momentului. A doua perspectivă asupra apariției conceptului de balanță a puterii îi aparține lui Ernest B. Haas. Acesta (vezi Haas, 1953, pp. 442-477) consideră balanța de putere un instrument al relațiilor internaționale, o realitate intrinsecă a acestuia care a apărut mai degrabă într-un context subsistemic (spre deosebire de Vagts, care îl considera apărut la nivelul interacțiunilor între actori de importanță sistemică). Astfel, Haas consideră că balanța de putere are de fapt rădăcini puternice în opera lui
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
paralel (Conetta, 2002). La nivel strategic, revoluția în afacerile militare și în special distanța dintre Statele Unite și restul lumii se pot traduce prin schimbarea radicală de la strategii dependente (amenințări și riscuri anticipate) la strategii „cu consecințe pozitive”: Profitând de dinamismul intrinsec al noului mediu de securitate, războiul se declanșează în vederea creării condițiilor care pot duce la instaurarea păcii durabile, stabilității, prosperității, și nu pentru pregătirea răspunsului la amenințări specifice (Wass de Czege și Echevarria, 2001, pp. vii-viii). Principalele schimbări produse de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
contractate sau la contractarea unor datorii noi. Un asemenea plan B ar fi și dovada responsabilității celor care recurg la datorii externe, lăsând plata acestora altor decidenți, altei generații umane de locuitori și plătitori. Efectele datoriei externe. Creditul face parte intrinsec din sistemul economic actual, devenind de mult timp instrument în funcționarea economiilor naționale: asigură dezvoltarea economiilor naționale, evită sau atenuează efectele crizelor financiare și economice, asigură profit pentru creditori, intervine pozitiv în rezolvarea disfuncționalităților (mai ales pe termen scurt) care
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
negativă atribuită uneia dintre ele va afecta serios motivația persoanei de a se implica în noi activități de învățare. Dar, pentru că atitudinile sunt învățate, ele pot fi și modificate sau schimbate. Există tentația de a crede că persoana adultă este intrinsec motivată pentru învățare, implicându-se în programe de formare din proprie inițiativă și interesată fiind de subiectele vizate, neglijând faptul că această motivație se poate diminua sau poate chiar dispare pe parcurs. Practica însă demonstrează că adultul este mai motivat
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
continuă. Reducerea anxietății, determinată de teama de eșec, printr-o pregătire anterioară, poate eficientiza întregul demers de învățare. Nu trebuie uitat că, în general, adulții își doresc să învețe și o fac în mod eficient în momentul în care sunt intrinsec motivați și implicați în propria dezvoltare. În majoritatea situațiilor, orientarea spre probleme este predominantă, iar formarea este consecința firească a nevoii de a rezolva problemele ivite. CUVINTE CHEIE deprinderi, dezvoltare, experiență anterioară, individualizarea instruirii, învățare organizațională, învățare experiențială, motivație, nevoi
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
cerințe ridicate (Tennant, 2001). Prin urmare, apare un cerc vicios generator de stres și tensiune la locul de muncă. Dintre multitudinea de factori legați de activitatea profesională, care pot genera stresul angajaților unei companii, putem distinge cinci categorii de factori: intrinseci muncii desfășurate; legați de rolul angajatului în cadrul organizației; vizând relațiile de la locul de muncă; vizând dezvoltarea carierei; și legați de structura și climatul organizațional. Mai multe detalii pot fi observate în figura 9.1. La aceștia se adaugă și unii
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
următoarele supoziții privind natura umană: oamenii își pot investi cu ușurință energia fizică și mentală în muncă, ei nereacționând numai la amenințări și control permanent, dată fiind capacitatea lor de autocontrol. Implicarea în muncă se poate realiza și prin motivații intrinseci, astfel că, în condiții favorabile, oamenii nu numai că acceptă responsabilități, dar vor și dori acest lucru. Chiar dacă au fost aduse critici, uneori chiar acide orientării relațiilor umane ce vizau concentrarea exclusivă a interesului pe studierea factorilor personali și interpersonali
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
dar și managerilor din organizații este dată de întrebarea „de ce sunt oamenii motivați să facă ceva?”. A încerca construirea unei liste de motive pentru care oamenii se angajează în diferite acțiuni este dificilă, dar putem încerca să enumerăm câteva: dorința intrinsecă de a obține ceva, comparația socială, presiunea socială, aspirațiile personale, probabilitatea de obține succese, obișnuința, creșterea stimei de sine, etc. (Warr apud Furnham, 1997). Scopurile organizațiilor pot fi realizate doar prin efortul comun al membrilor ei. Una dintre condițiile pentru
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
un individ să fie motivat la locul de muncă, el trebuie să aibă certitudinea că efectuând o anumită activitate, aceasta îi va satisface și propriile trebuințe. Motivația pentru muncă a unui individ este determinată de o serie de factori motivaționali: intrinseci (individuali) și extrinseci (organizaționali). În modelul general al motivației (Rotaru, Prodan, 1998) prezentat în figura 12.3. observăm cum combinarea acestor factori va determina un comportament individual motivat (sau nu) în vederea obținerii performanțelor așteptate. Figura 12.3. Modelul general al
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
Hawthorne, au demonstrat că oamenii muncesc pentru a-și satisface o paletă mai largă de nevoi, importante fiind nevoile sociale și de recunoaștere. Concepția de auto-actualizare a motivației, s-a focalizat pe conținutul și semnificația sarcinilor, subliniind importanța factorilor motivatori intrinseci. Concepția complexității persoanei, se bazează pe adaptarea managerilor la situațiile particulare și la nevoile diferite ale angajaților. Teoriile motivaționale încearcă să explice cum începe, cum este susținut un anumit comportament, cum este direcționat și oprit acesta. Orientându-se principal pe
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
angajați să dezvolte atitudini pozitive sau negative față de locul de muncă (tehnica incidentelor critice). Concluziile acestui studiu au condus la formularea unei distincții între două categorii de factori prezenți la locul de muncă (figura 12.5.): factori motivatori, de satisfacție, intrinseci sau de conținut: evenimentele asociate unor atitudini pozitive față de locul de muncă sunt legate în general de activitățile profesionale (realizare, recunoaștere, munca în sine, responsabilitatea și avansarea), de conținutul muncii, ceea ce înseamnă că sunt intrinseci activității propriu-zise; factori de igienici
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]