8,656 matches
-
3. (34‑42) tema judecății cetății Babilonului/Roma. Capitolele 16 și 17 sunt, în realitate, două ample citate din Isaia, referitoare la ◊∃Δ4Η‑ul a doi tirani, odinioară mari conducători ai imperiilor. Primul citat vorbește despre regele Asiriei, Senacherib, după invazia în Iudeea, în 701 î.Cr. Corespondentul personajului din cel de‑al doilea text nu ar putea fi identificat cu exactitate. Hipolit vede aici profeții clare despre domnia și figura Anticristului, inaugurând astfel o lungă tradiție exegetică. Ulterior, Origen va atribui
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
și Tertulian urmând lui Iustin și lui Hipolit. Iată câteva trăsături ale acestei teologii: - monarhianism (transcendență absolută a lui Dumnezeu); - necunoaștere a teologiei Logosului; - viziune pesimistă asupra lumii actuale; - milenarism; - Nero rediuiuus; - poporul ascuns. 3) De ordin istoric: Menționarea unei invazii a goților, în secțiunea consacrată eshatologiei, constituie un argument decisiv pentru datarea poemului între anii 240‑260. Carmen apologeticum În capitolul extrem de dens, din Origines du christianisme latin, consacrat lui Commodian, Jean Daniélou constată un paralelism aproape perfect între structura
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
literatură patristică. În opinia lui Commodian, momentul în care vom primi „viața veșnică” este foarte aproape. El va fi însă precedat de o perioadă de conflicte violente. Primul semn eshatologic este reprezentat de „a șaptea persecuție” împotriva creștinilor, întreruptă de invazia goților, conduși de un rege cu nume apocaliptic, rex Apollion (v. 811; cf. Apoc. 9,11). Acesta cucerește Roma cum multa milia gentis, luând prizonieri senatorii, dar tratând „ca frați” (ut fratres gaudio pleni) pe creștini. Astfel, vechii persecutori își
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
cea de‑a șaptea persecuție împotriva creștinilor. Potrivit tradiției, ar fi vorba de persecuția lui Decius, ulterioară celor declanșate sau favorizate de Nero, Domițian, Traian, Marcus Aurelius, Septimius Sever și Maximin Tracul. Către sfârșitul domniei lui Decius (250) are loc invazia goților, încă necreștini, conduși de prințul Kniva. Commodian dovedește mare simpatie pentru goți; îi prezintă în dublă manieră: prieteni ai creștinilor și inamici ai senatorilor. Aceștia din urmă sunt pedepsiți de invadatori pentru persecutarea creștinilor de‑a lungul secolelor. Într
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
a sfârșitului lumii, redactată în Siria la sfârșitul secolului al VII‑lea și păstrată sub numele lui Metodiu de Patara, care a trăit cu aproape trei secole mai înainte. Scrierea a fost redactată în siriacă, apoi tradusă în greacă, o dată cu invazia islamică în Asia Mică. Textul a ajuns relativ curând în Apus, fiind adus de călugării refugiați la Lerin, la începutul secolului al VIII‑lea. Aici a fost tradus în latină de un călugăr, pe nume Pierre, în momentul în care
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
glorie al țării, după ce Zodia Cancerului îi prezentase ticăloșirea. E vorba de lunga domnie a lui Ștefan cel Mare, când acesta izbutește să pună rânduială în toate, să asigure înflorirea ținuturilor pe care le stăpânește și să le apere împotriva invaziilor tătărești și turcești. Frații Jderi ar fi aparent un roman de aventuri, asemănător Celor trei mușchetari de Al. Dumas, unde feciorii boierului Manole Păr Negru primesc rolurile unor Athos, Porthos, Aramis și D’Artagnan, ba chiar anumite trăsături ale eroilor
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
Locul unde nu s-a întâmplat nimic, București, 1933; Soarele în baltă sau Aventurile șahului, București, 1933; Inima noastră, București, 1934; Nopțile de Sânziene, București, 1934; Viața lui Ștefan cel Mare, București, 1934; Cele mai vechi amintiri, București, 1935; Cuibul invaziilor, București, 1935; Frații Jderi, vol. I: Ucenicia lui Ionuț, București, 1935, vol. II: Izvorul Alb, București, 1936, vol. III: Oamenii Măriei Sale, București, 1942; Paștele Blajinilor, București, 1935; Soarele în baltă, București, 1935; Cazul Eugeniței Costea, București, 1936; Istorisiri de vânătoare
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
date în vileag. Nu de puține ori aceste intervenții provocau moartea femeilor. „Văzându [...] aciastă boală de la Dumnezeu trimeasă asupra norodului” Pedeapsa divină evocată de Safta Cantacuzino în diata ei din 1719 era, probabil, epidemia de ciumă din anii 1718-1719. Molimele - invazii virotice având drept țintă colectivitățile, iscate în primul rând din pricina condițiilor (constatate de călătorii străini 553) în care locuiau oamenii - îi omorau deopotrivă pe bărbați (Drăghici, fiul marelui postelnic Constantin Cantacuzino, a murit de ciumă la Istanbul, deși n-a
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
În particular, prin atenția pe care a acordat-o acestor monumente de la Jelalabad și povestirilor fantastice ale păstorilor afgani. De altfel aici, În părțile cele mai abrupte ale acestor munți și cele mai depărtate de trecătorile care servesc ca drum invaziilor și comunicațiilor pacifice ale popoarelor, e de sperat să Întâlnim monumentele cel mai bine conservate, probabil pentru că n-au avut alte daune de suferit decât pe acelea ale trecerii timpului și pentru că mâini avide nu au smuls deloc din interiorul
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Asociații de studii orientale scotea la lumină o imagine a Asiei și implicit una a culturii românești pe care nici 9 volume din meritoriul ei periodic, Studia et Acta Orientalia, nu o destabilizau de pe axa Orientului de cărți populare și invazii otomane (sau invers). Astfel, la finele anului 1974, grupajul „Orientaliști și orientalistică românească” din Tribuna României, „pornind din lumea feerică a datinilor noastre de iarnă”, invita „În lumea feerică a Orientului”. Traseul era bine organizat: „din Carpați În Tibet, de pe
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Scrie, de asemenea, articolul Spania și ideea de libertate ori glosează pornind de la un volum de critică militară al lui Ignacio I. Arroya, Pretinsul eroism al soldatului rus. Altcândva sunt reținute și comentate relatările unui polonez, Mihail Piaseschi, surprins de invazia rusească din România (Nopți de groază la București). În articolul Cultura românească în exil, constatând că, până la urmă, „consecințele cele mai tragice ale subjugării unei națiuni se înregistrează în ordinea culturală”, iar „cultura unui popor este identitatea lui spirituală în
SCRISORI DIN SPANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289580_a_290909]
-
histero-emoționale de masă ce apar ca o consecință a epuizării emoțional-afective produse de stresul crizei sociale, îl reprezintă „refugiul colectiv într-un imaginar catastrofic”, având teme de genul: „sfârșitul lumii”, „cataclisme sau cutremure devastatoare”, „ciocnirea pământului cu meteoriți”, „alinierea planetelor”, „invazia extratereștrilor” etc. Toate aceste „reprezentări colective” cu caracter absurd sunt consecința stării de panică colectivă datorată insecurității și tensiunii emoționale a maselor. Ele sunt adesea speculate și utilizate ca „tehnici de manipulare” de către anumite „grupe de interese și putere”, în
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
lor nefaste, din care totuși s-a desprins ca practică „selecția medicală”. Această acțiune de selecție medicală, dictată de considerente sociale, economice și morale, a schimbat profund mentalitatea medicală, atitudinea față de boală și bolnav, precum și natura actului terapeutic. Asistăm, o dată cu invazia experimentelor utopice în medicină, în special în profilaxie și terapeutică, la o „sociologizare” a aceste activități. Se pune problema „rentabilității actului medical”. Ce se află în interiorul acestei judecăți? Procesul de „selecție medicală” care hotărăște „cine trebuie salvat”, „cine trebuie (poate
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și toate cadrele noastre medicale care vor beneficia de lectura acestei cărți. INTRODUCERE Dezvoltarea arsenalului terapeutic și utilizarea tehnologiilor de vârf în diagnosticarea și tratamentul afecțiunilor sistemului stomatognat fac ca stomatologia modernă să fie din ce în ce mai performantă dar și din ce în ce mai agresivă. Invazia materialelor noi ce se perfecționează rapid, noile tehnologii, utilizarea laser-lui din ce în ce mai mult și pe scară din ce în ce mai largă, fac ca posibilitățile de diagnostic și tratament să se lărgească în mod vizibil. Stomatologia modernă, ramură a medicinii cu caracter preponderent practic, nu
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
desemnat viceprimar al Chișinăului (1920, 1932-1933), figurează între inițiatorii Societății Scriitorilor din Basarabia, în al cărei comitet de direcție va fi ales în 1940. În perioada interbelică, împreună cu Speranța Tudor, soția sa, patronează la Chișinău un cenaclu al scriitorilor. După invazia trupelor sovietice, în iunie 1940, se refugiază în partea dreaptă a Prutului. T. a debutat în 1904 cu o „baladă romantică”, Hoțul, compusă în limba rusă. Desfășoară o susținută activitate de ziarist, fie publicând în reviste și gazete din Chișinău
TUDOR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290282_a_291611]
-
literaturei și artelor în România, republicată aici, Grandea încearcă și o periodizare. Avântul primei etape, de până la 1848, a fost întrerupt - spune el - de revoluție. Cei mai buni scriitori emigrând, perioada următoare devine una a mediocrității, gustul este corupt prin invazia traducerilor din scrieri lipsite de valoare. Semnele unui reviriment ar apărea după 1860, cu G. Baronzi, G. Crețeanu, V. A. Urechia, Al. Depărățeanu și mai ales cu B. P. Hasdeu. Dar în T. Grandea acordă un spațiu însemnat mai cu
TRIBUNA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290270_a_291599]
-
cunoscută a autorului, speculează confuzia între realitate și proiecție mentală: un exercițiu de ontologie solipsistă cu influențe din Philip K. Dick și Solaris al lui Stanislaw Lem, citat explicit în corpul textului. Altă piesă de mai mare întindere dezvoltă conceptul „invaziei” Pământului de către o populație fantomatică, alcătuită din făpturi de ceață, imaginând o poveste de dragoste imposibilă din rațiuni de fizică (Ceață). Ca și Zbor de pe muntele liniștit, prelucrare în termeni de comedie hi-tech a mitului lui Pygmalion, Din nou acasă
UNGUREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290343_a_291672]
-
sau pe cineva. Dar și în admiterea cuiva el se ferește de o dogmatizare exclusivistă. Chiar dacă simte mai mult - și aceasta se întâmplă adesea -, nu vrea să spună nimic care depășește stricta informație și dispozitivele demonstrației raționale, păzite totdeauna de invazia entuziasmului logoreic. Iată rațiunea pentru care cele mai îndrăznețe deschideri ale criticului către atâtea noi vederi în cultura noastră nu înseamnă niciodată lansarea în aventură. EDGAR PAPU SCRIERI : Campanii, București, 1970; Marin Preda. Vocație și aspirație, București, 1973; ed. 2
UNGHEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290341_a_291670]
-
organizeze un corp de armată și să stăvilească mișcarea, dar el încearcă o înțelegere pașnică, mai mult, îl sprijină pe Tudor cu oameni și bani. Împreună cu alți boieri, a fost printre semnatarii unei scrisori către țarul Rusiei, cerând ajutor împotriva invaziei turcești care, în urma mișcării pandurilor, amenința țara. Aflând că țarul nu îi era favorabil lui Tudor Vladimirescu, se refugiază la Brașov. Aici, în 1821, alături de Grigore Băleanu, Constantin Câmpineanu și Dinicu Golescu, el contribuie la înființarea unei societăți care, pe lângă
VACARESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290401_a_291730]
-
unei ființe greu de mulțumit, postfața edit., București, 1991 (în colaborare cu Arșavir Acterian); Filocalia, I-II, introd. Virgil Cândea, postfața edit., București, 2001. Traduceri: Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dicționar de simboluri, I-III, București, 1995 (în colaborare); Julia Kristeva, Invazia lupilor, București, 1996. Repere bibliografice: Petru Romoșan, „Vindecările”, debut de excepție, TR, 1976, 42; Nicolae Manolescu, Tineri poeți, RL, 1976, 50; Mihai Dinu Gheorghiu, Vocația taumaturgică a poeziei, CL, 1977, 1; Eugen Simion, Poezia feminină, LCF, 1978, 11; Rodica Șuiu
URICARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290378_a_291707]
-
în care se conjugă energiile stirpei oltenești arhaice cu zguduirile teribile ale civilizației și ale istoriei: răscoala țărănească din 1907, motorul cu aburi și petromaxul luminând la mari distanțe, cocoțat pe un stâlp în curtea casei părintești, prăvălia orientală și invazia mașinilor agricole germane, știrile despre campania din Bulgaria citite de copil în „Universul”, șocul scufundării Titanicului și vestea morții lui Aurel Vlaicu, apoi izbucnirea marelui război, plecarea tatălui pe front și a copilului la liceul din Craiova, umilința ocupației germane
VANCEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290422_a_291751]
-
prea repede, prin imitarea formelor străine, pe care le-a adoptat fără să le asimileze; clișeul a covârșit astfel deceniul 1860-1870, dăunând originalității. Atenția lui s-a îndreptat și spre probleme de limbă, constatând aceeași ruptură de tradiție, agravată de invazia neologismelor; limba veche și cea populară, vie, au fost neglijate, iar limba literară era coruptă. Singura ieșire i se părea a fi echilibrul între cultivarea spiritului național și asimilarea influențelor străine. Ca model de scriitor îl consideră pe Vasile Alecsandri
VARNAV-LITEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290436_a_291765]
-
și noapte etc.), de unde se poate deduce că pentru poet comunicarea lirică începe printr-o asumare solemnă a emblemelor tradiționale și moderne. Z. poartă cu orgoliu insignele acestei retorici și nu se sperie că va fi socotit nesincronic. Cu toată invazia de imagini funerare, poemul erotic nu își pierde caracterul feeric. Dragostea continuă să fie o sărbătoare a simțurilor chiar și atunci când prin fața ei trece un carnaval de imagini agonizante. Roza este „floare de geniu” a poetului și, hrănită cu suflarea
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
Pazvantoglu nu vor fi respinse nici de Capitan Pașa (Capudan Hassan), ajutorul trimis de Poartă (în intrigile căruia s-ar afla o cauză în plus a morții lui Hangerliu), ci de intervențiile mult mai eficace ale nazârului Brăilei. A doua invazie a cârjaliilor, în timpul lui Mihai Suțu, la 1802 - descrisă în peste o mie de versuri -, ia proporții îngrijorătoare și amenință să cuprindă întreaga țară, încât domnul și boierii se refugiază în Țara Bârsei. Z. surprinde cu accente dramatice starea dezastruoasă
ZILOT ROMANUL (1787. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290738_a_292067]
-
solară, meridională. Nu rămâne aproape nici un „călător” necomentat (Dinicu Golescu, Gh. Asachi, Timotei Cipariu, Vasile Alecsandri, Teodor Codrescu, Dimitrie Bolintineanu, Mihail Kogălniceanu, Nicolae Filimon, Ion Codru-Drăgușanu), istoricul literar observând pentru secolul al XIX-lea, cu mici excepții, predominanța simțului istoric, invazia sociologicului. Singurii „artiști” i se par Alecsandri și Codru-Drăgușanu, iar mai aproape în timp N. Iorga și Calistrat Hogaș. Analistul crede că marile pagini de călătorie rămân „cele smulse peisajului românesc”. Ideea fundamentală a lui „acasă” străbate și volumul Teritorii
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]