29,866 matches
-
Ulterior începerii urmăririi penale in rem, organul de urmărire penală, în realizarea obiectului urmăririi penale, procedează la administrarea probatoriului specific etapei de investigare a faptei în scopul identificării făptuitorilor și al formulării acuzațiilor. ... 52. Contestația privind durata procesului penal, în ipoteza rămânerii în faza de urmărire penală, aduce în discuție două noțiuni interdependente: ancheta efectivă și durata rezonabilă. ... 53. Caracterul efectiv al anchetei presupune o investigație eficientă, care să deslușească făptuitorul și elementele utile acuzației; temeinică, bazată pe probe; desfășurată cu
DECIZIA nr. 7 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255450]
-
judiciar, evaluată în contestația privind durata procesului penal. Obligația de diligență este incompatibilă cu lăsarea dosarului în nelucrare prin introducerea sa în evidența pasivă a autorilor necunoscuți, după un efort investigativ de un an. Această concluzie este mai evidentă în ipoteza în care dosarul rămâne astfel arhivat pe durata termenului prescripției răspunderii penale. ... 55. În cazul urmăririi penale in rem, scopul imediat este identificarea făptuitorului și emiterea acuzațiilor, pentru asigurarea dezideratului final, tragerea la răspundere penală, scop ce nu se estompează
DECIZIA nr. 7 din 7 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255450]
-
pentru a avea acces la justiție, în virtutea acestora, justițiabilul este pus în situația de a efectua cheltuieli disproporționate față de obiectul pretențiilor. În contextul criticilor de neconstituționalitate sunt prezentate aspecte referitoare la situația particulară a speței, precum și unele ipoteze ce ar decurge din aplicarea textului de lege criticat în interpretarea dată de către instanțele judecătorești și este menționată jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului cu privire la accesul liber la justiție și la incidența unor
DECIZIA nr. 189 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259101]
-
lit. i) din Codul fiscal, sunt supuse impozitului pe venit și veniturile din alte surse, definite conform art. 78 și 79^1 din același cod. Cu toate acestea, în interpretarea organelor fiscale, dispozițiile art. 79^1 din Codul fiscal ar reprezenta o ipoteză distinctă de aplicare a impozitului pe venit, care nu s-ar identifica cu impozitarea veniturilor din alte surse, în ceea ce privește modalitatea de impozitare. Prin urmare, nu ar fi aplicabilă regula stopajului la sursă. ... 6. Față de această împrejurare
DECIZIA nr. 186 din 31 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258861]
-
situației juridice a părților, prin Decizia nr. 811 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 197 din 12 martie 2019, paragraful 32, spre exemplu, Curtea a reținut că dreptul național român prevede cu claritate ipotezele în care este datorată taxa judiciară de timbru, modalitățile sale de calcul și consecințele în caz de neplată, reclamantul putânduse aștepta, în mod rezonabil, ca aceste reguli să fie aplicate. Astfel, Curtea observă că art. 44 alin. (1) și (2
DECIZIA nr. 328 din 19 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258784]
-
ar fi eludate chiar normele care vizează exercitarea cu bună-credință și în termenele prevăzute de lege ori stabilite de către organele judiciare a drepturilor procesuale. De aceea, sancțiunea decăderii care operează în cazul depășirii acestor termene nu acoperă și ipoteza în care persoana interesată dorește să cunoască, ulterior, conținutul actului procesual/ procedural. Apreciază că un astfel de drept nu poate fi îngrădit celor interesați, bineînțeles, cu excepția cazurilor expres prevăzute de legiuitor. Totuși, sancțiunea decăderii trebuie să privească momentul de
DECIZIA nr. 260 din 5 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258855]
-
2) și ale art. 23 alin. (12) din Constituție. ... 20. În ceea ce privește pretinsa încălcare, prin dispozițiile criticate, a prevederilor art. 53 din Legea fundamentală, nici această critică nu poate fi reținută, prevederile constituționale invocate fiind aplicabile numai în ipoteza în care există o restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți fundamentale, restrângere care nu s-a constatat însă în cauza de față. ... 21. În fine, Curtea observă că, prin Legea nr. 160/2019, legiuitorul a intervenit și a
DECIZIA nr. 210 din 7 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259132]
-
mare decât ultimul număr atribuit electronic. Fiecare dosar înregistrat se notează într-un registru de avarie. (3) Înregistrarea de noi dosare în ECRISIJ se realizează numai după preluarea în sistemul electronic a tuturor numerelor din registrul de avarie. (4) În ipoteza prevăzută la alin. (2) , repartizarea sesizărilor și dosarelor disciplinare se face în sistem ciclic, pe direcții de inspecție, în ordinea alfabetică a inspectorilor judiciari. Articolul 35 Accesul la dosarele și evidențele Inspecției Judiciare este permis cu respectarea confidențialității, a drepturilor
REGULAMENT din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258773]
-
unitare. ] Calendar estimativ (frecvența și valoarea contractelor care urmează să fie atribuite): lunar/trimestrial/semestrial/calendar școlar [Datele propuse în calendarul estimativ reprezintă intenția autorității contractante, nu un angajament ferm din partea autorității contractante cu privire la atribuirea contractelor subsecvente, pornind de la ipoteza de lucru că nu vor apărea evenimente/circumstanțe imprevizibile care nu au putut fi luate în considerare la momentul inițierii procedurii de atribuire, respectiv vor fi asigurate și resursele financiare necesare.] II.1.6) Informații privind loturile Contractul este împărțit în loturi ○ Da
ANEXE din 11 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258458]
-
distincte. ... 21. Curtea apreciază că nu poate fi reținută nici critica privind încălcarea prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituție, întrucât textele de lege care fac obiectul prezentei excepții de neconstituționalitate se aplică în mod egal tuturor persoanelor vizate de ipoteza normelor analizate. ... 22. În ceea ce privește invocarea de către autorul excepției a dispozițiilor art. 31 din Legea fundamentală referitor la dreptul la informație, Curtea reține că acestea nu sunt aplicabile în cauza de față. ... 23. Pentru considerentele expuse, în
DECIZIA nr. 262 din 17 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259124]
-
Codul de procedură fiscală, iar cel de-al doilea exemplar se arhivează la dosarul fiscal al acestuia. Notificarea se comunică contribuabilului însoțită de Decizia privind anularea, din oficiu, a înregistrării în scopuri de TVA, întocmită potrivit alin. (2) . ... 9. În ipoteza în care, în temeiul deciziei de declarare în inactivitate a fost anulată, din oficiu, înregistrarea în scopuri de TVA pentru achiziții intracomunitare/servicii, conform art. 317 alin. (11) din Codul fiscal, compartimentul de specialitate aplică în mod corespunzător dispozițiile pct. 7
PROCEDURĂ din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259141]
-
data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus anularea deciziei de declarare în inactivitate se mențin/sunt îndeplinite alte condiții prevăzute la art. 316 alin. (11) din Codul fiscal privind anularea înregistrării în scopuri de TVA. (2) În ipoteza în care nu se mai mențin/nu mai sunt îndeplinite alte condiții privind anularea înregistrării în scopuri de TVA, compartimentul de specialitate propune prin referat: a) anularea deciziei de anulare a înregistrării în scopuri de TVA, emisă în baza deciziei de
PROCEDURĂ din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259141]
-
calitatea de persoană înregistrată în scopuri de TVA de la data înregistrării inițiale în scopuri de TVA, precum și numărul și data hotărârii judecătorești prin care s-a dispus anularea deciziei de declarare în inactivitate pentru respectivul contribuabil. (4) În ipoteza în care la data rămânerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus anularea deciziei de declarare în inactivitate se mențin/sunt îndeplinite alte condiții prevăzute la art. 316 alin. (11) din Codul fiscal privind anularea înregistrării în scopuri de
PROCEDURĂ din 31 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/259141]
-
unitare. ] Calendar estimativ (frecvența și valoarea contractelor care urmează să fie atribuite): lunar/trimestrial/semestrial/calendar școlar [Datele propuse în calendarul estimativ reprezintă intenția autorității contractante, nu un angajament ferm din partea autorității contractante cu privire la atribuirea contractelor subsecvente, pornind de la ipoteza de lucru că nu vor apărea evenimente/circumstanțe imprevizibile care nu au putut fi luate în considerare la momentul inițierii procedurii de atribuire, respectiv vor fi asigurate și resursele financiare necesare.] II.1.6) Informații privind loturile Contractul este împărțit în loturi ○ Da
ANEXE din 11 august 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258457]
-
cele din administrația teritorială. ... 15. Tribunalul Galați - Secția contencios administrativ și fiscal apreciază, de asemenea, că dispozițiile de lege criticate nu contravin principiului constituțional al egalității în drepturi, întrucât se aplică în egală măsură tuturor celor ce se află în ipoteza normei, neputându-se reține o pretinsă discriminare prin efectuarea unei comparații între funcționarii ce ocupă funcții publice de stat și cei care ocupă funcții publice teritoriale. ... 16. În conformitate cu dispozițiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele
DECIZIA nr. 584 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251199]
-
personal ale bugetului general consolidat. În concluzie, Curtea a constatat că dispozițiile de lege criticate reprezintă expresia opțiunii legiuitorului în materia personalului plătit din fonduri publice, justificată în raport cu situația diferită a celor două categorii de personal vizate de ipotezele normelor juridice, fără a încălca principiul egalității în drepturi, prevăzut de art. 16 din Constituție. ... 22. Curtea constată că nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței în materie a Curții Constituționale, astfel că soluțiile și considerentele deciziilor
DECIZIA nr. 584 din 23 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251199]
-
și persoanei vătămate. Constatările pe care le poate face judecătorul de cameră preliminară în această etapă privesc eventuale neregularități ale actului de sesizare, încălcarea legii în efectuarea urmăririi penale, administrarea unor probe prin încălcarea principiului loialității și a principiului legalității, ipoteză în care exclude una sau mai multe probe. Potrivit art. 345 alin. (3) din Codul de procedură penală, în cazul în care judecătorul de cameră preliminară constată neregularități ale actului de sesizare sau în cazul în care sancționează potrivit art.
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
comunică judecătorului de cameră preliminară dacă menține dispoziția de trimitere în judecată ori solicită restituirea cauzei (Decizia nr. 376 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 914 din 7 octombrie 2020). ... 23. Așadar, în ipoteza constatării unor neregularități ale actului de sesizare, ca și în ipoteza sancționării actelor de urmărire penală și a excluderii unor probe administrate, judecătorul de cameră preliminară pronunță o încheiere intermediară care se va comunica parchetului în vederea remedierii neregularităților actului
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
judecată ori solicită restituirea cauzei (Decizia nr. 376 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 914 din 7 octombrie 2020). ... 23. Așadar, în ipoteza constatării unor neregularități ale actului de sesizare, ca și în ipoteza sancționării actelor de urmărire penală și a excluderii unor probe administrate, judecătorul de cameră preliminară pronunță o încheiere intermediară care se va comunica parchetului în vederea remedierii neregularităților actului de sesizare ori pentru a decide asupra menținerii dispoziției de trimitere
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
nu s-au ridicat excepții cu privire la actul de sesizare sau la actele de urmărire penală; dacă au fost respinse toate excepțiile; dacă au fost excluse probe, însă procurorul și-a menținut dispoziția de trimitere în judecată - în această ipoteză, potrivit art. 346 alin. (5) din Codul de procedură penală, probele excluse nu vor fi avute în vedere la soluționarea cauzei; judecătorul de cameră preliminară a constatat neregularități ale actului de sesizare, dar pot fi deduse obiectul și limitele judecății
DECIZIA nr. 694 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251149]
-
nu se aplică în cazul în care imobilele au fost supuse vânzării prin licitație publică. Așadar, instanța judecătorească a respins cererea de dare în plată pe motivul că instanța constituțională a considerat că această lege nu este aplicabilă și acestei ipoteze legale. Tribunalul București, instanță de control judiciar, a constatat că nu poate cenzura soluția pronunțată de prima instanță, întrucât ar însemna să cenzureze considerentele Deciziei nr. 639 din 27 octombrie 2016. ... 5. În concluzie, susține că instanța constituțională intră în
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
drepturi între cetățeni și nici discriminări între persoane aflate în situații similare, de vreme ce se aplică, deopotrivă, tuturor persoanelor beneficiare ale drepturilor bănești menționate. În fapt, dispozițiile de lege supuse controlului de constituționalitate se aplică tuturor persoanelor prevăzute de ipoteza normei în mod egal, și anume personalului din sectorul bugetar plătit din bugetul general consolidat al statului. Condiționarea acordării drepturilor bănești este justificată și de necesitatea respectării interesului angajatorului de a utiliza competențele și performanțele individuale ale angajaților raportat și
DECIZIA nr. 617 din 5 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251283]
-
a spiritului Legii fundamentale și al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. În ceea ce privește dispozițiile art. 541 alin. (2) din Codul de procedură penală, face o comparație între regimul juridic al răspunderii civile delictuale și ipoteza reglementată de norma criticată, reținând că cele două instituții juridice au puncte comune, precum scopul și procedura în fața instanțelor civile, fiind diferit termenul în care se poate exercita acțiunea. Susține, în esență, că termenul diferit în care se poate
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
cele două instituții juridice au puncte comune, precum scopul și procedura în fața instanțelor civile, fiind diferit termenul în care se poate exercita acțiunea. Susține, în esență, că termenul diferit în care se poate formula acțiunea civilă în cele două ipoteze menționate este discriminatoriu. ... 11. În motivarea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 539 alin. (2) din Codul de procedură penală, autorii acesteia din dosarele Curții nr. 2.358D/2019 și nr. 2.565D/2019 fac referire la Decizia nr. 15 din 18 septembrie 2017
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
din Codul de procedură penală reglementează dreptul la repararea pagubei în caz de eroare judiciară, iar art. 539 din același act normativ reglementează dreptul la repararea pagubei în cazul privării nelegale de libertate. Consideră că sintagma „în alte cazuri“, ca ipoteză alternativă, nu are acoperire în reglementarea actuală, ceea ce conferă acesteia un caracter echivoc, apt să înfrângă accesibilitatea și previzibilitatea legii ca premisă a accesului la justiție. Are în vedere evoluția în timp, în aceeași materie, a dispozițiilor Codului de
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]