1,876 matches
-
unul din principalele instrumente ale cunoașterii istorice. O altă problemă, mai amplă, cea a istoriei unei întregi literaturi naționale, este încă și mai anevoie de conceput. Este greu să scrii istoria unei literaturi naționale ca artă, când întregul cadru te ispitește să faci referiri esențialmente neliterare, să te dedai la speculații despre etica și despre caracteristicile naționale care n-au aproape nimic de-a face cu arta literaturii. In cazul literaturii americane, neexistând nici o deosebire de limbă între ea și literatura
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
se poate Împărtăși nimeni cu cele Sfinte. Aceasta o spune cu autoritate și Sfîntul Apostol Pavel, zicând: „Oricine va mânca pâinea aceasta sau va bea paharul Domnului cu nevrednicie, va fi vinovat de Trupul și Sângele Domnului. Ci să se ispitească omul pe sine, și așa din pâine să mănînce și din pahar să bea. Că cel ce mănânca și bea cu nevrednicie osândă Își mănâncă și bea, nesocotind Trupul Domnului. De aceea, mulți dintre voi sunt neputincioși și bolnavi și
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Maria Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92299]
-
noi ne apucăm să divagăm interminabil, punem la Încercare răbdarea acestora și chiar Îi putem determina să cârtească. La spovedanie trebuie să ne acuzăm pe noi Înșine, fără a ne căuta justificări de genul ,,diavolul m-a Împins”. Diavolul ne ispitește, Într-adevăr, dar săvârșirea păcatului stă la voia noastră, căci el nu ne poate forța. Spovedania este un prilej extraordinar de a fi propriii noștri acuzatori, propriii noștri judecători (căci de obicei suntem foarte buni judecători ai altora, iar nouă
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Gabriela Stoica () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92296]
-
sprijină afirmațiile "pe cunoașterea solidă a epocii românești și europene" ; Zoe Dumitrescu-Bușulenga demonstrează în monografia dedicată lui Ion Creangă "întinse cunoștințe de specialitate, o metodă totdeauna profitabilă, aptitudinea critică a formulărilor clare, spirit analitic acut și plăcută vervă intelectuală, care ispitește dialogul și chiar contradicția" ; Dan Hăulică (autorul volumului Critică și culturăă "are, stilistic vorbind, un fel prietenos de ași lua cititorii de mână și a-i conduce printre idei despre artă, printre opere și autori." X Lunga noastră incursiune în
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
condiția intelectualului, L. Koakowski 1 o amintește pe cea dintre exigența de libertate a judecății și a cuvîntului, pe de o parte, și dorința de a avea influență publică, pe de alta. Dacă aceasta din urmă precumpănește, intelectualul poate fi ispitit să-și dorească monopolul asupra cuvîntului și, în fond, asupra adevărului. Iar prețul constă în înregimentarea ideologică, în curtarea și slujirea unei puteri totalitare. Subiectul uman : centru sau perspectivă? Spectacolul diversității ocupă scena minților și a societăților noastre. Dincolo de atenția
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
sau de acel "gînd al mării sfinte, reflectat de cerul cald", de Magul care, în "oglinda lui de aur", a aflat "sîmburul lumii, tot ce-i drept, frumos și bun" și care, cu libertatea insului biblic de dinainte de cădere, e ispitit să citească "semnul întors". Figura Magului care, după Eminescu, e "paza răzbunării" ne dezvăluie o experiență existențială. Ea înseamnă în fond, pentru peisajul originar al Egiptului, " Prezența ireductibilă prin care omul face (uneori) proba", cum observa J. Russ în lucrarea
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
tendinței de a transcende realul. Numai că acest solipsism îl transformă pe provincial doar într-un visător ce își contemplă eul mizer și ireductibil, acceptînd una din cele două soluții posibile: "aceea individualistă a claustrării în eu". Același provincial însă, ispitit de mirajul singularizării, mai are la îndemînă celălalt procedeu sau remediu, radical opus față de primul: este varianta "confundării prin identificare în conștiința totală, expresia cea mai potențială a distrugerii eului". Cioran se recunoaște, mai întîi tăcut dar apoi pe față
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
tot așa de mult a însemnat, după intrarea omului în istorie, provocarea morții sau unele dintre cele mai importante maladii ale spiritului pe care Cioran le invocă în secțiunea "Primejdiile înțelepciunii", din eseul său din 1964 despre căderea în timp120. Ispitit mai mult de cunoaștere, și mai puțin de nemurire, strămoșul nostru prim, cum îi place lui Cioran să-l numească, a fost astfel azvîrlit tocmai de atare cunoaștere în timp, în arcanele destinului, și stăpînit deopotrivă de perversitate și corupție
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
de mai tîrziu, petrecute în Estul totalitar, și-a păstrat o mare parte din determinațiile sale esențiale. Cu o existență țesută din complexități și contradicții, intelectualii oscilează între vîrfurile și marginile societății, joacă roluri de profet sau de comediant, sînt ispitiți de abstract sau de concret, sînt critici sau mitologizanți. Dincolo de excese și de un melanj din ce în ce mai firesc, trăsătura esențială a intelectualului autentic, îndeosebi în România de azi, este să supraviețuiască și să trăiască precum un adevărat slujitor al spiritului. Și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
conturează tot mai mult o strategie complementară celei de pînă acum: intelectualul va avea o forță cu atît mai mare, cu cît va sta mai departe de putere. Cu condiția însă de a o supraveghea permanent, și asta pentru că Puterea ispitește, amețește, corupe, tulbură dreapta rațiune. Tocmai de aceea, interogația esențială și de tot banală, comună fiecărui intelectual, și poate nu numai, este: cine sînt eu? Căci numai așa, după prostituția la care l-a împins sistemul totalitar prin mijloace nu
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
ca să înțeleagă toată taina răscumpărării și realizarea bunătății cerești ce venea prin El. în viața noastră creștină și în special în rugăciunile noastre, să nu uităm să cerem de la Dumnezeu mântuirea sufletului nostru. „Și iată, un legiuitor s-a sculat, ispitindu-l pe el și zicând: învățătorule ce să fac să moștenesc viața cea veșnică” . Mântuirea este cel mai mare dar, cea mai mare binefacere adusă și dată de Mântuitorul Hristos omului căzut în păcat. Jertfa Domnului Iisus Hristos a adus
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
calea, nici lacomului. Fiecare însă e adus pe cale de pronia lui Dumnezeu care e urgie uneori. Manolios fusese în preajma unui călugăr dar, smuls din drumul lui de boier, este redat lumii ca și cum ar fi fost recuperat pentru fericire. Lumea îl ispitește cu tentațiile ei, și în drum spre pierzare, Dumnezeu îi trimite lepră. Apariția îi este compromisă. Fața devine purulentă, mustind a stricăciune. Zemuise în el fără să se vadă. Acum hidoșenia e vizibilă. Lumea se sperie. Prietenii însă nu-l
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
neliniștise atâta de copil. Este o pândă periculoasă, cu atât mai mult cu cât moartea vine la întâlnire: „Trebuia să mor așa de prostește. Da, dacă aș mai putea întoarce timpul înapoi, nu aș mai bea niciodată, nu aș mai ispiti niciodată moartea. E groaznică, mult mai groaznică decât mi-o închipuiam. Și este chiar mai aproape decât pare.” (op.cit., p.113) Tovarășii lui se sperie, e țeapăn, e rece, e ca un mort: „Deodată cerul dispăru și eu am rămas
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
certitudini și fervori ce-ar fi putut să dezprovincializeze radical literatura noastră", însă "câți dintre tinerii care veneau să-l asculte la Universitate unde i se încredințase cursul de Metafizică și seminarul de Istoria Logicei, nu erau în primul rând ispitiți să-l cunoască pe romancierul care le oglindea obsesiile și febra? Cu timpul, probabil că balanța s-ar fi echilibrat. Istoria nu i-a lăsat însă răgaz"8. Occidentul l-a impus pe Eliade ca savant, în detrimentul romancierului, a cărui
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în lumea domnișoarei Christina"148. În cheie psihologică 149, Simina face parte din seria acelor personaje demonice (Manoil, Diavolul, Șarpele etc.), sub a căror mască se află "instinctul cu chip de balaur fabulos" și al cărei rol este de a ispiti (jocul ei este ușurat și de faptul că, în viziunea artistului, "hotarul dintre însuflețit și neînsuflețit" este extrem de lax, și că, înzestrat fiind cu "harul de a transforma realitatea în imagine", are capacitatea de "a lua metafora drept realitate"). Corespondentul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
este cea neuropsihică, despre care știm sau deducem că include libertatea și necondiționalitatea și, de asemenea, controlul celorlalte două sistematizări, prin conștiința conștiinței și cunoașterea cunoașterii, și extinzând aceste considerații la nivelul gândirii religioase, ne putem imagina (și Lupașcu ne ispitește să ne imaginăm) acest al treilea univers de care aminteam mai sus ca fiind unul al Divinității, o divinitate caracterizată printr-o notă greu de asimilat în diferitele tradiții religioase, aceea a contradicției, dar care implică ceea ce sistematizarea neuropsihică face
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
definitiv, nu evitau vreo compromitere anume, cât urmau imboldul unui instinct ancestral, ce-i făcea suspicioși la adresa luminii și amatori de o penumbră prielnică metamorfozelor ad-hoc. E posibil chiar ca acest crepuscul al contururilor nelămurite, cu pletora lui de forme ispitind orice conținut dat, să fi fost pentru ei un superlativ greu de admis, dar încă și mai greu de conceptualizat, al locuirii - tocmai imposibilitatea confuz-fremătătoare de localizare între limite precise a locatarului, de lecturare a lui fără echivoc. O magie
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
împietririi, palpabilul ei curaj de a se urni din sine - inima dizolvată în sânge pe care piatra și-o ia, infinit de stângace, în dinți, în felul brutal al lăsării ei în cădere liberă. De aceea, în libertatea ce-l ispitea, Rică anticipa cutremurat și ascuțișul colților de calcar. Spațiul vital e bun conducător de seisme, cu care împietrirea își ocupă, în bună parte, eternitatea-i hărăzită. În asemenea condiții metafizice vitrege, dragostea de gust hollywoodian era o slăbiciune prea exorbitantă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
strălucirea neafectată de trecerea prin strâmtoarea dintre cavități... Dacă în cea de jos ar fi ajuns pe dos, exhibându-și, adică, reversul hâd, ca Ianus? Nu găsise încă soluția, dar ideea reanimării prin lucrarea vidului înrămat artistic asupra văzului îl ispitea statornic. Auzind de mâini care redau viața cu vârf și-ndesat, regina tresări ca mușcată de-un șarpe dintr-o specie necunoscută. Vorbele atenianului aveau un fel străin și neascultător de-a intra pe sub piele, o atingere hirsută și paralizantă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lor, masiva platoșă de zidărie se adeverise stânjenitoare. Intraseră în ea cât se poate de circumspecți, intuind poate o capcană de natură metafizică și vizând stăruitor ieșirea; dar poarta în permanență deschisă avea să sfârșească prin a le adormi temerile, ispitindu-i să revină din ce în ce mai încrezători în sine. Și totuși, sinele la care reveneau încrezători nu mai era același cu cel de la care plecaseră; de el s-au rătăcit lent, dar sigur, până la pierzania totală. Umbra străină a zidăriei aciuiate pe lângă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Olande? − Foarte simplu: pentru că asta naște mitologia războinicilor grăbiți s-ajungă în cine știe ce Walhalla a făgăduințelor eroice. Și infinitul mare, și cel mic, ne curtează deopotrivă neașezata humă aluvionară; în auzul nostru, chemarea uscatului se întretaie cu cea a mării, ispitindu-ne una cu închegarea, cealaltă cu dizolvarea. Compatrioți, reluă Gert, sunt mândru că problema umană poate fi considerată foarte olandeză, în sensul că fundațiile nu sunt de găsit, ci de improvizat prin drenaj susținut. Omul trebuie zvântat de zavera prin
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
fiilor săi. Hagi-Ghirai se temea că regele polon l-ar putea folosi pe fostul han contra sa, iar Ștefan cel Mare amenințat de Cazimir prin Petru Aron și de Hagi-Ghirai prin prezența fiilor lui Sed-Ahmet, la Curtea din Suceava, era ispitit să-i șantajeze și pe unul, și pe altul, în realizarea politicii sale. Cazimir își dădea foarte bine seama de acest pericol pentru Polonia. De aceea, a și trimis la Suceava, în mod special, pe secretarul regal, Ian Lenka, însoțit
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
caută de fapt să-i pătrundă taina sau să-i afle cusurul". Femeia și fata tânără trebuie așadar să fie cu mare grijă, spun răspicat moraliștii. Dorința masculină țâșnește cu o forță atât de nestăvilită, încât femeia care flirtează îl ispitește pe diavol atunci când ademenește, ațâță și provoacă un bărbat. Asemenea ucenicului vrăjitor, ea riscă se dezlănțuie stihii pe care nu va mai fi în stare să le țină în frâu... Noua Evă și vechiul Adam După cum lasă să se înțeleagă
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
mea cum mă făcea în toate felurile", a reușit să prindă ultimul metrou. "Îmi dădeam seama că scăpasem ca prin urechile acului; cu toate acestea, eram mulțumită că săvârșisem un gest cu-adevărat gratuit". Într-o altă seară, tânăra îl ispitește din nou pe diavol, acceptând să joace o partidă de minifotbal "cu un tânăr flăcău care avea obrazul brăzdat de o cicatrice roz". Înșelându-se cu privire la intențiile fetei, băiatul o invită să tragă cu pușca la țintă și insistă să
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
cumpăra conștiința multor musulmani cu bani, dar iată că sunt destui care nu pot fi cumpărați. Ben Laden nu trăiește în cosmos și nici izolat complet de oameni; dimpotrivă, are mulți adepți în jurul lui, dar niciunul nu s-a lăsat ispitit de cele 50 de milioane de dolari. Asta înseamnă ca în organizația Al-Qaida precum și în medii musulmane din afara acesteia există valori superioare banilor și, în general, valorilor de ordin material. Istoria, religia și educația pe care o primesc acești oameni
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]