1,814 matches
-
atât. Înainte lucrasem la Miorița, o altă dezamăgire a mea, v-am spus că viața mea e o succesiune de dezamăgiri. Sau poate sunt io prea pretențios. Și, chiar dacă acolo erau la mare preț reportajele ecumenice și cele despre țărani isteți care glăsuiau înțelept, reportajul meu îi puțise Luminiței, redactora-șefă, tocmai pentru că era prea viu. Luminița asta avea o anumită idee despre țăran, despre România profundă - și problema e că nu ne loveam în păreri, plus că și eu eram al naibii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
pe [al] pezevengh[ei] din stabilimentul din Calea Oilor, aveam să aud, dar fără să-l ascult, sfatul insinuant al vechiului meu prieten Nae Ionescu de la Noua Revistă Română și Ideea Europea nă, pe atunci un țigănos de golan, levantin isteț și ros de ambiții, care-mi spunea tot la ureche: — Degeaba, bă! n-o s-ajungem la nimic decât numai prin muieri! Maximă Înțeleaptă, pe care Nae - filozoful și profesorul de mai târziu al unei generații - a și urmat-o În
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
vezi? aici e aci: diferențele! - să intre pe nemuncite În buzunarul intermediarului cu rezoluția ministerială la mână, adică În buzunarul tricolor al tipografiei Răsăritul, cum și În cel al complicelui său, samsar la asemenea afaceri, evreul cel roșcovan, băgăcios și isteț, cu nume schimbat pentru ocazie În Coman, dat afară de mine pe ușă și intrat pe fereastră prin insistențele generalului - a groisăr purăț-ul, a groisăr ganef-ul din inima acestor afaceri - și ale fiului său, Dodu cel bâlbâit și cu școala neterminată
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
ritual al cercului nostru de tineri intelectuali Întorși din război cu veleități de reformatori și În căutare de relații noi - și care, e drept, nu prea știam ce vrem, hărțuiți când Într-o parte, când Într-alta de cei mai isteți dintre noi, de „cărturarii“ cei mai guralivi, precum exoticii Hurmuz Aznavorian, cel prea oacheș la față și impetuos, și Virgil Zaborowski, cel prea blond, grăsun și volubil; sau abandonați În voia soartei prin resemnarea tacită a majorității cercului nostru, Între
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Încredințat, prin urmare, de inexistența lui Adrian Maniu, am dat totuși drum În revistă prezumatelor sale poeme, găsindu-le, chiar și În glumă, excepțional de reușite. CURÂND, AUTORUL POEMELOR FU, ÎN SFÂRȘIT, IDENTIFIcat, luat În brațe ca un prâslea cel isteț din poveste, exhibat ca un fenomen prin lumea scriitorilor de la Academia Te rasa de Ion Minulescu și lansat, prin coloanele Noii Reviste Române, cu talentul său grav, răutăcios și singuratic, cu intuițiile sale juste și rapide de cronicar plastic sau
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
raionului Serenite, el purta în fond toată răspunderea pentru înfăptuirea politicii Partidului aici și de aceea putea dispune cum credea de cuviință de capul oricui și deci și de capul lui Fanache, dacă Fanache nu respectă directivele Partidului. Fanache, tuciuriu, isteț, s-a prins imediat că e cazul să nu se dea cocoș, a luat poziția de drepți și a spus cu convingere: Ordonați, tovarășe prim! De cum a intrase în birou Fanache, pe Gârmoci l-a izbit, ca de fiecare dată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
spre vârf. Locatarii de la ultimele etaje sunt panicați. „Un metru e mult.“ „Ar veni cam zece centimetri de etaj - socotește expert unul dintre însoțitorii primarului -, n-ar fi mult. E în limitele admise.“ „Ce limite, ce-o faci, mă, pe istețul - urlă la el o muiere -, ne zboară copiii pe ferestre. Uitați, oameni buni, chiar acum blocul se înclină. Vă jur c-am văzut eu cum se mișcă!“ „Să nu dramatizăm“, spune primarul cu o voce nițel gâtuită. Iar în sinea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
de la Primărie, Fisc, ba chiar și fără diplome de la Școala Populară de Artă, dar de la 12 fix, în clădirea de vizavi de Minister, se distribuie ciorba și tocana la săraci, și țiganii cu Mercedesuri dau buluc în parcare. Unii mai isteți nici nu se mai duc la cantină, ci intră cu burțile lor mari la Arte și păcălesc juriul, atașând la cererea de subvenții pentru creație întocmită impecabil de grefier, care a mai fost tăiat în diagonală pe burtă și când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
M-a privit uimită și mi-a răspuns la salut. Ne-am zâmbit și am trecut mai departe, fiecare pe drumul său... și tot în cursul inferior al liceului l-am avut pe profesorul de istorie Ion Totoiu: sclipitor de isteț, povestitor neîntrecut, având o jovialitate, un farmec și totodată o duritate pe măsura oamenilor Renașterii - cred eu, se ilustrase, pe lângă altele, în perioada războiului prin traducerea și lansarea pe piața bucureșteană a cărților de paradoxală și totodată sclipitoare popularizare istorică
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ani de captivitate, Navarra își revine cu greu... Pierdut într-o țară barbară, departe de patrie și de familia lui, Castilia se pierde într-o tovărășie pernicioasă și mai mult decât dubioasă, căutând să dejoace planurile unui dușman puternic și isteț. Noi nu-i mai dorim victoria, ci doar să se întoarcă viu și nevătămat în țara lui și nu ne dorim altă fericire decât pe aceea de a-l revedea! (Asediat și șantajat de o studentăcrampon, precum și de familia acesteia
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
în genunchi, apoi în șezut și să las sarcina pe sol sprijinindu-mă cu spatele de ea. Dar asta ar fi dus la fărâmițarea totală a conținutului din sac. Totuși, Mircea a găsit modalitatea să mă ajute; era un băiat isteț și inteligent. Mircea, am obosit, mi-e greu, te rog ajută-mă puțin! Eram tot o apă; "grisinele"-mi tremurau din cauza efortului iar sforile subțiri îmi intraseră adânc în carnea umerilor piperniciți. La semnalul meu S.O.S. care anunța
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
s-a întâmplat nimic. Vă imaginați prin ce spaime trecea mama, fiind plecată de dimineața și până seara, încredințând viața bebelușului unei fetițe de cinci ani? Dar mama își cunoștea bine copila. Surioara mea era o fetiță deosebită: inteligentă și isteață foc; numai ochi și urechi, o minune de copil! Părul ei de un blond auriu încântător și magnetizant te atrăgea irezistibil din dorința de a-ți satisface nu numai simțul vizual, ci și pe cel al pipăitului, prin atingerea buclelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
brânza Camembert, este de fapt o invenție austriacă, preluată de la Turci, în timpul asediului Vienei din 1683. Asta-mi spune tot punga de hârtie. Ajunge în Franța abia în 1770, ca un capriciu al reginei Marie-Antoinette. Proverbele legate de pâine sunt istețe, agere și necruțătoare ca limba franceză: Pleurer le pain que l'on mange (être avare) (A plânge pâinea pe care o mănânci, a fi avar); Mieux réussir en pain qu'en farine-terminer heureusement une affaire qui avait été mal engagée
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
nimeni nu mai credea în el. Comunismul a fost o credință. Atunci când credința și sistemul s-au "secularizat", totul s-a terminat brusc. Îmi amintesc de un citat dintr-o monografie rurală a doamnei Aurora Liiceanu, în care un țăran isteț din județul Prahova spune ceva de genul "comunismul a început cu dreptul și a sfârșit cu stângul". 4 mai 2004 Șoc Intru într-un magazin de haine pentru a căuta un costum și aud deodată o melodie românească, cuvinte de
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
am făcut prima clasa de liceu. În anul 1946 am venit prin transfer, ca elev în clasa ÎI la Liceul de băieți “Eudoxiu Hurmuzachi” din Rădăuți, deoarece tata a fost numit șeful Gării mici din Rădăuți. Am fost un elev isteț, bun camarad, dar cu o dorință mai mare spre libertate și de multe ori pus pe șotii, care uneori nu era în concordanță cu vederile unor profesori care cereau o disciplină mai cazona. Nu am fost un “tocilar” nici că
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Șorea Niculai () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93312]
-
lecția de istorie de azi. Se gândi că n-ar fi rău să ceară părerea școlarilor săi, cam cu ce să umple ei, ora în lipsa manualului în posesia căruia copiii încă nu intraseră. Și așa a făcut. Câțiva puștani mai isteți din clasă, între care Nicu lui Stoica, Silvia lui Grovu și Gheorghe lui Boieraș s-au și înțeles parcă din priviri și l-au rugat să lase-n nevoi cartea pe care și așa n-o aveau, și mai bine
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cititorului iertare pentru aceeasta și ne explicăm că am făcut-o cu dorința de a-l completa pe venerabilul dascăl cu documente aflate de noi între timp care ar putea da mai multe lămuriri asupra problemelor ridicate atunci de acei isteți și frumoși copii ai Cârțișoarei. În tradiția orală referirtoare la apariția primelor așezări omenești pe aceste locuri, se vorbește despre un cioban venit de pe Olt, din Cârța, al cărui nume nu se mai cunoaște, dar pentru că venea de acolo, i
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cu un an, aveau să înțeleagă percepând pe viu, multe din învățăturile ce le căpătaseră în timpul exercițiului școlar despre frumosul lor sat de munte. În timpul deplasării, domnu’ tot ordona din timp în timp câte un popas ca să le mai explice isteților săi ciraci, ba una, ba alta, din tainele acelei lumi mirifice ce le înconjura satul, cum și despre ceea ce oamenii satului chivernisiți și gospodari, mai adăugaseră la ceea ce le oferise mama Natura. Noi autorii lucrării ne vom lua iarăși permisiunea
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
rugămințile și solicitările părinților. Începuturile manifestărilor negative ale copilului se află în nevinovatele capricii acceptate de părinți sub explicația: ce vrei, minte de copil, în poznele aparent inofensive (unele chiar încurajate pentru că ele fac deliciul celor din jur), în minciunele istețe care sunt percepute ca semne de deșteptăciune sau sclipiri geniale, ajungându-se treptat la obrăznicia și nerușinarea cu care sunt respinse observațiile sau reproșurile părinților, toate contribuind la transformarea odorului într-un mic tiran. Aproape fără să-și dea seama
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
are și un copil care poate fi un motiv de împăcare. - Oricare ar fi situația, copilul nu are nici o vină. Se spune că îngerii nu dorm, îi veghează. - Ascultă-mă bine ! Ai timp să te mai gândești. Ești o fată isteață, ești tânără și frumoasă, nu ai nici un copil, îți câștigi singură existența și hodoronc-tronc, abia v-ați cunoscut și gata, hai la măritat ! Auzind atâtea reproșuri, respirația îi devenise greoaie și o apucase un tremur ușor. Își plecă ochii în
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
Vrei să bei ceva? - Nici vorbă de așa ceva, îi răspunse pe tonul cel mai normal posibil, încercând să fie calmă. Își grăbi mersul crezând că astfel îl va împiedica să intre. - Știu că ești frumoasă, dar văd că ești și isteață. - Știi bine că alcoolul nu-i bun, mai ales în perioada asta caldă, îi răspunse Carlina cu un zâmbet răutăcios și un accent bine jucat. Privirea lui se abătu spre ea și-o simțise ca un pumnal în inimă. Își
Ultima zvâcnire by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91717_a_93177]
-
cu ajutorul unor dispozitive de zburat sărind de pe clădiri înalte, dar încercările de zbor s-au încheiat cu accidente [2]. O încercare de zbor încununată de succes a avut loc în Rusia, sec. al XVI-lea în timpul tarului Ivan cel Groaznic. Istețul țăran rus cu numele Nikita a construit un sistem de aripi pe care le-a fixat de umeri și a sărit de pe clopotnița unei biserici. Nikita s-a menținut în aer reușind să planeze și să aterizeze cu bine, față de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
acum e un miel blînd și "principial" în fața superiorilor, personaj tipic în situații tipice. Norocul meu este că nu am de-a face direct cu el; sînt săptămîni întregi cînd nici nu ne vedem. Mda, se strîmbă inginerul-șef, e isteț dumnealui. A notat aici ora exactă la care a venit: șapte cincizeci. Bravo, Vlădene! îmi strigă. Asta te-a salvat de retrogradare, îmi place să fiu principial. Ți-am spus doar că vreau să văd mai întîi ce-ai scris
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1531_a_2829]
-
mai rău decât atunci când a aflat Suze. Ea mă știe dintotdeauna. Știe cât sunt de tâmpită câteodată și mă iartă întotdeauna. Dar Michael... Înghit în sec. El m-a tratat mereu cu respect. Mi-a spus odată că sunt foarte isteață și că am o intuiție foarte bună. Mi-a oferit chiar o slujbă la firma lui. Nu pot suporta să afle în ce belea m-am băgat. — Deci mama ta habar nu are despre Plaza? Foarte încet, încuviințez din cap
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
1847). Cel mai adesea Însă, virtutea-stereotip („Evreul e inteligent”) se transformă Într-un viciu-stereotip („Evreul e viclean”). Evreul este „inteligent, dar viclean”, zice Nicolae Iorga, atenționându-l de primejdie pe țăranul român (ziarul Neamul românesc, 5 iunie 1907). El este „isteț”, dar „coțcar”, zice țăranul din Maramureș cu un soi de invidie prost camuflată <endnote id=" (206, p. 259)"/>. Câteodată, imaginea românului În ochii evreului este supusă aceluiași tip de anamorfoză : „Elogiu Întors, spontan, În caricatură”, constată Norman Manea. „Inteligența adversarului
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]