145,625 matches
-
pentru înțelegerea oamenilor și a comportamentului lor în timpul bolii, iar acestea necesită cunoștințe de bază despre artă (s.n.). Dar ce este arta? Evident, termenul include literatura, teatrul, artele vizuale și dansul. Dar, în aceeași măsură, se referă și la limbă, istorie, filozofie, studiile media și sociologie. Când ar trebui toate acestea studiate? Unele dintre ele - încă din liceu. În școlile cu profil medical ar fi necesar ca, înainte de începerea cursurilor clinice, să existe un semestru dedicat studiului artelor, de preferință examinabil
Disciplinele umaniste () [Corola-journal/Journalistic/13611_a_14936]
-
ea îl reflectă pe spectator”. Cuvintele îi aparțin lui Oscar Wilde (vezi prefața romanului Portretul lui Dorian Gray) și ar putea sluji drept moto tuturor proceselor pornografice intentate scriitorilor de-a lungul timpului. Deși nu a fost singurul moment din istoria literaturii române când s-au scris și discutat texte cu aluzii trupești, perioada interbelică a fost scena pe care s-au susținut cele mai aprige campanii antipornografice și unde s-au dat totodată cele mai puternice replici. Alături de celebrele dispute
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
Vremea se publică fragmente din romanul Ambigen al lui Octav Șuluțiu, cartea va fi interzisă de Ministerul Instrucțiunii Publice și nu va apărea decât în 1935, însoțită de o postfață cu valoare de pledoarie pro domo - Paragraf pentru o eventuală istorie a gândirii românești - ce rediscuta raportul dintre moralitate și artă. Într-o epocă în care prin Lovinescu teza schopenhaueriană despre moralitatea artei ar fi trebuit asimilată, Ministerul Instrucțiunii Publice ierarhiza încă operele literare pe criterii etice. “Lupta împotriva pornografiei” - titlul
Scriitori în boxa acuzaților by Adina-Ștefania Ciurea () [Corola-journal/Journalistic/13622_a_14947]
-
Gheorghe Grigurcu Volumul de dialoguri semnat de Alexandru Lungu poartă un titlu baroc: Misterul poeziei. Între turnul de fildeș și zgomotul istoriei. Vom trece peste prima sa parte intitulată Întrebări, pentru a ne opri la a doua sa parte, intitulată Răspunsuri. Ea e compusă din interviurile acordate de autor următorilor: Mircea Zaciu, Gabriela Melinescu, Gheorghe Grigurcu, Titu Popescu, Andrei Burac, Andrei Zanca
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
faptul binecunoscut că flagelul totalitarismelor nu trece cu una-cu două, că sîntem siliți a-i îndura efectele calitatativ „periferice”, dar oricum oneroase. Să le-ajungă blestemul candid al poetului! Alexandru Lungu, Misterul poeziei. ~ntre turnul de filde[ [i zgomotul istoriei, Ed. Paralela 45, 2003, 230 pag.
Răspunsurile poetului Alexandru Lungu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13617_a_14942]
-
cu piepturile dezvelite în fața pistoalelor automate ale slugoilor lui Ceaușescu? Comparați privirea lor neînfricată cu căutătura piezișă, sfios-buimacă, a aurolacilor, egalii lor de azi ca vârstă, și aveți harta tragediei unei țări căreia îi e teamă să câștige la competiția istoriei și preferă s-o ia pe miriște, concurând de una singură, dar ieșind sistematic pe locul doi. N-am să fac apropieri ieftine, comparând mentalitatea României contemporane cu jenanta contra-performanță a echipei Rapid în meciul cu Anderlecht. Dar ceva adevăr
A sufoca, sufocare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13610_a_14935]
-
să depășească momentul urii față de „exploatator”, fiul ilegalistului Iliescu a scos sabia din teacă și a pornit la atac, fără să-și dea seama că genul de bătălii în care se aventurează nu se mai petrec decât în manualele de istorie. Din acest punct de vedere, susceptibilitățile evreilor au întâlnit un teren mănos. Reprezentanți autorizați ai Israelului au reamintit că au mai existat momente discutabile și în activitatea trecută a lui Ion Iliescu. Legea 112, un instrument tipic de spoliere în favoarea
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
-l animă pe Ion Iliescu în momentele mult prea îndelungatei sale cariere. N-a trecut nici un trimestru de când pe site-ul Guvernului apăreau afirmații șocante privitoare la participarea țării noastre la Holocaust. Pentru a scoate basma curată o așa-zisă istorie imaculată, o cohortă de exibiționiști cu pretenții de istorici și geografi au prezentat harta unei Românii de dimensiuni variabile, pentru a dovedi că evreii au fost exterminați, dar în afara granițelor țării! Sigur că ideea de patrie e sfântă, dar la fel de
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
au prezentat harta unei Românii de dimensiuni variabile, pentru a dovedi că evreii au fost exterminați, dar în afara granițelor țării! Sigur că ideea de patrie e sfântă, dar la fel de sfânt trebuie să fie adevărul, pentru că altminteri, la cine știe ce colț al istoriei, o să ne trezim și fără țară, și fără posibilitatea să mai livrăm omenirii adevărurile noastre înlăcrimate. Ambiția de-a vedea alb acolo unde e negru, și invers, nu e chiar atât de lipsită de meschine interese pe cât pare. Dacă pentru
Perimetru roșu cu antisemiți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13634_a_14959]
-
În pofida unei coperte foarte apetisante, încărcată de (un anumit fel de) promisiuni, Orbi în tranziție este mai degrabă un roman al tranziției decît un love story. Confesiunile întretăiate ale celor două personaje (Ligia și Popeye) sînt un excelent aide-mémoire al istoriei noastre recente. Amintirile celor doi îndrăgostiți înregistrează cu luciditate aspecte ale revoluției trecute neobservate sau uitate în frenezia zilelor care au urmat după istorica zi de 22 decembrie 1989. Își amintește Ligia: „Într-o zi l-am văzut la o
Discursul amoros al tranziției by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13614_a_14939]
-
--- În nr. 24/2003 al "României literare", Alex. Ștefănescu prezintă pe un tânăr student la Istorie, Filip-Lucian Iorga, pasionat de interviu, această dinamică specie a jurnalisticii, dar și a istoriei literare. Două pagini din revistă cuprind fragmente din convorbirile cu Constantin Axente, Al. Paleologu, Barbu Brezianu și Neagu Djuvara. Toate interesante. Primul interlocutor este descendentul pașoptistului
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13651_a_14976]
-
--- În nr. 24/2003 al "României literare", Alex. Ștefănescu prezintă pe un tânăr student la Istorie, Filip-Lucian Iorga, pasionat de interviu, această dinamică specie a jurnalisticii, dar și a istoriei literare. Două pagini din revistă cuprind fragmente din convorbirile cu Constantin Axente, Al. Paleologu, Barbu Brezianu și Neagu Djuvara. Toate interesante. Primul interlocutor este descendentul pașoptistului ardelean Axente Sever, unul din vitejii prefecți ai lui Avram Iancu, evocat cu mândrie
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13651_a_14976]
-
Cipariu" (p. 16). Mormântul lui Axente Sever se află într-adevăr la Blaj, în cimitirul de lângă Bisericuța Grecilor, adevărat Pantheon național și-și doarme somnul de veci alături de Timotei Cipariu și... Ioan Micu Moldovan și alte glorii ale culturii și istoriei literare. Omonimia a jucat o festă descendentului: Ioan Micu Moldovan (1833-1915), cărturar blăjean, autor de manuale de istorie și geografie a Transilvaniei, elogiate de Eminescu în "Timpul", colaborator al lui Timotei Cipariu, nu are nimic cu Samuil Micu și cu
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13651_a_14976]
-
adevărat Pantheon național și-și doarme somnul de veci alături de Timotei Cipariu și... Ioan Micu Moldovan și alte glorii ale culturii și istoriei literare. Omonimia a jucat o festă descendentului: Ioan Micu Moldovan (1833-1915), cărturar blăjean, autor de manuale de istorie și geografie a Transilvaniei, elogiate de Eminescu în "Timpul", colaborator al lui Timotei Cipariu, nu are nimic cu Samuil Micu și cu Inochentie Micu, decât admirația și prețuirea față de acești înaintași. El se numea Moldovan (prietenii îi ziceau Moldovănuț pentru că
SCRISORI CĂTRE EDITORIALIST () [Corola-journal/Journalistic/13651_a_14976]
-
în sfîrșit, spiritualitatea și transcendența, relevate de bucurie în fața frumuseții, iertare, clemență, simțul umorului, entuziasm. Seligman ne recomandă să identificăm printre aceste virtuți pe acelea care ne definesc mai bine și să le aplicăm deliberat în problemele importante ale vieții. Istoria dolarului Cînd George Washington a pozat pentru portretul ce avea să împodobească bancnota de un dolar (tipărită în 14 miliarde de exemplare), suferea de o durere de dinți, ceea ce explică poate zîmbetul înțepat, cu buzele strînse, lăsat posterității. Hîrtia de
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
în epocă acesta era tariful prostituatelor. Dixieland a devenit sinonimul Sudului american, fiindcă pe bancnota de zece dolari, folosită mult de negustorii care navigau pe Mississippi, era scris în franceză cuvîntul dix... A relata povestea puternicului dolar înseamnă a povesti istoria SUA. Este ceea ce face, cu erudiție și umor, un englez, Jason Goodwin, în volumul Greenback, apărut la Ed. Hamish Hamilton. Luciditate și autoironie „Cu Manuel de Freitas, poezia portugheză revine la o grandoare pe care o pierduse de peste douăzeci de
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13628_a_14953]
-
mai mult în spațiul românesc și, cu atît mai mult, în sudul țării, unde orașul este o apariție tîrzie, dezvoltată rapid, fără organicitate și, de cele mai multe ori, chiar fără reflexe urbanistice minimale. Contradicțiile și tensiunile rezolvate în Occident într-o istorie urbană îndelungată au fost preluate aici aproape în simultaneitate și ele au determinat direct configurația spațiului, dezvoltarea lui, viața sa cotidiană și chiar aspirațiile asunse. Cel care, în final, i-a temperat excesele și i-a defrișat drumul, i-a
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
Cronicar Păcătoase vremuri... Se observă că, peste vară, spațiul acordat în reviste istoriei literare se dilată, în defavoarea criticii de întîmpinare. O explicație ar fi că, în perioada concediilor, lecturile „la zi” sînt mai puține (și oricum numărul criticilor cu autoritate care urmăresc noile apariții a scăzut teribil). Așa că, faute de mieux, se scot
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
București să audieze cursurile lui N. Iorga și s-a remarcat muncind enorm. Rodul acestei munci sînt miile de pagini de studii publicate: „Primele recunoașteri ale acestei abnegații încep să apară. I se conferă Medalia de aur a Institutului de istorie și heraldică al Franței, medalia de onoare «Vermeil» a Societății academice pariziene, «Arts - Sciences - Letters», Crucea Ligii republicane franceze a Binelui Public, cl. a III-a; în 1938, asociația «Hanu Ancuței», patronată de Mihail Sadoveanu, îl răsplătește cu un premiu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
în presa străină (franceză, belgiană, elvețiană, austriacă, bulgară, cehă) apar consemnări elogioase despre activitatea lui Bezviconi”. Între timp editase, cu sacrificii, revista „Din trecutul nostru” (Chișinău, 1933-1939). Apreciat de profesorul Iorga, va fi chemat de acesta la Institutul pentru studiul istoriei universale și va deveni membru în societăți științifice străine. Tînărului i se deschidea o carieră strălucită, datorită puterii sale neobișnuite de muncă și inteligenței. Dar, odată cu venirea comuniștilor la putere, acest drum se închide: „Acum se întețesc epurările și tot
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
continuînd preocupări mai vechi (Cimitirul Bellu din București - muzeu de sculptură și arhitectură, 1941), întocmește lucrarea Necropola Capitalei (apărută abia în 1972), prețioasă prin documentarea ei insolită. În ultima perioadă a vieții avea să fie colaborator extern al Institutului de istorie „N. Iorga” și - tristă ipostază! - al Institutului de studii româno-sovietice al Academiei (...) Păcătoase vremuri, în care, iată, o soluție de continuitate (avem în vedere cercetătorul) și chiar de supraviețuire pentru Gh. Bezviconi a fost să fie - putem ocoli cuvîntul? - compromisul
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13632_a_14957]
-
instruiți, înțelepți, aparent rezonabili, se laudă că posedă această știință sărăcăcioasă, această știință a celor săraci cu duhul. ș...ț 3 octombrie De cînd am lăsat în urmă împrejurimile Konyei, nu de ciumă vorbesc acum călătorii, ci de o ciudată istorie, răspîndită chiar de conducătorul caravanei, și pe care pînă acum nu socotisem util s-o povestesc. Dacă o amintesc acum, este pentru că a avut un deznodămînt exemplar. Omul pretindea că o caravană se rătăcise, acum cîțiva ani, mergînd spre Constantinopol
Amin Maalouf - Periplul lui Baldassare by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13606_a_14931]
-
festivalului de la Avignon, intermitenții (care compuneau peste jumătate din echipa tehnică a festivalului) au votat grevă națională. În loc de spectacole nobile, am descoperit, în consecință, la Avignon, un vodevil stradal tragi-comic, cu consecințe dezastruoase pentru oraș... Așadar, intermitenții au intrat în istorie, în vara lui 2003; dacă pînă acum Franța nu auzise decît, cel mult, vag, despre existența intermitenților, iată că în luna iulie a survenit o nefericită revanșă: intermitenții și-au impus prezența, toată lumea a aflat cine sînt și ce vor
Avignon, Of(f), Of(f), Of(f) ! by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13643_a_14968]
-
amintesc străvechimea noastră", așa cum o fac francezii, italienii, germanii" ( "Mica soră latină"). Este greșit a invoca o tradiție de câteva sute de ani și a trata cu ironie frazele în care intră Decebal și Traian. Va adânci această idee în Istoria literaturii române: "Suntem niște adevărați autohtoni de o impresionantă vechime". Noi nu suntem primitivi, ci bătrâni". "Creangă arată contemporaneitatea civilizației noastre cu cele mai vechi civilizații din lume, vârsta noastră asiatică". "Factorul etnic" reprezentând "originalitatea noastră fundamentală" s-a menținut
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]
-
noastră asiatică". "Factorul etnic" reprezentând "originalitatea noastră fundamentală" s-a menținut printr-o "tradiție culturală neîntreruptă", văzută eminescian: "ea nu înseamnă altceva decât înaintarea organică după legi proprii și nu este îndoială că organicismul există în literatura română ( Prefață la Istoria literaturii române). Etnicitatea și tradiția au generat specificul, care nu se capătă cu vremea ( și aici, G. Călinescu polemizează cu M. Ralea, după cum polemiza cu E. Lovinescu în problema sincronismului), ci este "un cadru congenital". Specificul, cum bine remarcă și
G. Călinescu despre cultură și națiune by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13662_a_14987]