2,990 matches
-
și a lui Ariosto, trans formată mai întîi în limbă sacră pentru nevoile cultului Umanității, va fi limba universală. În concluzie, dacă Auguste Comte și-ar fi atins scopurile, în adunările internaționale n-am mai auzi astăzi vorbindu-se decît italiană, în loc de anglo-americană... Prin limba sa, Italia își va aduce contribuția la o nouă ordine mondială. Doar ea va putea să furnizeze și un complement estetic cultului concret al Umanității. Unui italian de geniu, convertit în prealabil la pozitivism, îi va
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
a dus la București. Acolo, la minister, a completat formularul în baza căruia urma să fie examinat de adevărații specialiști în domeniu. La rubrica "limba pentru care se solicită certificat", profesorul a scris: sanscrita, persana, spaniola, neogreaca, greaca veche, latina, italiana, germana, franceza, engleza, daneza. Babiloniana, chineza și egipteana, pe care le stăpânea doar "mulțumitor" nici nu le-a mai trecut. La Minister a urmat un moment de derută și spaimă generală, după care onorata Comisie pur și simplu... s-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Este vorba de moftul "științific" potrivit căruia citatele se cuvin lăsate în limba în care au fost scrise. Și cum prea puțini sunt cei care știu și franceza și engleza de-o potrivă, ca să nu mai vorbim de germană și italiană, o bună parte a textului rămâne inaccesibilă. * D e-a dreptul ciudată noua carte a lui Theodor Codreanu, "Numere în labirint", Ed. Opera Magna, Iași, 2008. Este o culegere de cugetări și aforisme, dar și un Jurnal intim, ținut în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
și Michael Jackson și Take That și încă nu auzisem de manele (e bine, ține-ți-o pe si!) singurele melodii de joc fiind horele la chefuri, la care nimeni nu știa pașii, dar toți dansam (de, noi dansam Tango italiano, țineam fata lângă noi, îi simțeam răsuflarea și-i auzeam ticăitul inimii, nu ca voi, cu partenera la trei metri!). Noi am băut prima Coca-Cola la sticlă și am descoperit internetul (voi, prima Coca-cola, noi, ultima cană de bragă, cât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
Urmărit de securitate, mereu umilit, tratat și exploatat crâncen, ca un salahor, așa ca și alți foști pușcăriași. Și fiindcă în închisorile prin care-a fost purtat a învățat și perfecționat bine vreo șase limbi străine rusa, franceza, engleza, germana, italiana și spaniola între 1958-1971 a fost transferat din postul de simplu vopsitor în acela de traducător la o Stațiune Științifică Pomicolă, la Fălticeni, apoi la alta, agricolă la Suceava. Cu un salariu derizoriu, de simplu muncitor, a fost stors ca
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
ilirilor verë, în celtă gwinien. În greaca 12 arhaică, cu circa 2 200 de ani înaintea erei creștine, vinul se numea woinos, apoi oinos, în greaca clasică, vinum în latină și în etruscă (de unde viino în limba siculilor, vino în italiană și în spaniolă, vinho în portugheză și vin în franceză), jajin sau vayim în ebraică, wain în limba din Saba și în abisiniană, iar apoi wein în germană și wine în engleză. Oricare ar fi rădăcina veritabilă a cuvântului vin
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a doua ediție, 1996), p. 46 și următoarele. 96 "Banchet" (în franceză, în original banquet): derivă din cuvântul "bancă", Dictionnaire étymologique de la langue française, ed. a șasea, PUF, Paris, 1975, p. 56. 97 Mai exact, agape însemna "dragoste frățească". În italiană se spune pur și simplu agape, în germană Liebesmal ("masă prietenească"), în engleză love feast ("banchet al afecțiunii"), în arabă aïdé sau fadal ("invitație frățească"). 98 Ceea ce numim astăzi "simpozion", pentru a desemna reuniunile din perioada modernă, pare a nu
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
a fost fundamentală pentru convingerile sale profund anticatolice și anticreștine. Aspirațiile sale culturale se îndreptau către o spiritualitate mai largă decît cercul restrîns al culturii creștine catolice irlandeze. Aptitudinile sale l-au îndreptat către studiul lingvisticii și al limbilor străine (italiană, franceza). Mișcarea de renaștere culturală celtica l-a lăsat complet indiferent, spre deosebire de alti mari scriitori irlandezi precum Synge sau Yeats. În 1902, la numai douăzeci de ani, decide să se exileze pe Continent, sub pretextul urmării Medicinei la Paris. După
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
își are obârșia în însuși modul de a fi al sensului, el depinzând de un fundal ce trebuie să se închidă. Dezrădăcinare "mediatică": românii din Italia se uită la posturi românești, iar românii întorși din Italia le caută pe cele italiene. Este și expresie a zonei unde se fixează rădăcinile în aceste timpuri: în eter. * După atâția ani de "autocritică" nu avem exercițiul unui limbaj adecvat reglării lucrurilor într-o echipă. Ne lipsesc în mare măsură noțiunile "eficiente", care să atingă
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă () [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
legi: cursuri universitare de 4 ani Structura studiilor: Începând cu intrarea în vigoare a noii legi: noul curriculum 4 ani de studii academice și pedagogice. În decursul ultimilor doi ani, observare și practică prin asistarea unui profesor la ore. Materii: italiana, latina, o limbă străină, filozofia și pedagogia, istoria și organizarea statului, geografia, științele naturii, chimie, matematici, fizică, cânt coral, religie sport plus formare practică. Începând cu intrarea în vigoare a noii legi: noul curriculum Calificări/Titluri: Diploma di maturita magistrale
Politici educaţionale de formare, evaluare şi atestare profesională a cadrelor didactice by PETROVICI CONSTANTIN () [Corola-publishinghouse/Science/91525_a_92853]
-
nutriționale indicate în tratamentul hipertrigliceridemiei, efectul asupra fracțiilor colesterolului fiind minim, motiv pentru care sunt eficien i în com - binație cu terapia cu statine. Această combinație s-a dovedit eficientă și sigură la vârstnici- (112-114). Un amplu trial intitulat Gruppo Italiano per lo Studio della Sporavvivenza nell’Infarto Miocardico-Prevenzione a arătat scăderea incidenței morții subite cardiace, consecința- arit- miilor fatale la pacienții care au primit tratament cu acizi grași polinesaturați (850 -882 mg acid eicosapentaenoic și acid docosahexaenoic) (115,116). 4
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
vechi (e.g. dislocarea nucleului verbal / interpolarea). Spre deosebire de alte lucrări (mai vechi sau mai recente), care atribuie o importanță sporită în domeniul sintaxei fie influenței slavonei și a altor limbi de contact (cele mai importante fiind latina savantă, maghiara, greaca și italiana) (v. Stan 2013: 21-22 și bibliografia), fie uniunii lingvistice balcanice (e.g. Hill și Alboiu 2016), lucrarea noastră are o perspectivă vădit romanică: încercăm să găsim corespondente romanice pentru fenomenele din româna veche pe care le examinăm și să derivăm existența
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
preluat parțial în lucrarea de față, lui Ștefan Colceriu pentru consultațiile privitoare la faptele de limbă înregistrate în inscripțiile din Dacia și Scythia Minor și lui Gigi Andriani și Jenneke van der Wal pentru judecățile de gramaticalitate asupra exemplelor din italiană și, respectiv, neerlandeză. Gânduri de recunoștință adresez colegilor de la Editura Universității din București: Alexandru Calmâcu, Irina Hrițcu și Meri Pogonariu. Un gând aparte îndrept către familia mea (Adina, Georgeta, Ion, Elena, Adrian, Nicoleta, Victoria, Dana, Răzvan) și către prietenii mei
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
statistică, din care rezultă clar diferențele dintre gramatica propozițiilor principale și gramatica propozițiilor subordonate. Ipoteza că stadiile vechi ale limbilor romanice sunt sisteme de tip V2 a fost prezentată inițial în anii 1980-1990 (v. Benincà 1983; Vanelli 1986, 1998 pentru italiana veche; Adams 1987; Roberts 1993; Vance 1997 pentru franceza veche; Ribeiro 1995 pentru portugheza veche; Fontana 1997 pentru spaniola veche i.a.) și consolidată ulterior prin analiza unor varietăți romanice ajunse în atenția cercetătorilor mai târziu (v. Ledgeway 2007, 2008
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
trăsătură considerată de cercetători ca fiind definitorie pentru caracterizarea sistemului V2, ci mai degrabă, (i) nespecializarea câmpului preverbal, care găzduiește nu doar subiectul (2a), ci și obiecte și adjuncți (2b-e) și (ii) structurile de tipul AUX - SUBIECT - VERB LEXICAL din italiana veche 4 (3), alături de preferința statistică a verbului de a ocupa poziția a doua în propoziții principale: (2) a. Li cuents Guillelmes fu molt gentix et ber DEF conte Guillelmens fi.PS.3SG foarte amabil și bun 'Contele Guillelmens era
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
puternice lovituri lui da.PS 'el i-a dat astfel de puternice lovituri (cu sabia sa)' (napolitana veche; Ledgeway 2008) c. di grande scienzia ti credo de mare cunoștere te crede.PREZ.1SG 'cred ești un om de mare înțelepciune' (italiana veche; Salvi 2001) d. Adoncs dis le lectors mot consolatz que... apoi spune.PS.3SG DEF lector foarte liniștitor că ' Lectorul a spus apoi foarte liniștitor că...' (occitana veche; Wolfe 2015a) e. esta logar mostro dios a abraam acest loc
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
3SG Dumnezeu DAT Avraam 'Dumnezeu i-a arătat acest loc lui Avraam' (spaniola veche; Fontana 1997) (3) quali denari avea Baldovino lasciati loro care monede avea.AUX.IMPERF.3SG Baldovino lăsat lor 'pe care monede li le lăsase lor Baldovino' (italiana veche; Poletto 2014) Vom argumenta că deosebirea dintre română (veche și modernă) și alte limbi romanice rezultă din strategia diferită de deplasare a verbului din română: în română, verbul se deplasează ca grup (deplasare XP), spre deosebire de alte limbi caracterizate de
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
deosebirea dintre română (veche și modernă) și alte limbi romanice rezultă din strategia diferită de deplasare a verbului din română: în română, verbul se deplasează ca grup (deplasare XP), spre deosebire de alte limbi caracterizate de deplasarea centrului (deplasare X0). Așadar, spre deosebire de italiana veche, care într-o construcție perifrastică de tipul celei din (3) alege să deplaseze verbul auxiliar (centru, element X0) în domeniul complementizatorului pentru satisfacerea regulii V2, în structuri perifrastice de același tip (1b,c) strategia aleasă de română va provoca
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
a determina dacă o anume structură este un calc după un model străin sau o dezvoltare firească în trecerea de la latină la română, comună cu celelalte limbi romanice, Dragomirescu (2015a: 6) arată că dislocarea este atestată și în spaniola veche, italiana veche și franceza veche; la această listă de limbi romanice vechi în care dislocarea este atestată putem adăuga și portugheza veche (Martins 2002 discută dislocarea pronumelui clitic de verb): (15) sse pela uẽtujra uos alguẽ a dita vỹa enbargar dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
această perspectivă sunt câteva aspecte. În analiza structurilor din portugheza veche, Martins (2002) aduce argumente pentru faptul că verbul se deplasează în afara domeniului lexical (V-la-I), deci nu periferia vP găzduiește constituenții interpolați. În schimb, Poletto (2014: §2) arată că, în italiana veche, elementele inteporlate se află în periferia vP. Concentrând-se asupra dislocărilor cu pronume clitic din spaniola veche (asemănătoare 18 cu exemplele noastre din (12)) și comparând datele din spaniola veche cu cele din portugheza veche, Poole (2007: 188) atrage
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
al textelor vechi. O problemă spinoasă este însă gradul în care un text original străin / un model străin influențează traducerea / un text autohton din punct de vedere sintactic. Vom adopta perspectiva pe care o propune Poletto (2014) în analiza topicii italienei vechi (în relație cu influența latinei asupra vechilor texte florentine), și anume că traducătorii / scribii / autorii de texte originale influențați de texte străine nu produc enunțuri negramaticale, ci exploatează opțiunile sintactice ale limbii-țintă: "[t]he authors writing in this period
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
vechi (în relație cu influența latinei asupra vechilor texte florentine), și anume că traducătorii / scribii / autorii de texte originale influențați de texte străine nu produc enunțuri negramaticale, ci exploatează opțiunile sintactice ale limbii-țintă: "[t]he authors writing in this period [= italiana veche] "mimic" the structure of Latin in the only possible way they have in their own grammar" (Poletto 2014: 77). La o ipoteză convergentă se ajunge și în The Syntax of Old Romanian: "[f]oreign influences (especially of translations) occur
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Referindu-se la limbile romanice și extinzând criteriile propuse inițial de Cinque (1999), Schifano (2013, 2015a, 2015b) stabilește o tipologie cu patru termeni a deplasării verbului, arătând că franceza și româna sunt limbi cu deplasare înaltă a verbului; sarda și italiana septentrională (engl. Northern Regional Italian, în formularea autoarei) sunt limbi cu deplasare medie a verbului; în schimb, în portugheză poziția verbului este joasă; în spaniolă, deplasarea verbului este foarte joasă. Este important să menționăm că termeniiînalt / mediu / jos / foarte josse
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
that heads are moving is due to the fact that nonhead material, if there is any, is removed from the XP" (Koopman și Szabolcsi 2000: 31). Cinque (2013) face o constatare asemănătoare în analiza deplasării ca grup a verbului în italiană: "certain 'head-initial' languages (Italian) do not reverse the order of AdvPs, thus yielding C0 T0 Asp0 V AdvP1 AdvP2 AdvP3 instead of (7a) [(7a)= C0 T0 Asp0 V(P) AdvP3 AdvP2 AdvP1] (cf. Cinque 1999: chs 1 and 2). In
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
cu o serie de alte fenomene sintactice (anaforă sintactică, deplasare la periferia CP, disponibilitatea structurilor VSO), după cum vom arăta imediat.Astfel, în galiciană, portugheza europeană, spaniolă și română, topica VOS este derivată prin object shift (22), pe când în catalană și italiană, topica VOS rezultă din topicalizarea VP (22). Reprezentările de mai jos ilustrează cele două propuneri, păstrând structurile din Gallego (deplasare centru-la-centru (v. (8) supra) în derivarea deplasării verbului și specificatori multipli 16). (22) T' object shift ei V+v+T
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]