21,599 matches
-
face ceva scabros sau scandalos în Peninsulă... Ei bine, lucrurile nu stau chiar așa, comunitățile din diaspora se confruntă cu foarte multe probleme, unele grave, mame care nu sunt lăsate să-și vadă copiii ani în șir de familiile soților italieni, cazuri în care brațul legii și al autorităților din România nu bate până într-acolo. Există multe lacune. Tocmai de aceea, faptul că există o astfel de emisiune care să pună la aceeași masă reprezentanți ai comunităților cu cei ai
Marius Dobrescu, TVR Internaţional: Românii din străinătate sunt resemnaţi - INTERVIU () [Corola-journal/Journalistic/26520_a_27845]
-
singură eroare însă: un Bizanț „înțeles“ / filtrat / cenzurat de slavi! Întrebarea pe care trebuie să ne-o punem a formulat-o Lucian Boia: Avem / am rămas cu „sânge slav“. Problema este mult prea complicată ca să o rezolvăm aici. Dar străinii (italieni, francezi, spanioli) percep în comportamentul nostru românesc o componentă slavă. Și totuși am putea adăuga: noi sîntem agenți nord-danubieni ai Bizanțului. Pentru că, în Transilvania sec. X, conform unei însemnări din „cronica anonimă“ a regelui Bela IV, voievodul Menumorut (sec. IX-X
O incitantă lucrare incompletă by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/2578_a_3903]
-
Există, în Commedia dell'arte, restaurată și adusă până la strălucirea celei mai înalte arte, de către venețianul Carlo Goldoni un personaj inte resant: PANTALONE. Criticul Alexandru Balaci, definind spectacolul improvizațiilor burlești italiene, îl definește și pe Pantalone: "Așa cum se știe, commedia dell'arte era bazată îndeosebi pe arta actorului, mai mult decât pe arta autorului, pentru că în realitate în commedia dell'arte nu exista textul scris, exista numai un scenariu cu o
PRESA LUI... PANTALONE. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/90_a_405]
-
de obicei victima unei alte categorii din commedia dell'arte, servitorii, care, prin contrast social, erau inteligenți, imaginativi, precum Arlecchino, Brighella etc. Commedia dell'arte a fost un fenomen care a depășit granițele Italiei, pentru că și la Paris, în Teatrul italian, aveau loc asemenea spectacole. La un moment dat commedia dell'arte nu mai reprezenta decât imaginația, ficțiunea, nu era legată strict de realitate. Și atunci a apărut Carlo Goldoni, reformatorul teatrului italian." (Alexandru Balaci, în emisiunea Clasicii dramaturgiei universale, Radio
PRESA LUI... PANTALONE. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/90_a_405]
-
granițele Italiei, pentru că și la Paris, în Teatrul italian, aveau loc asemenea spectacole. La un moment dat commedia dell'arte nu mai reprezenta decât imaginația, ficțiunea, nu era legată strict de realitate. Și atunci a apărut Carlo Goldoni, reformatorul teatrului italian." (Alexandru Balaci, în emisiunea Clasicii dramaturgiei universale, Radio România Cultural, 14 decembrie 1997). În DEX, există definită "pantalonada": "PANTA LONÁDĂ s.f. Scenă burlescă; (p. ext.) bufonerie; discurs ipocrit. [< fr. pantalonnade, cf. Pantalone personaj tipic din comedia italiană]" cu o eventuală
PRESA LUI... PANTALONE. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/90_a_405]
-
Goldoni, reformatorul teatrului italian." (Alexandru Balaci, în emisiunea Clasicii dramaturgiei universale, Radio România Cultural, 14 decembrie 1997). În DEX, există definită "pantalonada": "PANTA LONÁDĂ s.f. Scenă burlescă; (p. ext.) bufonerie; discurs ipocrit. [< fr. pantalonnade, cf. Pantalone personaj tipic din comedia italiană]" cu o eventuală completare, din partea unui amator anonim de etimologii : "Pantalonul a fost inventat de venețieni și, oriunde mergeau în lume și deschideau un magazin de pantaloni. își afișau simbolul Veneției, leul. Astfel, de la "pianta" plus "leone", adică "locul cu
PRESA LUI... PANTALONE. In: Editura Destine Literare by Adrian Botez () [Corola-journal/Journalistic/90_a_405]
-
VI-A. Limbă și comunicare. La această primă probă a Evaluării Naționale pentru clasa a VI-a, elevii au avut de răspuns la 10 exerciții în limba română și prima limbă străină studiată în școală, respectiv engleză, franceză, germană, spaniolă, italiană: de formulat enunțuri în cele două limbi, de extras idei prin texte, dar și de explicat mesaje cuprinse în textele date. Testul a durat 60 de minute și a avut rolul de a verifica nivelul cunoștințelor de Limba română și
EVALUARE NAȚIONALĂ 2014: Subiecte la Limbă şi comunicare, clasa a VI-a by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25830_a_27155]
-
la Limbă și comunicare-Limba franceză VEZI AICI SUBIECTUL 2 la Limbă și comunicare-Limba franceză VEZI AICI SUBIECTUL 1 la Limbă și comunicare-Limba germană VEZI AICI SUBIECTUL 2 la Limbă și comunicare-Limba germană VEZI AICI SUBIECTUL 1 la Limbă și comunicare-Limba italiană VEZI AICI SUBIECTUL 2 la Limbă și comunicare-Limba italiană VEZI AICI SUBIECTUL 1 la Limbă și comunicare-Limba spaniolă VEZI AICI SUBIECTUL 2 la Limbă și comunicare-Limba spaniolă EVALUARE NAȚIONALĂ 2014, CLASA A VI-A. Limbă și comunicare. Rezultatele elevilor nu
EVALUARE NAȚIONALĂ 2014: Subiecte la Limbă şi comunicare, clasa a VI-a by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25830_a_27155]
-
la Limbă și comunicare-Limba franceză VEZI AICI SUBIECTUL 1 la Limbă și comunicare-Limba germană VEZI AICI SUBIECTUL 2 la Limbă și comunicare-Limba germană VEZI AICI SUBIECTUL 1 la Limbă și comunicare-Limba italiană VEZI AICI SUBIECTUL 2 la Limbă și comunicare-Limba italiană VEZI AICI SUBIECTUL 1 la Limbă și comunicare-Limba spaniolă VEZI AICI SUBIECTUL 2 la Limbă și comunicare-Limba spaniolă EVALUARE NAȚIONALĂ 2014, CLASA A VI-A. Limbă și comunicare. Rezultatele elevilor nu se trec în catalog, ci reprezintă o evaluare a
EVALUARE NAȚIONALĂ 2014: Subiecte la Limbă şi comunicare, clasa a VI-a by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25830_a_27155]
-
IX-lea se închide, ne amintim, în Cetatea Leonina. Disputa istorică dintre statul civil și statul religios, dintre Regatul Italiei și Vatican începută atunci, va lua sfârșit abia în 1929, odată cu Pactele de la Lateran. Adică, altfel spus, cu „Concilierea” statului italian, condus atunci de Mussolini, cu Statul Vatican, în persoana lui Pius al XIlea. Spațiul popularelor „borghi”, format din edificii medievale sau renascentiste, uneori palate, Alicorni, Convertendi, parte din Palazzo Caprini, unde a locuit Rafael, case și ateliere de meșteșugari, clopotari
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
ele. Modernă Via Conciliazione ( evident de la „Reconcilierea” din 1929) se află, largă,rectilinie, în locul vechii „spine”, formate din mulțimea edificiilor de odinoară, acestea cam îngrămădite, cum arată imaginile gravurilor din epoca. Nici Via Conciliazione nu e în Vatican, jurisdicția statului italian se întinde până la scările care urcă spre Bazilica Sân Pietro. Piața Sân Pietro e spațiu cu acces liber, deschis pelerinilor. Chiar dacă, de o parte și de alta pe Via Conciliazione abundă palatele, cândva proprietatea familiilor unor cardinali sau papi, Palazzi
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
Pietro e spațiu cu acces liber, deschis pelerinilor. Chiar dacă, de o parte și de alta pe Via Conciliazione abundă palatele, cândva proprietatea familiilor unor cardinali sau papi, Palazzi Cesi-Armellini, Torlonia, Della Rovere, sau instituțiile sub egida vaticană, sediul Acțiunii Catolice Italiene, ori FUCI, Federazione Universitaria Catolică Italiană etc. papalitatea nu le-a vrut înăuntrul Vaticanului, desi i se propusese extinderea teritoriului sau până la Villa Doria Pamphili, si o ieșire la Tibru. Vaticanul are, așadar, suprafața să, exact delimitata, prin Pactele de la
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
deschis pelerinilor. Chiar dacă, de o parte și de alta pe Via Conciliazione abundă palatele, cândva proprietatea familiilor unor cardinali sau papi, Palazzi Cesi-Armellini, Torlonia, Della Rovere, sau instituțiile sub egida vaticană, sediul Acțiunii Catolice Italiene, ori FUCI, Federazione Universitaria Catolică Italiană etc. papalitatea nu le-a vrut înăuntrul Vaticanului, desi i se propusese extinderea teritoriului sau până la Villa Doria Pamphili, si o ieșire la Tibru. Vaticanul are, așadar, suprafața să, exact delimitata, prin Pactele de la Lateran, amintite: Via Mura Vaticane, urcând
Ce e și ce nu e în Vatican? by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2583_a_3908]
-
acută reviviscență, a evenimentului și a gratitudinii la care ne obligă pentru totdeauna sculptorul. Iată-ne, comunicînd firesc, în arrièreplan se citește o lucrare a Silviei, bronzul veridic și atașant portretizînd-o pe Giovanna Amaduzzi. Onoram invitația Secretarului General al Senatului Italian, în apartamentul său, printre cunoscuți din lumea diplomatică, - atmosferă de regăsire destinsă. În picioare, îndărătul Cristinei, mai degrabă expansiv, protector, cobor brațul către al ei, ușor ridicat spre mine, degetele noastre desenează împreună o figură neașteptată, spontan asemenea unui potir
Cine chiamă pe cine? by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2592_a_3917]
-
acestui Birou Permanent este de a asigura relaționarea administației publice locale a Municipiului București cu Primăria Romei, conform HCGMB nr. 169/19.07.2010. Aflat la Roma, primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, s-a întâlnit, miercuri, cu omologul său italian, Giovanni Alemanno, la sediul municipalității de la Roma, unde cei doi edili și-au reafirmat poziția comună privind îmbunătățirea situației sociale a minorității romilor din Italia și au declarat "toleranță zero pentru infracționalitate", indiferent de etnie sau naționalitate.
Ramona Bădescu conduce Biroul Permanent al Primăriei Capitalei de la Roma () [Corola-journal/Journalistic/26076_a_27401]
-
studiate de elevii din învațământul primar și gimnazial - ca primă limbă modernă - pe primul loc se situează limba engleză. Situația elevilor care studiază a doua limbă modernă se prezintă astfel: limba franceză 65,2%, limba germană 9,2%, limbile spaniolă, italiană și rusă fiind, fiecare, studiate de mai puțin de 1%, din totalul elevilor care studiază a doua limbă modernă.
1 IUNIE, ZIUA INTERNAȚIONALĂ A COPILULUI. INS arată situația copiilor din România by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/27451_a_28776]
-
sănătate de calitate“, a precizat Elena Udrea. Sfârșitul tragic al împărătesei Sissi Pe 10 septembrie 1898 în timp ce Elisabeta de Wittelsbach, cunoscută mai ales sub numele Sissi, era în trecere prin Geneva a fost înjunghiată cu o pilă triunghiulară de anarhistul italian Luigi Lucheni. Acesta îl avea ca țintă inițială pe prințul de Orleans,care nu a mai sosit la Geneva. Cu toate că era înregistrată la hotel sub o altă identitate, în dimineața zilei de 10 septembrie, într-un ziar local a apărut
Udrea, comparată la Herculane cu Împărăteasa Sissi a Austriei () [Corola-journal/Journalistic/27509_a_28834]
-
Maica Teofana și str. Dumitru Durbac; străzile Acetilenei, Darza, Avântului. Între orele 08:00 - 12:00, alimentarea cu energie electrică va fi întreruptă în zona străzilor Sfinților, b-dul Hristo Botev, Calea Moșilor, Piața C.A. Rosetti, Dianei, b-dul Carol I, Italiană, Vasile Lascăr, Dumitru Gerota, Dionisie Lupu, Popa Rusu, Semilunei, Latină, Batistei, Emanoil Bacaloglu, Episcopiei, Constantin Exarcu, C.A. Rosetti, Vasile Conta, Snagov, Tudor Arghezi, I.L. Caragiale, Ion Câmpineanu, Ion Brezoianu, Calea Victoriei, Edgar Quinet, Doamnei, Constantin Mille, Zalomit, b-dul Regina Elisabeta
Enel întrerupe alimentarea în unele zone din Capitală, Ilfov şi Giurgiu () [Corola-journal/Journalistic/27643_a_28968]
-
Mai mulți copii dintr-un orfelinat din Galați au fost vânduți, cu 3.000 de euro, traficanților de persoane din Italia, care-i obliga pe micuți să cerșească. Informația a fost făcută publică în urma destructurării de către poliția italiană a unei rețele de traficanți de minori. Polițiștii au spus că, după ce mafioții luau copiii, îi transportau în afara granițelor și îi obligau să cerșească și să fure. Fără milă, infractorii îi băteau pe copiii care nu aducea suficienți bani. Autoritățile
3000 de euro este prețul unui copil orfan în mafia cerșetorilor () [Corola-journal/Journalistic/27689_a_29014]
-
dantesc ocupă 550 de pagini, iar comentariul și intervențiile publicistice coșbuciene, aproape 400. Este, cred, cel mai întins efort exegetic depus până atunci de vreun creator român în legătură cu unul universal și, totodată, o contribuție de primă mână la interpretarea scriitorului italian, rămasă, din păcate, necunoscută publicului. În al doilea rând, însuși textul versiunii coșbuciene a epopeii este o work in progress. După cum subliniază studiul introductiv, una dintre explicațiile pertinente ale eșecului lui George Coșbuc de a tipări integral traducerea Divinei Comedii
Coșbuc pe șantierul Divinei Comedii by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2768_a_4093]
-
i se propune într-un spital unde el se dădea bolnav, psihic sau fizic, n-are nici o importanță). Scenă cu plecarea soldaților, aglomerație, în fine, un prefabricat. Tânărul soț nu mai prea dă semne de viață, iar la întoarcerea soldaților italieni de pe front, la sfârșitul războiului, degeaba-l așteaptă Sofia Loren pe Marcello Mastroianni, acela nu mai vine. Pe peronul gării din Milano, că acolo se întorc soldații noștri, pe care-i vedem, ea locuind prin apropiere, Sofia Loren îi arată
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
iese peste o clipă (în film, că doar e film, nu realitate) însoțită de un cetățean, pesemne sovietic, un funcționar cu servietă, împreună cu care se plimbă pe urmă prin URSS, ca doi vodă prin lobodă, pe la niște cimitire de soldați italieni, pe la niște monumente comune (!) ale celor căzuți, fără deosebire de naționalitate! Ei, îți spui, asta e prea mult. O lume întreagă știe că mormintele inamicilor de pe întinsul }ării Sovietelor au fost cu grăbire nivelate cu tancurile, unealtă preferată a rușilor
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
prin URSS, tot arătând o poză a lui Antonio babelor și întrebând dacă nu-l cunosc, iar astea, deloc mirate că văd o străină, vorbind, vorba lui Eminescu, „în limba păsărească”, răspund, absolut firesc că nu, Doamne ferește. Pasămite, Antonio, soldat italian, nu avusese la îndemână, ca eroul nostru național, mioritic, o oiță bârsană și năzdrăvană, care să-i spuie sau măcar să-i sugereze, mai cu o metaforă, mai cu două, ce s-a întâmplat. Mă rog, nici căutătoarea nu era chiar
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
unde li s-a întâmplat minunea asta. A, uitam să spun că Giovanna Loren mai întâlnise, înainte de a-l găsi pe Antonio Mastroianni, un italian, care s-a dat întâi drept rus, după care i-a spus că „a fost italian, acum e rus” și care a asigurat- o și acela ceva care să o descurajeze să mai caute, dar ea, adevărată Vittorie Lipan, modernă și inconștientă, nu s-a lăsat. O sumă de minciuni, care mai de care mai sfruntate
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]
-
de manechine. O fi trecut pe la maică-sa, o fi ocolit-o? asta don’ regizor nu ne mai spune, ci o ia pe scurtătură. În fine, în noaptea plecării lui, după refuzul net de la telefon, din cauza unei greve la CFRul italian (sic), FS cred, că n-am mai fost demult, el trebuie să aștepte trenul de Viena până a doua zi și, agățat de o prostituată, îi mai dă Sofiei Loren, din casa aceleia, care deja își arăta un sfârc (s-
A ști sau a nu ști by Nicolae Prelipceanu () [Corola-journal/Journalistic/2772_a_4097]